Partea a II-a – patrula costiera si vanator de submarine
Dupa ce, in primul articol, am vorbit despre posibilitatea de a construi vedete purtatoare de rachete, pe structura Shaldag MkII si MkV, acum voi aborda alte variante.
Voi relua imaginile cu actualele configuratii ale celor doua tipuri de Shaldag, pentru a sti de la ce pornim:
Fig.1. Foto- Shaldag MkII
Fig.2. Concept Shaldag MkV
Shaldag MkII – Patrula costiera, antisubmarin, antiscafandri, drone, pirati, teroristi si braconieri turci 🙂 ))))) :
Fig.3. Shaldag MkII – coastal patrol boat
De la prova spre pupa:
– Saab 601 ASW;
– Teleoperabila Typhoon (27mm + 2NLOS + 2 Mistral);
– Tub lanstorpile 324mm – 2 bucati;
– Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;
– Iron Fist APS;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4NLOS + 2 Mistral) – 2 bucati;
– Grenade antisubmarin x 45kg – 12 bucati;
Observatii:
– despre Saab 601 ASW am mai scris un articol http://www.rumaniamilitary.ro/saab-asw-600-601-un-proiect-util dar as face cateva completari. Pentru variantele de export, bataia maxima este undeva intre 600-1000 m(depinde de sursa), fata de 300m la varianta initiala. In al doilea rand, sistemul mai are o utilizare: lansator de capcane termice si folii antiradar pentru protectia impotriva rachetelor.
– cu putin efort cred ca am putea produce grenade 100x265mm pentru el si in varianta clasica, cu detonare la adancime preprogramata. Ar fi extrem de utile pentru combaterea minisubmarinelor, dronelor subacvatice, scafandrilor de lupta si pentru detonarea campurilor de mine marine. Tot cu putin efort, schimband doar focosul cu unul de bomba de aruncator sau adaptand toata bomba de aruncator de 81mm putem realiza un sistem de foc ieftin si de mare efect pentru atacarea prin surprindere a unor pozitii din apropierea malurilor si pentru distrugerea campurilor de mine de pe mal, in vederea pregatirii debarcarii (asta cu distrugerea campurilor de mine cu lansatoare de grenade antisubmarin nici macar nu este noua. Au folosit americanii Hedgehog pentru curatarea rapida a campurilor de mine terestre).
– turela stabilizata Typhoon este usoara, 750kg, nu necesita penetrarea puntii si poate fi completata cu rachete AT si AA. Calibrul tunului poate varia intre 20 si 30mm, cele mai folosite fiind cele de 25 si 27mm;
Fig.4. Turela Typhoon cu 2 rachete AT
Despre ce poate face vedeti aici un atac de noapte, de pe mare (remarcati miscarea navei), cu rachete antitanc si cu tunul de 27 mm(?) asupra unor ambarcatiuni si cladiri ale Hamas, in Gaza: http://www.youtube.com/watch?v=T2kLdFW8EMc#t=16.
– tuburile lanstorpile sunt cele standard NATO, 324 mm, pentru torpilele MU90 Impact (300kg/buc), Sting Ray (267kg/buc) sau A244S (244kg/buc); tubul gol cantareste in jurul a 325 kg (fibra de sticla ranforsata);
– blocul optoelectronic de pe comanda este dispus pe un catarg telescopic in timp ce radarul este fix;
– liniutele rosii (altele decat radarul) si triunghiul de aceeasi culoare incearca sa simbolizeze senzorii si componentele hard-kill ale sistemului defensiv Iron Fist (mai usor si mai ieftin decat Trophy, numai bun pentru ambarcatiuni rapide);
Fig.5. Lansatorul de contramasuri Iron Fist.
– Cand te intalnesti, in special noaptea, cu vreo ambarcatiune cu pirati sau FOS ale inamicului exista o probabilitate uriasa sa incasezi o racheta AT sau un RPG inainte sa-ti dai seama iar scula asta este numai buna sa te protejeze. Trebuie doar sa apesi butonul ON, la inceperea misiunii si de restul se ocupa Iron Fist;
– la pupa navei, in borduri, se afla 12 grenade antisubmarin (din cele din care producem si noi, 45kg bucata), sa fie acolo ca doar nu cer de mancare;
Fig.6. Grenada AS-45kg
– pupa navei este prevazuta cu slip (plan inclinat), ca la navele de pescuit oceanic sau la dragoare, doar ca acesta iese in afara pentru a proteja sistemul de directie al navei. Ideea mi-a venit dupa ce am gasit pe Youtube un videoclip cu ambarcatiunea de asalt M18 – Marsun, produsa in Thailanda: http://www.youtube.com/watch?v=RxVOETDJ0LM
Fig.7. M18 – Marsun
– slipul ar permite lansarea/recuperarea mai rapida, fara macara, a barcii pneumatice / RHIB-ului din dotare (max 5m), pentru inspectarea unor nave suspecte, search & rescue, operatiuni de infiltrare/exfiltrare etc. Pentru ca inclinarea planului este cam mare, recuperarea ambarcatiunilor poate fi ajutata cu mic vinci, plasat in spatele comenzii navei: lasi carligul de remorcaj (cu un flotor) pe slip la vale, cei din ambarcatiune il agata de botul acesteia si-i tragi pe punte in timp ce vedeta se afla deja in miscare;
– puntea de la pupa este prevazuta cu trei cai de lansare a minelor pentru ca nici astea nu cer de mancare;
– ambarcatiunea nu este dotata cu drona helicopter, operand in preajma tarmului, dar incape un Schiebel S-100;
– varianta initiala a navei este complet neblindata, fiind conceputa pentru angajarea oponentilor de la peste 2000 m, dar rolul de patrula costiera poate implica angajarea adversarului de la distante mult mai mici si receptionarea de focuri de arme usoare ceea ce impune aplicarea unor kituri de blindaj usor, cel putin in zonele vitale ale navei. Chiar si cu aceste kituri, nava isi pastreaza viteza si agilitatea;
– pentru realizarea unei deplasari silentioase, in vederea realizarii surprinderii, este necesara si reducerea amprentei acustice (antifonarea compartimentului masinilor). Asta se poate face cu materiale usoare si nu afecteaza masa navei. In caz contrar s-ar auzi cam asa: http://www.youtube.com/watch?v=61Fa4AtHyTk (de la min.9:45. S-ar putea sa fie Super Dvora MkIII, produsa de IAI, dar zgomotul este identic).
Greutatea totala a armamentelor de la bord se situeaza in jurul valorii de 4,5 tone, mult sub maximul admis de 6 tone si, coroborat cu calibrarea rezervei de carburant pentru 400 mile marine, i-ar permite pastrarea vitezei ridicate si agilitatii;
Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, s-ar situa in jurul sumei de 10,6 milioane $.
Shaldag MkV – Vanator de submarine:
Fig.8. Shaldag Mk V – vanator de submarine
De la prova spre pupa:
– Saab 601 ASW;
– Teleoperabila Typhoon (27mm + 2NLOS + 2 Mistral);
– Tub lanstorpile 324mm – 4 bucati;
– Bloc optoelectronic si radar pe catarg telescopic;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4 Mistral);
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4Lahat) – 2 bucati;
– Drona helicopter ILX-27 (diverse variante de echipare)
– Sonar remorcat;
Observatii:
– nava este destinata escortei antisubmarin pentru navele militare si civile, supravegherii si vanatorii libere antisubmarin, misiuni facilitate de raza de actiune si autonomia mai mari decat ale celorlalte modele Shaldag;
– punctul forte ale navei este drona helicopter ILX-27, cu o masa maxima de 1000kg si o sarcina utila de 300kg care-i permite o multitudine de misiuni si configuratii:
Fig.9. Drona helicopter ILX-27
- supraveghere navala, cu doua NLOS si 2 Mistral (sau 12,7mm) la bord;
- cercetare antisubmarin cu sonar aeropurtat si 2-4 Lahat. Sonarele aeropurtate cantaresc in jur de 300kg, cu 350m de cablu, dar pentru ILX-27 ar merge cu cca 60m de cablu ceea ce ar duce la o greutate totala de 120kg, lasand loc lejer si pentru 4 Lahat, in caz ca iese ceva la suprafata (submarin, periscop, lansator AA). Nu se pune problema de vinci pe drona, deplasarea in raionul de cautare si inapoi se va face cu sonarul agatat la capatul cablului;
- atac antisubmarin cu grenade de adancime: fie cu 30 de grenade 100x265mm, folosite si de Saab ASW601, fie cu 4 grenade AS de 45kg pentru care ai nostri au realizat lansatoare usoare pentru helicoptere (ATM). Ramane loc si pentru 2 Lahat;
Fig.10. Lansator grenade AS (in centru, jos)
- atac antisubmarin cu torpila usoara 324 mm. Candidatul perfect ar fi A244S (244kg) dar, cu putin efort, ar merge si Sting Ray (267kg) mai ales ca la ultimul Expomil a prezentat cineva un lansator usor pentru torpile, bun pentru helicoptere. In caz ca se depaseste sarcina maxima a dronei, se va ocupa maistrul militar Dorel sa scoata, cu lingura, cateva kile de Torpex din incarcatura de lupta a torpilei (daca merge cu 45kile , merge si cu 35). De preferinta, operatiunea se va derula pe o mare de gradul IV-V 🙂 )))))
Fig.11. Lansator torpile pentru helicopter
- operatiuni search & rescue, cu scafandru agatat in cablu pana la persoana naufragiata si recuperarea ambilor (sau pe rand, daca sunt mai grasi);
- transport/evacuare de persoane si materiale/munitii catre/de la alte nave / uscat. Poate sa-ti aduca un butoi de 200 litri de motorina, in caz ca ramai in pana prostului, sau un bax de Furadolizon, daca te-a fulgerat J)));
– in poze, ILX-27 nu apare cu punct de acrosaj sub fuselaj dar, daca n-are, ar trebui sa-si faca;
– un alt punct forte al navei il constituie sonarul remorcat. Am cautat sonare pentru nave mici dar ori am gasit pentru submarine atomice si crucisatoare ori nu aveau specificatiile necesare. Am gasit un model mai mic, IMI120, utilizat de o universitate din Hawai pentru cartarea fundului marii. L-am pus aici doar ca exemplu. Lansarea / recuperarea sonarului se vor face pe slipul navei.
IMI120 Towed Sonar, cca 800 kg
Greutatea totala a armamentelor de la bord se situeaza in jurul valorii de 7 tone, peste maximul admis de 6 tone, dar, ca si in cazul variantei purtatoare de rachete, se compenseaza prin reducerea suprastructurii navei, fata de varianta initiala, si prin reducerea rezervei de carburant, nava putand, astfel, sa-si pastreze viteza si agilitatea;
Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, inclusiv cu drona si sonar remorcat, s-ar situa in jurul sumei de 19,5 milioane $.
Va urma……
Eroul Bula
P.S. Nu va urma Eroul Bula ci un alt material 🙂 ))