Ion Antonescu, al treilea si ultimul maresal al Romaniei
Stai si te uiti cateodata la patetica si mizerabila scena politica romaneasca, te uiti in stanga, te uiti in dreapta si te apuca jalea si greata. Cu un dezastru, atat la dreapta cat si la stanga esicherului politic, cu oameni complexati si idioti, corupti pana in maduva oaselor. Acesti viermi, a caror viata este plina doar de banii furati si tarfe mai ieftine sau mai scumpe, sunt ceea ce democratia originala romaneasca ne-a oferit!
In mijlocul acestui mizerabil cartier cu felinare rosii ajungi sa te intrebi daca asta este starea de normalitate in Romania sau daca asa a fost mereu?! Raspunsul la prima intrebare este cvasiafirmativ! Intradevar mocirla morala si mizeria sufleteasca este un laitmotiv al politicienilor nostri, inca de pe vremea Unirii Principatelor!
Dar la a doua intrebare raspunsul este un categoric NU! Nu a fost mereu asa! Romania a avut si conducatori care au preferat sa moara dacat sa-si incalce cuvantul de onoare.
Ultimul Maresal al Romaniei, ultimul Sef de Stat , demn de acest nume a fost Ion Antonescu! Nu vreau sa faca aici apologia lucrurilor bune sau rele care s-au intamplat sub mandatul sau. Au fost greseli, au fost momente de mandrie nationala, dar Maresalul nu poate fi numit dictator. De mai multe ori a oferit conducerea Tarii oamenilor politici ai momentului, dar acestia gandind las si ipocrit la binele lor viitor, au refuzat sa preia puterea datorita faptului ca nu vroiau sa se ataseze de Ion Antonescu in cazul in care ar pierde razboiul. Calcule marsave si scarboase, calcule politicianiste.
Aceleasi aprecieri si pentru inlaturarea Maresalului de catre Mihai. Singurul calcul facut, de rege si camarila sa, a fost cel postbelic. Adica s-au gandit la castigurile politice pe care regele le-ar putea avea daca el ar fi cel care incheie pacea cu Aliatii victoriosi.
Pentru cine nu stie trebuie sa spunem ca intreaga contributie a regelui Mihai la efortul de razboi al Romaniei, a fost trimiterea in prizonieratul rusesc a peste 100000 de militari romani, si obsesia sa pentru vehicule motorizate, cu care se plimba pe scarile Pelesului. A…si am uitat! Pentru niscai contracte cu Armata. Diversi industriasi isi trimiteau…”ambasadoarele” in patul regal…Cam asta ar fi masiva contributie regeasca la pierderea unei jumatati de milion de soldati romani in razboi.
Ion Antonescu a fost ultimul Sef de Stat roman pentru care cuvantul de onoare, corectitudinea si morala reprezentau ceva important in viata. A preferat sa moara, dacat sa-si tradeze cuvantul dat…poate ar trebui sa-l studiem mai des pe acest om renegat de istoria oficiala si care are in tot Bucurestiul o singura statuie( un bust de fapt) si ala acoperit sa nu se vada de la distanta!
A fost Maresalul Ion Antonescu un om devotat onoarei de militar si si-a iubit acest om Tara?! „Traiasca Romania” a strigat cand slugoii Moscovei l-au impuscat, cand cei veniti pe tancurile diviziei Tudor Vladimirescu injugau Tara in fata Rusiei rosii.
Acest mic articol nu este depre viata si faptele Maresalului, ci despre noi cei de azi! Despre mizerile si atrocitatile savarsite zilnic de acestii nenorocitii care isi spun alesii neamului! Despre crimele impotiva romanilor comise de urmasii celor care in 1946 l-au impuscat pe ULTIMUL MARESAL AL ROMANIEI!
DAR…povestea nu s-a terminat, Armata Romaniei nu a murit toata! Inca mai sunt destui ofiteri patrioti, oamenii curati la suflet si extrem de bine pregatiti care au in gena lor ceva din ultimul comandant adevarat al Armatei! Si mai suntem si noi, cei modesti si fara veleitati becaliene, oameni absolut banali, care isi castiga painea prin munca cinstita.
Asadar…Ion Antonescu nu a murit! A fost impuscat, batjocorit, dar nu a fost ucis! Noi…suntem dovada, inca mai avem sansa sa facem din nou din Romania Gradina Carpatilor, Gradina Raiului!
Dumnezeul nostru al romanilor sa-l binecuvanteze pe Ion Antonescu, Ultimul Maresal al Romaniei!
George GMT& WW