Anuntul a fost facut luni, 25 iunie, la sediul din Trieste al companiei Fincantieri. Cele trei nave urmeaza sa inlocuiasca navele clasei Nordkapp, aflate in serviciu din anii ‘80.
Norvegienii le spun OPV (Offshore Patrol Vessel) dar, pentru tarile cu litoral interminabil, denumirea corecta este LRPV (Long Range Patrol Vessel).
Fiind primele nave militare construite la Tulcea, aici se vor face doar corpurile, navele urmand sa fie armate si livrate beneficiarului final de catre santierul Vard Langsten din Norvegia.
Prea multe date tehnice despre noile nave nu au fost date publicitatii. Stim ca vor avea lungimea de 136m, latimea (la linia de plutire) de 22m (!!!), ceea ce ne duce la un deplasament estimat de 4200-4500 to. Mai stim ca vor avea coca intarita pentru navigatia in zonele arctice si clasificare pentru navigatia prin gheata. Navele vor fi destinate operatiunilor in toate zonele geografice si in orice conditii de vreme, avand ca misiuni declarate: patrularea pe distante mari, supraveghere, search & rescue, curatarea deversarilor de hidrocarburi.
Contractul valoreaza 5 miliarde coroane norvegiene, adica 525 milioane Euro sau 613 milioane $, navele urmand sa fie livrate esalonat, in 2022, 2023 si 2024, in primul trimestru al fiecarui an.
Norwegian Coast Guard LRPV – reprezentare generica
Va fi o varianta mai mare care, foarte probabil, va imbina calitatile proiectelor VARD 7 100 si VARD 7 100 ICE.
VARD 7 100 ICE a fost destinat patrularii coastelor arctice ale Canadei, o nava cu autonomie foarte mare si excelente calitati nautice, apta sa opereze elicoptere si RHIB-uri pana la o mare de gradul 6 si sa se deplaseze cu 3 noduri prin banchiza cu grosimea de 1m.
Detalii aici: https://vardmarine.com/wp-content/uploads/2015/07/VARD-7-100-AOPS.pdf
Proiectele VARD 7 100 (sus) si VARD 7 100 ICE (jos)
Cateva elemente mi-au atras atentia:
Primul element a fost latimea de 22m a navei, mai mare decat a distrugatoarelor clasei Arleigh Burke, si ma intrebam, mai in gluma mai in serios, daca vor sa opereze F35B de pe ele. De fapt, raportul lungime / latime (6.18 / 1) este caracteristic mai mult spargatoarelor de gheata si mai putin OPV-urilor obisnuite.
Al doilea element este profilul stealth foarte accentuat, oarecum impropriu pentru o nava ocupata cu search & rescue si cu adunatul petrolului din valuri.
Al treilea element a fost solicitarea norvegienilor ca, din ratiuni de securitate, proiectul sa fie realizat de santiere norvegiene, decizia finala oprindu-se la Vard, din cadrul grupului Fincantieri.
Pentru a incerca sa ne lamurim, sa aruncam o privire la clasa Nordkapp, cea care va fi inlocuita.
Au fost construite trei nave: Nordkapp (1980), Senja (1980), Andenes (1981).
Dupa cum se vede, norvegienii, plini de bani, nu se jeneaza sa foloseasca navele 40-45 de ani, ca tot discutam despre perioada de serviciu a noilor corvete romanesti.
Navele erau destinate patrularii Zonei Economice Exclusive, inspectarii activitatilor de pescuit, operatiunilor de cautare-salvare, cercetarii stiintifice, misiunilor internationale.
Nava din clasa Nordkapp
Deplasament: 3320 to;
Dimensiuni: 105 x 14.6 x 5.7 m
Capacitate de navigare prin gheata;
Viteza maxima: 21/22 noduri (surse diferite);
Raza de actiune 7.500 mile marine;
Echipaj 52 + 6 (air crew);
Radare de cercetare aeriana/navala, de navigatie, de dirijare a tirului;
Hull sonar;
Armament: 1 tun Bofors cal.57mm, mitraliere cal.12.7mm, grenade antisubmarin;
Helipad si hangar pentru elicopter pana la 11 to.
Nava din clasa Nordkapp, vedere din pupa-tribord
Si acum vine partea interesanta:
Pe timp de razboi, navele pot fi utilizate ca escorta (in principal) antisubmarin, avand spatii special prevazute pentru instalarea de rachete antinava Penguin, tuburi lanstorpile, tunuri cal.20mm, rachete Mistral si sisteme de razboi electronic.
Aviz amatorilor, cand achizitioneaza nave, sa prevada spatii pentru amplasarea de sisteme suplimentare. Nu iei nava s-o folosesti 2-3 ani iar echipamentele evolueaza.
In cazul norvegienilor, Garda de Coasta este o ramura a Marinei Militare, nu a Politiei de Frontiera, astfel ca tranzitul catre o nava full combat se facea fara complicatii birocratice.
Avand in vedere toate cele prezentate mai sus, noul proiect va fi mult mai mult decat o simpla nava care sa patruleze si sa adune titeiul din apa.
Platforma va fi foarte incapatoare, stabila si apta sa imbarce de la sisteme de detectie si lupta antisubmarin la echipamente de operare subacvatica pentru protectia propriilor conducte, echipamente pentru mine warfare, supraveghere electronica, sisteme antiaeriene si antinava, UAV, USV, UUV precum si echipe pentru operatii speciale pe care sa le desfasoare rapid, cu elicoptere, RHIB-uri sau, cine stie, cu aparate de tip Osprey. La 22m latime, poate dispune de hangar pentru 2 elicoptere medii sau mai mari.
Norvegienii ne arata clar ca se pregatesc sa-si apere drepturile de exploatare a hidrocarburilor din Oceanul Arctic.
Pe scurt, la santierul Vard din Tulcea se vor construi corpurile unor nave de lupta in toata regula, chiar daca, initial, vor fi clasificate drept LRPV (nave de patrulare cu raza lunga).
In privinta calendarului de livrare, corpurile trebuie sa plece in Norvegia cu cel putin 1 an inainte de livrarea finala catre beneficiar, astfel ca santierul din Norvegia sa aiba timp sa le armeze, sa le instaleze sistemele de senzori si de armament si sa efectueze probele de mare.
Asta inseamna ca navele sa plece de la Tulcea cel tarziu in primul trimestru din 2021, 2022 si 2023.
Vard Tulcea – macaraua portal se vede din aproape orice parte a orasului
In cazul in care Fincantieri va castiga licitatia pentru corvete, contractul se va semna anul acesta iar constructia va incepe in 2019, cu livrarea ultimei corvete in 2025, poate chiar 2026 (deh…). Programul LRPV-urilor pentru norvegieni se va suprapune partial, ca timp, peste cel al corvetelor si, cum santierul Vard Tulcea va avea si comenzi civile, este greu de crezut ca va putea duce atatia pepeni intr-o mana.
Cel mai probabil, corvetele vor fi construite la Braila, existand totusi posibilitatea ca, dupa livrarea navelor norvegiene, santierul Vard Tulcea sa se ocupe de modernizarea celor 2 fregate tip 22R (Regele si Regina).
De la inceputul lui 2023 (livrarea ultimului LRPV) pana in 2025 sunt aproape 3 ani, timp suficient ca Vard Tulcea sa efectueze operatiunile de modernizare a fregatelor.
Sunt doar estimarile mele, nici italienii nu au luat decizia finala desi par sa incline catre Braila pentru programul corvetelor.
Mai departe, daca lucrurile merg bine pentru Fincantieri si Vard, santierele de la Braila si Tulcea se vor ocupa si de mentenanta corvetelor si fregatelor.
In plus, ar putea urma si alte contracte. Sa nu uitam ca Fortele Navale se gandesc sa modernizeze cele trei vedete purtatoare de rachete din clasa Tarantul si, cine stie, poate le da Dumnezeu gandul cel bun sa modernizeze si fregata Marasesti.
Vard Tulcea – macaraua portal de 700 t, sincroliftul si docul plutitor
Chiar daca Fincantieri nu va castiga licitatia pentru corvete, odata cu comanda pentru navele norvegiene, Romania va avea doi producatori certificati de nave militare iar santierul Vard Tulcea intra intr-o noua familie, una prestigioasa si in care se invart bani frumosi.
Cristian Ganciu