Vedetele torpiloare şi, ulterior, vedetele rapide purtătoare de rachete, au reprezentat întotdeauna un mijloc de luptă asimetric. Pentru statele mici, cu bugete limitate, aşa cum dintotdeauna a fost şi România, vedetele torpiloare şi cele purtătoare de rachete au reprezentat exact praştia lui David în lupta cu Goliat.
Sunt convins că foarte mulţi dintre voi au auzit de Vosper sau de Thornycroft, doi reputaţi constructori navali britanici.
Vosper încerca încă de la începutul anilor 1930 să obţină un contract cu Amiralitatea britanică pentru dezvoltarea noilor vedete costiere însă, în 1935, contractul a mers către British Powerboat Co. Apoi, în 1936, au pierdut din nou în favoarea White.
Nava de la care a pornit totul: MTB 102 în probe de viteză. Copyright: � IWM. Original Source: http://www.iwm.org.uk/collections/item/object/205121784
Încrezători în proiectul lor, cei de la Vosper au încercat să convingă şi Amiralitatea de acest lucru. Tot ceea ce au reuşit să obţină au fost caracteristicile tehnico-tactice minime vizate de Amiralitate: viteza de peste 40 Nd faţă de 33 Nd la vedetele aflate atunci în serviciu, două tuburi lanstorpilă pentru torpile de 533 mm (21 inci) faţă de 450 mm (18 inci) şi mitraliere antiaeriene. În aceste condiţii, după dezbateri interne aprinse, cei de la Vosper au hotărât să dezvolte proiectul pe banii lor cu speranţa că Amiralitatea va fi impresionată şi le va cumpăra proiectul.
Dacă vreți să aflați mai multe despre istoria vedetelor torpiloare Vosper în serviciul Marinei Regale Române vă rog să accesați acest link către rnhs.info.
Nicolae