Variantele SAM ale Romaniei: pseudo-analiza comparativa

George GMT

13 ani ago

Romania a initiat sau a fost aproape sa initieze de-a lungul timpului patru programe de achizitii in domeniul apararii antiaeriene: modernizarea rachetelor cu raza medie de actiune, cel mai avansat dintre ele dar care s-a oprit cu achizitia unor baterii HAWK ramase nemodernizate, programele SHORAD/VSHORAD abandonate in conditii neclare inainte de semnarea contractelor si achizitia de rachete cu raza lunga oprita la faza de intentie.

Explicatia cea mai simpla ar fi lipsa banilor dar exista si multe puncte care nu au fost lamurite cum ar fi motivul pentru care modernizarea bateriilor HAWK a batut pasul pe loc atatia ani sau motivul pentru care contractele pentru rachetele cu raza mica au fost anulate la extrem de putin timp dupa ce au fost redactate, fiind mai greu de crezut ca taierea finantarii a fost o surpriza intervenita brusc.

Oricare ar fi explicatiile problema a ramas si s-a acutizat pe masura trecerii timpului, odata cu expirarea duratei de viata a tehnicii sovietice care a fost fie retrasa complet din dotare (S-15 Neva) fie revitalizata insa fara modernizari majore.

In momentul de fata Romania ar avea nevoie de inlocuirea completa a bateriilor S-75 ramase (o parte dintre rachete sint deja convertite in tinte), a complexelor SA-9/CA-95 si cel putin o modernizare radicala a SA-7/CA-94, daca nu se va opta pentru o racheta de alta conceptie.

Desi ceva mai noi si inca relativ eficiente complexele SA-6 si SA-8 vor trebui si ele fie modernizate, electronica, cel putin, fiind depasita moral fie, daca se considera ca lipsa pieselor de schimb va face nerealista orice prelungire a duratei de viata, inlocuite cu echivalente moderne.

Pe langa inlocuirea tehnicii vechi se ridica si problema dotarii celor doua fregate T22 care vor avea nevoie cel putin de un sistem de aparare apropiata, daca nu se poate spera la mai mult.

Cum preferintele Armatei pentru una sau alta dintre optiunile de modernizare raman deocamdata in ceata, desi in diferite momente s-a vorbit de MBDA Mistral si VL Mica (atat varianta navala cat si cea terestra), ne ramane doar sa speculam pe marginea sanselor pe care diferite sisteme le au de a intra in dotarea Romaniei.

Pentru o comparatie cat mai obiectiva am ales sa reprezint diagramele performantele dinamice (raza de actiune vs altitudine maxima) asa cum apar in sursele publice, evident diferite de cele pe care producatorii le comunica confidential potentialilor clienti dar care pot totusi oferi o imagine asupra diferentelor relative dintre ele.

Acolo unde a fost posibil am mentionat si pretul unitar al rachetelor (iarasi surse publice), de retinut ca anii de referinta ai contractelor difera si, pentru o acuratete mai mare, valorile ar fi trebuit corectate dar cum asemenea contracte sint rezultatul unor negocieri si preturile variaza destul de semnificativ.

Cifrele variaza in functie de surse, asa ca s-ar putea sa nu fie precise si au doar valoare orientativa.

Nu sint incluse preturile sistemelor de control sau senzorilor, le-am considerat ca pe niste investitii initiale si care influenteaza apoi doar prin costurile de intretinere, posibil semnificative, insa care nu pot fi estimate usor in timp ce pretul unitar al rachetelor influenteaza direct costul fiecarei trageri si este relativ usor cuantificabil.

Pentru inceput, o comparatie intre cele mai probabile variante pentru sistemele cu raza lunga de actiune:

Judecand dupa orientarea catre furnizori americani, Patriot PAC-2 ar avea cele mai mari sanse mai ales daca ar veni la pachet cu scutul ABM.

Cea mai mare problema ar fi ca versiunea PAC-2 nu poate proveni decat din stocurile utilizatorilor actuali, fiind scoasa din fabricatie la momentul acesta, avantajul fiind insa pretul de echipament uzat care are mai putina legatura cu pretul de productie.

In cazul achizitiei de sisteme noi, principalul candidat ar fi MBDA Aster-30, care ocupa si un loc central in oferta Bumar pentru Polonia, proiect la care este asociata si UTI Romania. Un punct in plus l-ar reprezenta si disponibilitatea MBDA de a oferi un transfer de tehnologie in tara cumparatoare, deocamdata oferta fiind facuta Poloniei.

Pentru MBDA cea mai mare problema ar fi ca Polonia sa decida achizitionarea de baterii Patriot la mana a doua, mai ieftine, din Germania si la un moment dat aceasta parea optiunea guvernului. Intre timp insa, odata cu oprirea iminenta a programului MEADS (dorit a fi inlocuitorul Patriot-ului PAC-2) Germania pare mai putin dispusa sa se desparta de bateriile existente si asta ar fi o sansa in plus pentru Bumar si MBDA.

Pentru Romania relatiile mai reci cu Franta ar putea fi un impediment sau dimpotriva, contractul ar putea fi privit ca posibilitatea unui pas inainte.

Cea mai noua versiune a Patriot, PAC-2 MSE se afla inca la inceputul intrarii in dotarea SUA, de unde si pretul unitar mare care insa va fi redus cu siguranta, in timp.

Un varianta surpriza ar putea fi IAI cu Barak-8, care concureaza si in Polonia, principala problema fiind ca racheta se afla inca in faza de testare.

A doua comparatie este intre sistemele cu raza medie de actiune:

Programul de modernizare al HAWK prevede aducerea sistemului la standardul XXI (produs in cooperare de Raytheon si Kongsberg), care poate fi privit ca un pas spre adoptarea viitoare a NASAMS II (Norwegian Advanced Surface-to-Air Missile System), care in momentul acesta foloseste rachete AMRAAM lansate de la sol, re-folosind aceeasi arhitectura electronica. In ciuda unor performante mai slabe in altitudine, sistemul a fost ales de Finlanda in dauna Aster, mai ales datorita pretului cat si a posibilitatii de a fi folosit intr-o retea dispersata.

Un plus al acestei variante ar fi posibilitatea de a refolosi rachetele AMRAAM aer-aer din dotarea Aviatiei care ar ajunge la limita perioadei in care pot fi folosite pe avioane supersonice, asta in cazul in care AMRAAM va fi racheta BVR al viitorului multirol.

O varianta mai eficienta ar putea fi adoptarea ESSM, un obiectiv recent al Kongsberg, care pe langa performantele superioare ar aduce Romaniei si avantajul posibilitatii modernizarii sistemului SA-6 cu aceeasi racheta, intr-un mod similar cu pachetul propus de compania poloneza WZU in colaborare cu Raytheon. Mai mult, dotarea si a fregatelor T22 cu ESSM ar simplifica enorm logistica si ar unifica dotarea Fortelor Aeriene, Terestre si Navale ale Romaniei.

ESSM pe un lansator SA-6 Sursa: www.wzu.pl

O alta posibilitate ar fi si cumpararea Spyder-MR, dezavantajul fiind lipsa integrarii cu bateriile HAWK existente si Romania ar ajunge sa aiba doua sisteme similare, in acelasi rol.

Urmatoarea comparatie este intre sistemele SHORAD:

Aici lupta s-ar duce intre MICA-VL si Spyder-SR, ambele sisteme avand avantajul refolosirii unor rachete aer-aer din dotarea Fortelor Aeriene. MICA-VL a fost, se pare, deja aleasa pentru dotarea atat a fregatelor T22 cat si a bateriilor SHORAD dar s-a renuntat la ambele contracte in conditii neclare.

Un dezavantaj al MICA-VL ar fi pretul destul de mare si acesta pare a fi motivul pentru succesul redus la export. Chile, care isi anuntase interesul cam in acelasi timp cu Romania, a descoperit ca are in dotare o racheta similara, Barak-1, si a renuntat la achizitie.

MBDA a anuntat la sfarsitul lui 2011 ca pregateste prima livrare pentru un client extern, posibil Oman.

Intre timp, Spyder-SR a castigat competitia din Singapore, in fata MICA-VL si SLAMRAAM si a fost cumparat deja de India pentru inlocuirea SA-8.

SA-8 desi este inca competitiv, ar avea nevoie de o modernizare a electronicii si, din cauza numarului mic de lansatoare din dotare si a lipsei de piese de schimb, ar putea fi totusi retras in curand.

Ultima comparatie este facuta intre sistemele VSHORAD:

Competitia este practic monopolizata de trei sisteme: Stinger, Mistral si RBS-70.

RBS-70 are ca avantaj sistemul inovator de dirijare laser, manual, aproape imposibil de bruiat -conform producatorului, SAAB- este insa mai dificil de utilizat si cere o pregatire foarte buna a operatorului. Varianta NG ar aduce posibilitatea de urmarire automata a tintei precum si posibilitatea de a opera pe timp de noapte.

Avand o greutate mai mare nu poate fi lansata de pe umar, este folosit un trepied special sau un lansator montat pe autovehicule sau nave.

Un avantaj distinct al RBS-70 este incarcatura de lupta cumulativa, mai eficienta impotriva unor avioane proiectate special pentru CAS, cum ar fi SU-25.

Stinger ar avea avantajul portabilitatii fiind si cel mai usor sistem dintre cele trei dar are dezavantajul unei incarcaturi de lupta reduse. Sistemul de ghidare in infrarosu nu este atat de dificil de folosit precum cel al RBS-70, are insa dezavantajul de a fi mai sensibil la contramasurile electronice.

Mistral are avantajele (si dezavantajele) auto-ghidarii in infrarosu similare cu Stinger insa cu dimensiuni mai apropiate de RBS-70, atributele unice fiind incarcatura de lupta de aproape trei ori mai mare decat a competitorilor precum si viteza mai mare deci si posibilitatea de reactie a tintei este mai scazuta . Are nevoie de asemenea de un lansator special in mai multe variante: trepied, montat pe autovehicule sau pe nave (Simbad/Tetral/Sadral).

Mistral a fost selectata pentru dotarea Romaniei la pachet cu sistemul SHORAD / MICA-VL, insa comanda a fost anulata in aceleasi conditii.

Concurenta poloneza este reprezentata de Grom, cu care CA-94 ar avea in comun descendenta, desi sistemul polonez este o adaptare a mai modernului Igla. A fost cumparat de Georgia si a avut se pare o comportare foarte buna in conflictul cu Rusia. Este probabil cea mai usoara cale de modernizare a CA-94 si colaborarea UTI – Bumar ar putea indica ca este o varianta luata in considerare.

Daca Romania isi va relua programele de inzestrare mergand pe aceleasi optiuni anuntate pana acum, ar rezulta o dotare cu Mistral (VSHORAD), MICA VL (SHORAD + T22) si HAWK XXI (posibil cu integrarea SLAMRAAM/ESSM). Interesul Romaniei in oferta Bumar/MBDA pentru Polonia ar putea indica alegerea ASTER-30 pentru bateriile cu raza lunga de actiune.

Daca insa contractele cu MBDA nu au fost anulate doar din cauze economice si se va face o noua selectie, atunci ramane sa imaginam o configuratie cu Grom (VSHORAD), Spyder-SR (SHORAD), HAWK XXI (sau Spyder-MR) si Patriot PAC2 (sau Barak-8).

Pe fregatele T22, in locul MICA-VL, s-ar putea adopta fie SeaRAM, fie Barak-1.

Surse:

cns.miis.edu/reports/pdfs/gorm_msl.pdf

newwars.wordpress.com/warship-costs/

forum.keypublishing.com/showthread.php?t=88940

www.bga-aeroweb.com/Defense/Evolved-Sea-Sparrow-Missile.html

www.saffm.hq.af.mil/shared/media/document/AFD-100128-067.pdf

www.indian-military.org/tag/beyond%20visual%20range%20(bvr)%20capability.%20mica.html

www.indiandefence.com/mirage-2000/

www.bharatdefencekavach.com/News_174$1$53-BVR–MICA–France–upgrade–India–Mirage-2000–52–2-4-billion-deal–bharatdefencekavach–cabinet-committee-on-security–CCS–3-9-billion–French-firms–Thales–MBDA-.html

www.defenseindustrydaily.com/indias-fighter-upgrades-mirage-2000s-next-02891/

www.armyrecognition.com/france_french_army_vehicle_missile_systems_uk/vl_mica_land_short_range_missile_system_technical_data_sheet_specifications_description_pictures_.html