Erevanul a rupt relaţiile cu Budapesta
În Erevan au loc acţiuni de protest. Armenii sunt indignaţi de extrădarea la Baku a ofiţerului azer Ramil Safarov, care l-a ucis pe colegul său armean Gurghen Margarian. Safarov era în detenţie pe viaţă pe teritoriul Ungariei, însă a fost repatriat în Azerbaidjan, unde a fost imediat graţiat pe preşedintele Ilham Aliev.
Preşedintele armean, Serj Sargsian a declarat că Armenia întrerupe relaţiile diplomatice şi toate contactele oficiale cu Ungaria.
Armenia nu se aştepta de la o astfel de trădare din partea Ungariei. În 2004, când s-a produs tragedia, reprezentanţii NATO au rugat Erevanul să nu politizeze situaţia şi să aibă încredere în justiţia ungară. Ofiţerul azer Ramil Safarov l-a omorât cu toporul pe armeanul Gurghen Margarian în timp ce acesta dormea. Ei studiau în Ungaria limba engleză în cadrul programului NATO „Parteneriatul pentru pace”. Pentru crima de care nu s-a căit, Safarov a fost condamnat la detenţie pe viaţă de Ungaria, fără drept de eliberare conditionata. În plus, Guvernul armean a primit de la Ungaria asigurări că ucigaşul nu va fi trimis în Azerbaidjan.
Însă pârghiile de presiune ale Baku s-au dovedit mai puternice decât obligaţiile luate de Ungaria în faţa Erevanului, consideră Ajdar Kurtov, expert la Institutul de Studii Strategice din Rusia.
„Nu este un secret că politica externă a Azerbaidjanului este mult mai reuşită decât a Armeniei datorită factorului financiar. Azerbaidjanul este un stat cu multe bogăţii naturale. El a acumulat destui bani în rezervele sale naţionale. Şi aceşti bani sunt folosiţi pentru consolidarea politicii externe. Iar Ungaria, la ora actuală, este una dintre cele mai slabe verigi din Uniunea Europeană. Indicii de inflaţie în Ungaria sunt chiar mai ridicaţi decât în Grecia. Guvernul maghiar este interesat de obţinerea unui ajutor financiar, iar autorităţile din Azerbaidjan au speculat acest lucru”.
„Totodată, Armenia a scăpat din vedere situaţia şi pentru asta a plătit. În acest caz, ruperea relaţiilor diplomatice este o reacţie firească şi singura posibilă faţă de felul în care a procedat Budapesta. Însă Armenia are toate şansele să transforme situaţia în avantajul său”, consideră politologul Vladimir Bruter.
„Armenia se bucură de un lobby destul de stabil în multe ţări europene. Dacă lobby-iştii armeni din ţările occidentale vor atrage atenţia asupra celor întâmplate, atunci, din punct de vedere moral, Armenia nu va pierde. În primul rând, ea poate atrage atenţia asupra faptului că Azerbaidjanul este o ţară cu care este greu să te înţelegi, deoarece ea nu-şi îndeplineşte obligaţiile luate, căci aici a fost clar un acord politic. Faptul că Departamentul de Stat al SUA a declarat deja că este dezamăgit de decizia Baku de a-l graţia pe criminal, atestă faptul că puterile occidentale erau la curent cu tratativele purtate. Însă s-au purtat negocieri ca militarul azer să fie extrădat în Azerbaidjan, dar să nu fie eliberat, ci să-şi ispăşească acolo pedeapsa”.
Iar dacă ruperea relaţiilor cu Ungaria este, într-o oarecare măsură, un pas formal şi fără urmări prea grave, relaţiile dintre Armenia şi Azerbaidjan s-au înrăutăţit din nou.