Schema de functionare a unei turbine cu gaze pentru elicoptere este asemanatoare cu cea a turbopropulsorului.
Diferenta majora consta in faptul ca turbopropulsorul este cuplat direct de elice, aceasta fiind atasata doar de motor.
In cazul turbinei cu gaze, elicea este cuplata la cutia de transmisie, care este montata pe strucutura elicopterului.
Numeroase motoare sunt construite in ambele variante, diferentele fiind destul de mici.
Prima turbina cu gaze pentru elicoptere a fost construita de francezi in 1947, de catre Turbomeca.
Proiectata initial ca motor auxiliar APU, a fost dezvoltata in Artouste, ce va echipa elicopterele Aerospatiale Alouette , produse si la Ghimbav sub licenta, ca IAR 316,
Au foat realizate 250 exemplare (din care 125 exportate) intre 1971 si 1987, propulsate de Artouste III B. ce dezvolta o putere de 570 CP.
Artouste III
Kaman K -225 a fost primul elicopter propulsat de o turbina cu gaze Boeing T 50 , fiind realizat in 1947.
Kaman-225
Turbina pe gaze Turbomeca
Sistemul de transmisie transfera puterea motorului catre elicea principala, cea de contra cuplu, generator si alte echipamente si accesorii.
Turatia motorului este inalta pe cand elicea are turatie mica, fiind necesar un raport mare de demultiplicare.
De exemplu la Puma, turatia maxima a motorului este de 23 000 rot/min, iar cea a elicei este de cca 300 rot/min.
La avioane elicea este cuplata direct si permanent cu arborele, avand rol si de volanta. In cazul elicopterului, datorita masei mari a elicei, este nevoie ca aceasta sa fie decuplata pentru pornire. Pentru aceasta se foloseste un ambreiaj de tip centrifugal.
Sistemul de transmisie este dotat si cu un cuplaj de sens unic, tip clichet, care asigura regimul de autorotatie.
Transmisia la elicoptere Puma
Animatie in Catia V
Control pale Airbus H 145
Principalele modele de turbine pe gaze:
SUA
A fost testat in 1962, avand o putere de 250 CP.
Au fost produse peste 30 000 exemplare in aproape 50 variante.
Echipeaza multe tipuri de elicoptere, inclusiv celebrul Bell 206,
A facut primul zbor in 1957, dezvoltand 1050 CP, la o masa de doar 110 kg.
In diverse variante, dezvolta pana la 1800 CP. Este produs sub licenta si de RR ca Gnome.
Au fost produse 6 300 exemplare pana in 1984.
Echipeaza CH-46 Sea Knight, Sikorsky SH-3 Sea King…
Cu putere intre 650 si 850 CP, a echipat incepand cu 1960 elicoptere ca Bell 222, HS 65 Dauphine
Au fost produse 2300 motoare.
A fost dezvoltat in anii ’50 de Anselm Franz , proiectantul lui Jumo 004, motorul ce echipa Me 262.
Echipeaza Bell UH1 Huey , Bell 205, AH 1 Cobra..
A fost transformat si in AGT1500, motorul de pe M1 Abrams .
Varianta T 55 dezvolta 4500 CP, fata de 1500 CP ai T 53. In cei peste 50 de ani de exploatare a acumulat pest 60 milioane ore de zbor.
CANADA
Produs din 1960 in peste 51 000 exemplare atat ca turbopropulsor cat si turbina pentru elicoptere, este cunoscut pentru fiabilitate deosebita . Puterea este de la 500 la 1500 CP.
Echipeaza Sikorsky S-76B, Westland Lynx, Eurocopter EC175….
UK
RR Gnome a fost produs sub licenta de la T 53 GE. Sublicentiat si catre Alfa Romeo,
FRANTA
Turbomeca a produs cateva familii de motoare :
A fost produs sub licenta si in UK de Bristol Siddeley , India si SUA.
A echipat variantele de Alouette.
Avand putere de 700 CP a fost produs incepand cu 1974 in peste 10 000 exemplare,
Echipeaza Agusta AW 109, Dauphin si a fost licentiat in China ca WJ 9 si WZ 8 pentru Harbin Z 9 si Z 19.
A fost produs incepand cu 1981 in peste 2600 exemplare echipand Ecureuil
Fabricatia a inceput in 1961 in diverse variante si a echipat Aerospatiale Gazelle
Este un descendent al motorului Artouste , avand putere de 1200-1600 CP ,
Echipeaza Puma, SuperPuma, SuperFrelon…
Este produs sub licenta in Romania in varianta Turmo IVC si in China ca WZ 9.
RUSIA
A fost produs incepand cu 1960 in peste 23 000 exemplare, echipand MI 8, MI 14 , Putere 1700 CP.
11 000 exemplare construite intre 1963 si 1990 .Echipeaza MI 4.
25 000 exemplare construite incepand cu 1974. Echipeaza elicopterele MI 8, MI 24, MI 28, KA 27,KA 50….
Putere 2200 CP. A fost dezvoltat in varianta VK-2500.
Romania
Turbomecanica a produs sub licenta motorul Turmo IVC, ce echipeaza elicopterele Puma. A fost infiintata in 1975.
Pe langa motor, a fost produsa si cutia de transmisie, probabil unul din cele mai sofisticate echipamente mecanice din aviatie, sub licenta Aerospatiale.
In 1984 s-a semnat un protocol cu rusii pentru realizarea elicopterului KA 126 in Romania, echipat cu motorul TV-O-100 proiectat de Omsk Engine Design Bureau si produs la Turbomecanica, avand cutia de transmisie VR126 produsa de Aerostar.
Primul zbor al lui K 126 cu acest motor a avut loc in 22 decembrie 1988. Au fost produse circa 32 motoare si 17 elicoptere, programul fiind intrerupt in 1991.
Licentele pentru Viper si Spey au adus un plus de know how la Turbomecanica si un foarte performant sistem de asigurare a calitatii.
Cu o dotare foarte buna, circa 300 masini CNC si un personal bine calificat, Turbomecanica a reusit din punct de vedere tehnic sa realizeze mai multe tipuri de motoare si transmisii.
Englezii de la Rolls Royce spuneau ca ei nu au o asa dotare in masini unelte, dar, evident, oamenii sunt mai importanti decat activele.
Probabil Turmo IV ar fi putut fi transformat in TP-1 fara mari probleme tehnice.
Problema care a afectat activitatea este volumul mic al productiei.
Probabil s-au produs in jur de 300 Turmo si 350 Vipere, majoritatea pana in 1990.
Daca ne uitam la numarul de exemplare in care s-au produs motoarele prezentate mai sus, cifrele sunt foarte mici si datorita faptului ca in Romania nu au existat programe de off set.
Cele cateva familii de turbine cu gaze produse la nivel mondial, sunt dezvoltate continuu, pe parcursul a zeci de ani.
In plus, pentru a avea o productie mai mare, era necesara vanzarea la export de Puma, IAR 93,99 sau RomBac-uri.
In conditiile unei concurente acerbe, producatorii de motoare fac parte din grupuri industriale puternice, rezultate in urma diverselor fuziuni.
Vanzarea aeronavelor militare este dificila, dovada cea mai buna fiind eforturile facute de Bell si Airbus in Romania.
Personal sunt de parere ca privatizarea Turbomecanica cu actionariat authton nu a fost cea mai fericita solutie, de preferat poate ar fi fost o solutie gen Dacia -Renault.
Un final romanesc
S-au mutat si acum au crescut blocuri de locuinte pe vechiul amplasament.
Si un final a la Hollywood cu batranul Huey
Grigore Leoveanu