Romania Military

Ucraina, bau-baul de langa noi…

  Ucraina, vecina si “prietena” noastra! Un stat cu care avem relatii politice, economice si militare bune, cel putin la nivel declarativ. Realitatea insa este cu totul alta!

Mostenind de la fosta URSS, o bucatica de Romanie (Bucovina de Nord, aflata acum in regiunea Cernauti, avand o suprafata de 6262 de km patrati, dezlipita din trupul Tarii in vara lui 1940, de catre nenorocitii rosii), Ucraina nu pierde niciun prilej de a ne acuza de pretentii teritoriale, revizuirea granitelor, amestec in treburile interne, etc. Au sau nu dreptate, nu stim nimic cert; cert este faptul ca, acest teritoriu romanesc este pierdut odata pentru totdeauna, fiindca pe masura ce vechea generatie se stinge, odata cu ei dispare si ultima urma de romanism si…romani! Despre interesul clasei politice, nici nu mai are rost sa vorbim.

                                                                                                Su 27 ucrainean

Ucraina, dupa cate se pare, a renuntat la “valentele” europene si la dorinta de a accede in NATO, reorientandu-se catre vechiul sau stapan, Rusia. Daca pe plan economic relatiile sunt bune, si pe plan militar acestea incep sa se dezvolte (oricum, dupa parerea mea, era de asteptat). Sa nu uitam ca acest stat a mostenit o puternica industrie militara, care producea tancuri, avioane, radare, etc, pe timpul defunctului URSS. Acum aceasta industrie, dupa ani de stagnare si regres, datorate in mare parte fostei economii centralizate sovietice, lipsei de fonduri si coruptiei, a inceput sa-si revina, avand chiar succese la export (ce bine ar fi sa avem si noi asemenea succese. Sau avem!? Avem! Succesuri…).

                                                                                                     MIG 29 

Situatia actuala a Armatei Ucrainene este oarecum ambigua! Pe de o parte, se afla o imensa cantitate de armament si tehnica mostenita de la fosta URSS (mare parte dintre acesta este stocat, facandu-se eforturi pentru revitalizare si modernizare, intr-un ritm lent, datorita coruptiei si a lipsei de fonduri -parca la noi ar fi…altfel); iar pe cealalta noile produse autohtone, ce dispun si de componente occidentale, ce-si asteapta intrarea in inzestrare, dar…merg la export! Un prilej de “bucurie” pentru noi; uite ca ne asemanam, cel putin la lipsa de interes si stagnarea intrarii in inzestrare a unor produse noi, rod al industriei locale…In sfarsit, asa conducere avem, mama lor de nenorociti!

                                                                          BM-30 Smerch, scoase doar la parada…

                                                                                      BM-27 Uragan…tot la parada

Armata ucraineană are trei comandamente operaţionale: de Vest (Liov); de Sud (Odessa) şi de Nord (Chernihiv/Cernauti!). Nu toate insa dispun de toate categoriile de forte (spre exemplu, comandamentul de Nord, nu dispune de elicoptere de atac).

Cu toate ca a mostenit o intreaga gama de armament sovietic, inclusiv aeronave, Ucraina are mari probleme de mentenanta si logistica. Desi teoretic, dispune de peste 120 de elicoptere de atac sau inarmate, precum MI-24 (in diferite variante) si MI-8, acestea in marea lor majoritate sunt stocate. Conform surselor NATO, aproximativ 25 de elicoptere MI-24 mai sunt operationale, alaturi de cateva zeci de MI-8 in diferite variante si aproximativ 2 MI-26 (inca operationale). Acestea sunt de fapt rămăşiţe ale fortei de elicoptere mostenita de la URSS ( dupa unele surse, doua regimente!). In curand insa, si elicopterele MI-24 HIND ramase, vor iesi din uz, din cauza epuizarii resursei, a lipsei de fonduri destinate revitalizarii si modernizarii, etc, desi Ucraina dispune de facilitati de reparatii si upgrade-uri, la
Uzina de Aviaţie de la Konotop „Aviokon” (fosta bază de reparatii sovietica, nr. 57). Exista chiar si un proiect de achiziţie a unor elicoptere Mi-171 şi modernizarea unui număr limitat de MI-24; proiect ce nu dispune inca si de fondurile necesare (ceva cunoscut si pe la noi –lipsa fondurilor alocate programelor de inzestrare), cu atat mai mult cu cat elicopterele de atac existente, nu dispun de facilitati NVG.

                                                                                                                BTR -4

                                                                               2S1 , la parada of course…

Situatia nu este cu nimic mai buna in ceea ce priveste aviatia de vanatoare si trupele terestre, iar de Marina nici nu mai incape vorba!

La Aviatie, Ucraina dispune, cel putin pe hartie, de 3 regimente aviatie de vanatoare (62, de la Baza Aeriana Belbek, avand in dotare MIG-29; 114, la Frankovschi, cu MIG-29; 161, de la Limanskoye, ce zboara MIG-29; 831, de la Mirgorod, ce zboara SU-27; 894, la Ozernoye, avand SU-27); un regiment de bombardiere (nr.7, Starokonstantinov, cu SU-24M); un regiment de atac (229, la Saki, avand SU-25); un regiment de recunoastere (511, la Buyalyk, avand SU-24MR); doua regimente de transport mixt (2, la Odessa; 243 la Liov, avand avioane AN-12/26, IL-72 si elicoptere MI-8); o unitate aeriana destinata antrenamentului, unde se afla si Scoala de Aviatie, la Vasilkov, dotata cu L-39, MIG-29 UB si SU-27 UB. Teoretic, conform datelor aparute pana acum, Ucraina dispune de peste 1000 de avioane (aproximativ 150 de MIG-29; peste 50 de SU-27; peste 50 de MIG-25; 150 de SU-24M; peste 100 de MIG-23; peste 30 de SU-25 si un numar incert de SU-17M4R, de recunoastere), aproximativ 170 de avioane de transport (peste 160 de IL-76MD, dintre care au livrat recent Pakistanului, 4 bucati; un numar nedefinit de AN-12/26/32/38, la care se adauga 2 MI-26, un AN-225 MRIYA –pe care doresc sa-l modernizeze cu ajutorul Rusiei. Tot cu ajutorul Rusiei, doresc sa lanseze productia de AN-70, 5 bucati, dintre care ar fi urmat primele doua anul acesta; insa situatia este incerta din lipsa de fonduri), inclusiv modernizarea si revitalizarea unui numar neprecizat de MIG-29 si SU-25. Antonov a castigat recent un contract in valoare de 400 milioane de dolari, din partea Indiei, pentru modernizarea si revitalizarea avioanelor AN-32 din dotarea Indian Air Force.

         …si „faimosul” Kolchuga, radarul care prinde orice invizibil, adica un fel de paparazzi in lumea radarelor! Nimeni nu scapa de el… 🙂  Este bineinteles doar parerea ucraineanilor!

  Desi pare impresionanta puterea Aviatiei Ucrainene, in realitate, ea nu este ceea ce pare! Mare parte a avioanelor, elicopterelor, echipamentelor de intretinere de la sol, etc, sunt stocate sau inoperabile, avand resursa expirata. Aviatia, dealtfel ca intreaga Armata, confruntandu-se cu lipsa fondurilor, a carburantului, coruptia din randurile militarilor si a ofiterilor superiori (au existat nenumarate cazuri de abuzuri, furturi de armament, dezertari, etc.) –moralul in randul militarilor fiind scazut, existand probleme cu plata salariilor si nu numai! Pilotii de vanatoare spre exemplu, zboara extrem de putin, cam 10 ore pe an…  

Fortele Terestre nu stau nici ele mai bine, cu toate ca s-au facut ceva modernizari si achizitii de noi echipamente. Acestea decurg greu, din lipsa de fonduri. Astfel, teoretic Ucraina dispune de peste 4000 de tancuri:T-55 (stocate, dupa cate se pare), T-64, pe care au inceput sa le modernizeze local la standard BULAT –vor cel putin ca 400 dintre ele sa fie aduse la acest standard, insa proiectul avanseaza extrem de greu…cam 20 de bucati pe an. De tot rasul! Au proiecte de modernizare a T-72, nu se stie insa sigur daca au si in dotare asemenea tancuri modernizate, iar T-84 OPLOT sunt…rare. Au deasemenea cam 5000 de AIFV si APC (BMP-2, BMP-1, BTR-60/70/80 si cateva BRDM-2; peste 4000 de piese de artilerie de diferite calibre: D-30/M-30 de 122 mm, D-20 de 152 mm, 2A36 de 152 mm, aruncatoare de mine de diferite calibre, peste 600 de MLRS incluzand BM-21, de 122/130/220/300 mm). Au un program de modernizare a BTR-80, la standard BTR-4 BUCEFAL; acesta a avut succes la export in Irak, iar Armata Macedoneana (ARM) doreste sa cumpere 200 de bucati, eventual asamblate pe plan local prin deschiderea unei fabrici de catre ucraineni. In armata ucraineana acestea sunt in dotare in numar mic. O alta modernizare a BTR-80, este BTR-3U cu tun KBA-105 SKVAL de 30 mm si rachete antitanc KONKURS (se pare ca n-au inca in dotare asa ceva, dar l-au exportat in Azerbaidjan, Ecuador, Kazakhstan, Nigeria, Irak, Myanmar, Thailanda si Emiratele Arabe Unite. BRAVO LOR, ca au stiut cum sa faca export!). Sunt in curs de introducere in dotare a armei de asalt produsa local VEPR, de 5,45×39 mm, derivata din AK-74.   

Ucraina va ansambla in India, printr-o firma locala, cateva sute de APC –uri 4×4, 8×8 si 6×6, printre acestea numarandu-se si DOZOR-B.

                                                                                              DOZOR- B

Dispun de asemenea de aproximativ 130 de SS-1 SCUD, SS-21 TOCKHA/TOCKHA-U, rachete operativ-tactice, insa nu se stie clar daca si sunt operationale. Au sisteme antitanc: AT-4/5/6 si sisteme de rachete AA, SA-4/6/8/11/12/15, intr-un numar nedefinit; nici acestea operationale in totalitate. Au mostenit o gramada de sisteme radar de fabricatie sovietica, insa au realizat sistemul radar KOLCHUGA , despre care afirma ca poate detecta avioane stealth! Daca este sau nu asa, ei stiu, insa se pare ca au doar 3-5 asemenea radare…

                                                                     Cel mai modern tanc ucrainean…  Oplot-ul

                                                                                               T- 64 Bulat

Marina Ucraineana nu sta nici ea bine! Aceasta dispune de nave invechite mostenite de la URSS, precum: 2 fregate din clasa KRIVAK III; un submarin neoperational din clasa FOXTROT; 4 corvete (2 din clasa GRISHA V; doua din clasa GRISHA III); 2 corvete purtatoare de rachete din clasa TARANTUL; 2 nave de patrulare din clasa PAUK; 6 vanatoare de mine (2 clasa SONYA, 2 YEVGENYA, 2 NATYA); 3 LST (2 clasa ROPUCHA si una clasa ALLIGATOR); 2 LCAC din clasa POMORNIK; o nava de comandament din clasa BAMBUK si un petrolier din clasa PEREYESLAV. Nu toate navele sunt insa operationale, neexistand date certe despre ce navigheaza si ce sta in porturile Sevastopol, Odessa, Ismail, Kerch. Exista insa dorinta (fiindca nu sunt resurse bugetare alocate in acest sens. Nu inca!), de a construi pe santierele locale o noua clasa de corvete/fregate usoare (interesanta denumirea!), 4 la numar, cu un tonaj cuprins intre 2500-3000 de tone, numit programul GAYDUK, Proiect 58250. De asemenea intentionau sa revanda Rusiei crucisatorul purtator de rachete din clasa SLAVA, numit UKRAINA; acesta se afla intr-o stare deplorabila, avand nevoie de reparatii masive, nefiind terminata din 1990 incoace. Rusia deocamdata n-a acceptat oferta ucraineana (nava se afla in santierul naval din Mikolaiv, fiind realizata in proportie de 70%).

  Una peste alta, nu trebuie insa sa subestimam puterea militara a Ucrainei, fiindca date certe despre situatia militara reala, sunt greu de gasit. Cu toate dificultatile financiare, politice si militare, Ucraina ramane totusi un colos, raportat la noi si vecinii nostrii. Daca acest colos are sau nu “picioare de lut”, ramane de vazut in evolutia sa viitoare, inclusiv pe plan militar. Deocamdata, evolutia pe plan militar este plina de incertitudini, lipsuri financiare si dorinte (despre noi putem spune acelasi lucru!). 

Merita citit si:

Ukraines military in even worse shape than russias


                 WW

 surse:http://www.antonov.com

http://www.antonovplc.com/

http://www.morozov.com.ua/

             http://www.morozov.com.ua/eng/body/dozorb.php

Exit mobile version