Romania Military

Trei cetati surori

… au fost odata ca niciodata, strajuind valea Muresului.

 

Sa incepem cu legenda (extrasul de mai jos provine din articolul de pe pagina publicatiei „Adevarul”) :

Se spune despre cetăţile din Şiria, Şoimoş şi Lipova că ar fi fost ridicate de către trei surori. Cele trei fecioare s-au întâlnit la Şiria. Prima a spus: ”Dacă mă ajută bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata mâine.” A doua, pentru a nu fi mai prejos, a spus: ”Şi cetatea mea va fi gata tot mâine”. Cea de-a treia exclamă sfidător: ”Chiar dacă nu mă ajută bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata mâine.” După ce meşterii au terminat construirea celor trei cetăţi, acestea s-au prăbuşit. Fecioarele se transformară în şerpi albi, fiecare purtând câte o coroană de aur pe cap şi o cheie de aur în gură. Astfel, ele apar în fiecare an, aşteptând eliberatorul care să le ia coroanele şi cheile, după care ele se vor transforma iarăşi în fecioare iar cetăţile vor reapare în toată splendoarea lor.

Tot despre Cetatea Şiria, există o altă legendă despre un uriaş care avusese trei fete. Datorită înălţimii lor, nici un fecior nu a vrut să le ia drept soţie. Uriaşul a avut un vis: se făcea că atunci când fetele vor construi o cetate, vor veni peţitorii. Uriaşul ordonă imediat construirea unei cetăţi cu trei turnuri, exact cum a avut în realitate Cetatea Şiriei. După terminarea construcţiei, un vultur se aşeză pe metereze şi grăi: ”Trei cavaleri vor veni să ceară mâna fetelor. Dar ai grijă, dacă în seara asta va cere cineva să-i deschizi poarta cetăţii, să nu îl laşi să intre pentru că este un om rău.” Sculat din somn, de bătăile în poarta cetăţii, uriaşul se trezi în faţa unei bande de hoţi care jefuiră cetatea. În ziua următoare au sosit cei trei cavaleri în armuri sclipitoare. Fecioarele le-au deschis poarta şi au plecat cu ei. Uriaşul se trezi singur şi lacrimile lui îndurerate înmuiară zidurile cetăţii care se prăbuşiseră în prăpastie.

 

Cetatea Soimos

Cetatea Soimos, aflata pe dealul Cioaca Tautului de pe malul drept al Muresului (cu vedere asupra campiei Aradului si defileului Muresului), vizavi de Lipova, a fost zidita dupa primele invazii ale tatarilor si este atestata documentar din anul 1278 (donatia banului Pál a „Castrum Somos” catre fiii fratelui sau), aflandu-se in prezent pe lista monumentelor istorice, cod LMI AR-II-a-A-00618.

Dupa ce a fost in stapanirea voievodului transilvan Kan al II-lea prin intermediul comitilor de Arad (1310-1311), iar incepand cu 1315 devine domeniu regal, ajungand in 1456 si in posesia lui Iancu de Hunedoara. Dupa ce in 1509 trece la Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, cetatea condusa de voievodul de Ciuci se raliaza dupa un scurt asediu, rasculatilor lui Gheorge Doja in 1514. In 1541 devine resedinta principelui Ioan Sigismund si  a mamei acestuia, regina Isabela.

Pentru a o vizita in prezent, din cauza degradarii puntii suspendate, accesul in cetate dinspre vest spre poarta fortificatiilor exterioare, intarita cu turn de aparare, este interzis, fiind preferata cararea de-a lungul santului spre spartura zidului dinspre est. Turnurile interioare sunt de forma aproape triunghiulara iar curtea interioara a cetatii cu dimensiunile 35×22 metri este marginita de turnul portii, turnul vechi si Palatul reginei Izabela pe al carui perete interior se pastreaza inca balconul.

 

Cetatea Siriei

Daca localitatea Siria (in limba maghiara – „Villagos”, iar în germana „Hellburg”, adica “Cetatea luminata”), aflata la poalele Muntilor Zarand, este atestata documentar incepand cu 1169 iar in secolul XIV este resedinta de cnezat, cetatea aferenta situata pe inaltimea din apropiere este mentionata la 1331 ca dispunand deja de o garnizoana condusa de un castelan.

Caramizi romane, stampilate cu marca Legiunii a XIII-a Gemina au fost gasite in cadrul portilor vechi ale cetatii. Legiunea Gemina a fost insarcinata cu paza zonei aurifere si a traseului vaii Muresului, o cale importanta de comunicatii intre Transilvania Daciei Romane si Panonia, detasamente fiind detasate de la sediul acesteia din Apulum in statiunile militare de la Micia, Bulci, Sanicolaul Mare, Cenad, fapt atestat de inscriptiile gasite pe caramizi in aceste localitati.

 


Stampila legiuni ia XIII-a Gemina

La 1440 este mention un voievod Stefan din Siria, intre1444 si 1445, face parte din domeniul voievodului Iancu de Hunedoara iar dupa 1461 ajunge in posesia familiei Bathory, fiind ocupata si de rasculatii lui Gheorghe Doja. Siria ajunge sub otomani fiind doar temporar garnizoana a lui Mihai Viteazul (1599-1600), si apoi reocupata de otomani intre 1607-1693. Dupa alungarea turcilor si sosirea habsburgilor, cetatea este daramata la 1784 de acestia din urma pe considerente strategice, folosind tunurile.

 

 

Cetatea Lipovei

 

Din pacate cetatea a disparut… pentru a lasa orasul sa se dezvolte. In anul 1324 Lipova este mentionata sub denumirea de „castellanus de Lypua”, specificandu-se constructia fortificata a acesteia.

 

 

Iar adevarul este ca cele trei surori erau de fapt… patru: cu cetatea Dezna.

Pozitia celor 4 cetati pe harta

Aflata in depresiunea Ineu-Gurahont (la poalele Muntilr Codru-Moma) la confluenta raurilor Moneasa si Sebis, la 1318 apare prima atestare documentara a cetatii Deznei, iar importanta ei creste dupa pierderea Ineului la 1566 catre turci, fiind ocupata la 1574 de otomani si recucerita la 1596 de ardeleni. Intre 1599-1601 este mentionata in proprietatea lui Gaspar Kornis iar la 1658 este din nou ocupata de turci.

Arhitectural, este oarecum similara Soimos, cu elemente specifice Renasterii, cu zidaria realizata din piatra de stanca intarita cu caramida, piatra de rau si mortar obtinut din varul de Agris.

Starea de conservare a cetatii este mult mai rea decat a celorlalte doua, ramanand doar cateva fragmente de zid si fundatii, cu greu vizibile in vegetatie.

 
Este pacat ca astfel de vestigii nu au fost macar partial reabilitate si mai bine puse in valoare, datorita apropierii respectivele cetati putand fi incadrate intr-un circuit turistic care sa se continue apoi cu valea Muresului, unde exista si alte obiective turistice.
Reabilitarea a cate unui turn mai important, consolidarea unor sectiuni de zid si amenajarea portilor cu ajutorul unor pasarele de acces din lemn de tip pont-levant, pentru a face totul mai vizitabil,  nu ar trebui sa implice costuri semnificative, investitia putand fi ulterior usor recuperata din cresterea afluxului turistic.
 

Marius Zgureanu

 

Surse:
http://www.aradcityguide.ro/_/monument-istoric/cetatea-medievala-siria-ruine-sat-siria-comuna-siria-situata-deasupra-localitatii/
http://www.ziarulnatiunea.ro/2018/11/18/cetatea-de-la-siria-jud-arad-a-avut-statut-de-cetate-regala/
https://adevarul.ro/locale/arad/cetatea-dezna-arad-ruina-ascunde-multe-secrete-cladirea-fost-distrusa-fata-crestina-dat-foc-depozitului-afla-praful-pusca-1_56228e1ff5eaafab2cc31ea5/index.html
http://ariergarda.org/cetatea-lipovei-in-descrierea-lui-osman-aga-de-timisoara-i/

https://www.pressalert.ro/2015/10/cetatile-aradului-i-ce-constructie-spune-legenda-ca-ar-fi-numita-dupa-decebal-si-ce-familii-celebre-au-stapanit-cetatile-siria-si-soimos-foto/

https://adevarul.ro/locale/arad/legenda-cetatilor-Soimosdezna-Siria–trei-fecioare-s-autransformat-serpi-albi-1_54d3baaf448e03c0fd504b61/index.html

http://bulciu3.blogspot.com/2009/?m=0&_sm_au_=iVVHnQ5VHHsGN5TsL4NsBK74vLG0t

https://coil.com/p/Scoverzi/Soimos-citadel-and-the-legend/Kgs_NQxta

Exit mobile version