Dupa cum se vede in harta de mai jos, harta maghiara contemporana a zonei Ungariei si a regiunilor invecinate, asa cum au fost ele consemnate in documentele ungurești din secolul XII, existau mai multe formatiuni statale romanesti, marcate cu rosu: principatele/cnezatele, tarile sau scaunele populate de romani și autoguvernate conform dreptului romanesc (ius valachicum). Pentru deosebire, populațiile slave sunt indicate cu galben-verzui, iar cele germanice cu verde.
Aceasta este o preluare de pe pagina lui VladCubreacov, cu un extras complet in textul de mai jos:
„În afară de țările românești din Transilvania, Banat, Oltenia și Maramureș, mai sunt indicate 4 ”Valahii populare” în Carpații Păduroși (Polonia, Cehia și Slovacia de astăzi) și 2 ”Valahii populare” în Balcani (Bosnia și Herțegovina de astăzi). Timocul și Homolia (Serbia de astăzi) sunt indicate ca fiind țări românești. Câmpia Panonică (Ungaria de astăzi) apare ca slab populată.
Pe aceasta harta este aratat un Morvlahfeld, din denumire se vede ca este vorba de maurovlahi, adica de vlahii de nord. Acea zona acum face parte din Slovacia. Interesant este ca azi in acea zona se afla un orasel – Moldava nad Bodvou. Se pare ca toponimul Moldova nu este neaparat legat de raul Moldova.
Cel mai lung râu din Cehia, numit în cehă Vltava (pronunțat Vâltava), un afluent al Elbei, se numește în germană Moldau, exact ca și râul Moldova din România, iar în maghiară este numit Moldva l, adică exact cum i se spune și râului Moldova. De asemenea, un afluent al râului Moldova din Cehia se numește Kalte Moldau (Studená Vltava în cehă, adică Moldova Rece), cu o lungime de 24 de km izvorăște în Germania și trece în bună parte prin această țară. Iar un alt afluent, mai lung, de 56 de km, se numește Warme Moldau (Teplá Vltava în cehă, adică Moldova Caldă).
Un pic mai la nord de Moldava nad Bodvou se afla un alt orasel – Jasovo. Am impresia ca iasii si moldovenii locuiau impreuna cu mult inaintea formarii principatului Moldova.”
Sursa: