(PARTEA a II-a // Calibrul de 47mm)
In prima parte a articolului am analizat sistemele anti-tanc de 37mm ce se gaseau in armata romana la declansarea Operatiunii Barbarosa, la data de 22 Iunie 1941.
Asa cum spuneam, armata romana beneficia de:
Tunul Anti-car BOFORS 37mm/L45 calibre dar si de cele 2 tipuri de tancuri usoare (numite si care de lupta) SKODA Lt. Vz.35 dotat cu tun 37mm, cu teava de 40 calibre (un total de 126 care de lupta) si RENAULT R35 dotat cu un tun de artilerie37mm, cu teava scurta de 21 calibre, probabil incapabil sa strapunga blindaje mai groase de 20mm (un total de 75 care de lupta).
Toate aceste 3 sisteme anti-tanc din dotarea armatei romane erau depasite, din punct de vedere tehnic, inca din prima zi a razboiului.
Armata Romana si Armata Germana reusesc sa elibereze Bucovina si Basarabia in 33 zile. Luptele s-au dus in Bucovina si in zona de centru a Basarabiei (vezi luptele de cucerire a dealului Tiganca) dar in zona de sud sovieticii s-au retras fara lupta. As dori sa subliniez faptul ca in Basarabia, armata sovietica nu a folosit tancuri T34. Insa a fost intalnit carul T-60 (5,6 to cu tun de 20mm) si tancul usor de sustinere a infanteriei T-26 (un tanc cu blindaj subtire. Blindajul nu depasea 25mm <90gr dar dotat cu tun de 45mm L46 calibre. Toate acestea le-am analizat in prima parte a articolului).
In armata romana apar o gama de tunuri – anticar de 47mm de la 3 producatori:
Casa Schneider vine cu o licenta, Schneider 47mm Md1936, dar si “darurile” oferite de Germania nazista, in schimbul petrolului, si anume Bohler 47mm (produs de austrieci) si tunul Breda 47mm care era de fapt o licenta Bohner-produs de italieni.
Nu am gasit informatii precum ca Romania sa fi folosit tunul german Pak 38t (4,7 cm KPÚV vz. 38), nici tunul francez APX SA37 (redenumit de germani Pak 181(f))
TUNUL SCHNEIDER 47mm Md1936
In urma licentei Schneider achizitionate de Romania, de la Firma franceza Schneider, in anul 1942 isi face aparitia in cantitati mai mari, in cadrul unitatilor anti-car tunul Schneider 47mm Md1936. Acest tun pierduse competitia pentru dotarea armatei franceze, galii alegand tunul anti-car 47mm APX.(denumit de germani Pak 181(f)).
In urma pierderii competitiei ptr armata franceza, Casa Schneider s-a orientat catre Romania. Tunul se fabrica sub licenta la fabricile Concordia Ploiesti. Productia a fost de aproximativ 300 bucati.
As dori sa subliniez faptul ca Schneider reprezinta un tun cu calitati balistice bune, comparativ cu alte tunuri de 47mm, insa calitatile balistice au fost penalizate de calitatea mai slaba a pulberilor romanesti. Ba mai mult, Romania nu a folosit proiectile din tungsten pentru acest calibru.
Pe front, tunul Schneider era tractat de senilata usoara Malaxa tip UE (licenta a senilatei franceze Renault tip UE).
In continuare vom prezenta un tabel comparativ intre tunurile Schneider 47mm,Tunurile APX 47mm SA37 si tunurile PAK 38(t) pentru a avea o imagine cat mai buna:
| SCHNEIDER
47mm Md. 36 |
APX 47mm SA 37
(Pak 181(f)) (nu a fost in dotarea armatei romane) |
PAK 38(t)
4,7cm KPUV vz.38 (nu a fost in dotatea armatei romane) |
| Calibre : 47mm (47x 343mm) | Calibre: 47mm (47×380 mm) | Calibre : 47mm (47x405mm) |
|
Barrel: 2,068m (L44-calibre) |
Barrel : 2,49m (L53-calibre) |
Barrel : 2.04 m (L/43 – calibre) |
|
Viteza proiectil AP : 750m/sec Conf. Armatei Ro: <700m/sec |
Viteza proiectil AP : 855m/sec |
Viteza : 775 m/s |
| Rata tragere :15-18 pr/min | Rata de tragere : 15-20 proiectile/min | |
| Mass : 628 kg | Mass : 1050kg | Mass: 590 kg |
| Armour penetration :
– Armata Romana a declarat : 40mm <30gr la 500m
– Schneider a declarat performante: 70mm la 400 m <30gr Armata romana nu a reusit sa atinga astfel de rezultate. Probabil din cauza pulberilor mai inferioare |
Armour penetration:
106mm < 0gr la 100m ; 89mm < 0gr la 500m ; 72mm <0gr la 1000m
Alta sursa : 92 mm la 100m < 0gr 77 mm la 500m < 0 gr
|
Armour Penetration:
87 mm la 100m <30 gr 69 mm la 500m <30 gr 52 mm la 1000m <30 gr 39 mm la 1500m <30 gr |
(Masurarea unghiului blindajului se face de la axa OY coborandu-se cu 30 grade catre axa OX)
Dupa cum observati in tabelul comparativ:
- Schneider avea proiectilul de 47×343 mm comparativ cu 47x380mm (la APX) si 47x405mm la Pak 38t. Acest aspect penaliza performantele tunului Schneider;
- Lungimea tevii de L44-calibre comparativ cu APX ce avea teava L53-calibre. Cu cat teava tunului este mai lunga, cu atat asigura o ardere mai completa a pulberii. De aici rezulta o viteza mai mare, la gura tevii. Bineinteles, fiecare tun are o limita maxima lungimii tevii, in functie de cantitatea de pulbere a cartusului;
- Viteza la gura tevii a tunului Schneider este inferioara celorlalte 2 tunuri. De aici si performantele mai slabe ale tunului Schneider.
Dupa cum veti vedea in tabelul urmator, Tunurile Bohler//Breda 47mm aveau performantele si mai inferioare decat Schneider 47mm.
TUNUL BREDA Canone 47mm/ md 1935
Armata romana a primit din partea aliatilor germani si tunuri Anti-car Bohler 47mm si Breda 47mm.
De remarcat ca afetul tunului Breda 47mm/Md. 1935 nu era prevazut cu scut metalic, ceea ce ii oferea o greutate redusa si o mobilitate foarte mare. In acelasi timp acest tun putea fi dezansamblat si transportat in componente. Acest tun, avea doar 283 kg, de aceea a intrat in dotarea unitatilor de vanatori de munte.
Tunul s-a fabricat in 2 variante. Cu teava scurta 47mm/L32 calibre si teava lunga 47/L40 calibre.
Cel mai probabil in dotarea armatei romane a fost prima varianta, cu teava scurta L/32 calibre.
Mai departe vom afisa tabelul comparativ a celor 2 variante, pentru a intelege mai bine performantele acestui tun, comparat cu tancul sovietic T-34.
Facem aceste comparatii pentru ca acest tun s-a gasit si in dotarea altor aliati germani, pe frontul de pe Don.
|
BREDA 47mm/L32 |
BREDA 47mm/L40
(Nu detinem informatii ca a fost in dotarea armatei RO) |
T 34 Cu tun 76mm F34 |
| Proiectil:
47 x 195/227 mm L/32 |
Proiectil:
47 x 328 mm R L/40 |
Tun 76,2mm 76.2 × 385 mm. R |
| Lungimea tevi:
1.525 m L32 – calibre |
Lungimea tevii:
1.680 m L40 / calibre |
|
| Mass: 277 kg | ||
| Speed: 630 m/sec (cu AP) | Speed: 820 m/sec (cu AP) | |
|
Armor Penetration AP (L/32): 58 mm la 100 m 43 mm la 500 m
|
Armor Penetration AP (L/40 Variant for Medium tank M15/42): 70 mm at 100 m, 50 mm at 500 m, 38 mm at 1000 m, 25 mm at 1500 m,
|
Turret front 60 mm
Hull front 47 mm /60° (upper part) |
Tunurile APX 47mm SA37 si Pak 38(t) sunt tunurile care au lipsit la Stalingrad Armatei Romane. Tunuri ce erau folosite de armata Germana. Si de alti aliati ai acesteia.
PAK 38 – 50mm
Pak 38(t) 4,7 cm KPÚV vz. 38
APX – 47mm
Totusi, chiar daca armata Romana ar fi avut in dotare aceste tunuri, nu ar fi fost schimbata soarta Bataliei de la Stalingrad. Aceste tunuri erau ceva mai performante decat Schneider 47mm si decat Bohler/Breda 47mm insa nu suficient de performante incat sa scoata tanc sovietic T34 din lupta.
La distante mari (1000m) acest calibru nu putea strapunge eficient blindajul tancurilor sovietice T34.
Batalia de la Stalingrad a fost influentata inclusiv de conditiile meteorologice. Ceata densa din dimineata declansarii bataliei, favorizand invazia tancurilor sovietice, oferindu-le un bun camuflaj pana la distanta de 200-300m. In felul acesta tunurile AT au avut un timp de reactie foarte limitat. Inca un aspect a fost numarul foarte mare de tancuri T34 folosite de armata sovietica. Pe linia de aparare a Armatei a 3-a Romana au fost raportate 3000 tancuri sovietice.
In memoriile locotenentului Stefanovici Valentin Paul, Armata a 4-a, Corpul 6, Divizia a 2-a, in cadrul unei unitati Anti-Car Schneider 47mm, ofiter din linia intai de la Cotul Donului, acesta spune ca pe linia frontului, in dimineata zilei de 20 noiembrie ora 5,00 tancurile sovietice erau la o distanta de 50-100 m unul de celalalt, vizibilitatea fiind sub 200m. Ofiterul Valentin Paul spune ca a avut inclusiv compania in subordinea lui, dupa moartea Capitanului Stoicescu. (link in surse).
Toate aceste conditii au favorizat victoria zdrobitoare a sovieticilor in Batalia de la Stalingrad.
Aceastora se adauga si greseli multiple facute de Comandamentele Armatei Romane dar si ale Armatei Germane. Mai enumeram lipsa aviatiei romane de vanatoare-bombardament, ce ar fi putut preveni concentrarea mare de blindate in capetele de pod, dar si lipsa activitatii artileriei romanesti in acea dimineata. Alimentarea cu combustibil insuficient a Diviziei 1 Blindata „Romania Mare” care a fost nevoita sa abandoneze multe care de lupta din cauza lipsei de combustibil, etc.
Ciprian Mustata
Surse:
https://www.worldwar2.ro/forum/index.php?showtopic=6058
https://www.quartermastersection.com/romanian/artillery/941/4.7cmM36
https://www.worldwar2.ro/arme/?article=293
https://en.wikipedia.org/wiki/47_mm_APX_anti-tank_gun
https://en.wikipedia.org/wiki/4,7cm_KP%C3%9AV_vz._38