Realizarea variantei navalizate a elicopterului PUMA a fost dupa cat se pare cantecul de lebada al industriei aeronautice romanesti. Realizat in 3 exemplare, IAR 330 PUMA Naval are urmatoarele caracteristici tehnico-tactice:
– lungime 15m
– înaltime 4,7m
– latime totala 3,38m
– diametrul rotorului portant 16,2m
– 2 motoare de 1588 CP
– masa maxima 7400kg;
– sarcina utila 1000 kg
– echipaj 3 persoane
– viteza maxima la masa de 7400 kg 263 km/h
– viteza de croaziera la masa de 7400 kg 248 km/h
– consum de carburant la masa de 7400 kg 2,38 kg/km
– viteza ascensionala la masa de 7400 kg 6,1 m/s
– plafon dinamic la masa de 7400 kg 4800 m
– plafon static la masa de 7400 kg 1700-2300 m
– distanta maxima de zbor 550 km
– autonomie 3,15 ore la viteza de 130 km/h
– sarcina utila de ridicat la troliu 275 kg
– viteza de ridicare troliu 9m/s
Puma naval
Caracteristicile care diferentiaza elicopetrul IAR-330 PUMA Naval de celelalte elicoptere de serie sunt:
– protectia anticoroziva a celulei si componentelor
– instalatie de pliere a palelor rotorului portant
– instalatie hidraulica a harponului de apuntare ( cu o forta de 29 KN )
– sistem de observare optoelectronica SOCAT
– radar de bord Telephonics RDR-1500B ( aceste 2 ultime echipamente au fost prezentate mai pe larg pe blog )
– instalatie de localizare a balizelor de urgenta a navelor/aeronavelor aflate în dificultate
– troliu de salvare
– far de cautare
– costume de zbor termoizolante si veste de salvare pentru echipaj
– pluta de salvare pentru echipaj si pasageri
– instalatie de flotabilitate de avarie
Totusi, ce-i lipseste elicopterului? Armamentul.
S-a montat o mitraliera cal. 12,7 mm, in vederea misiunii antipiraterie la care participa o fregata romaneasca. Dar se poate mai mult?
Se poate.
In primul rand pilonii de acrosare. Varianta navalizata veche, dispunea de 4 piloni de acrosare produsi in tara, dispusi de o maniera diferita fata de varianta veche antitanc (dotata cu rachete Maliutka), pentru a nu stanjeni functionarea sistemului de flotabilitate de avarie.
De notat ca aceasta varianta era destul de slab inzestrata, din punct de vedere al dotarilor necesare pentru operare pe vas, fiind asemanatoare cu varianta SAR cu baza pe uscat, si a fost utilizata doar pentru experimentarea aterizarilor si decolarilor pe distrugatorul Marasesti (distrugator conform clasificarii din acea vreme).
Prima varianta navalizata
Puma SAR
Puma AT Maliutka
Pentru detectia submarinelor, ACTTM a realizat o varianta helipurtata a hidrolocatorului SIN-100, expusa la Expomil 2001. Judecand dupa masa si gabarit, amplasarea lui pe elicopter este facila, Puma fiind capabil de mult mai mult.
Pentru distrugerea submarinelor, ACTTM a realizat prototipul unui lansator de grenade antisubmarin acrosat la pilonii normali ai aeronavelor, care utilizeaza ca munitie grenadele de punte de 45 kg, existente in stoc, produse la Uzina Mecanica Tohan. Acelasi producator realizat o bomba antisubmarin, denumita BAE-1, care se acroseaza direct pe pilon. Aceste sisteme de armament pot fi eficiente in zonele costiere de mica adancime, in bazine portuare sau in zone fluviale.
Exemplul marinei suedeze, care a creat in anii ´90 o clasa de vanatori de submarine de mic tonaj, dotata cu armament nedirijat tocmai pentru utilizare in aceste zone este elocvent.
De asemenea la standul U.M.Tohan, la EXPOMIL 2007, a fost expus un lansator de torpile antisubmarine usoare, produs de Portsmouth Aviation Ltd., utilizat acrosat pe pilon.
Nu este clar daca ar fi trebuit sa fie produs sub licenta sau U.M.Tohan ar fi trebuit doar sa-i asigure mentenanta.
Pana acum, nu am reusit sa aflu nimic despre intrarea in dotare a vreunuia din aceste sisteme.
De ce am scris acest articol sarac in date? De ce continui sa scriu, atunci cand vad ca nu se face nimic pentru impiedicarea declinului industriei de aparare?
Pentru ca lumea sa vada ce am fost si ce suntem cu adevarat.
Sonar
Sonar
Lansator grenade AS
Lansator de grenade AS
Grenade AS de punte UMTohan
BAE-1 UMTohan
Grenade AS
Lansator torpile
Armament de aviatie produs in Romania
Surse:
– Albume EXPOMIL realizate de Ionica Fonos, caruia ii multumesc inca o data pentru permisiunea de a utiliza fotografiile
– www.navy.ro
– periodicul MApN Observatorul Militar
– revista Viata Armatei
Nicusor