Asociatia generala a tiraliorilor unguri, a luat fiinta odata cu organizatia Vanatorii Turanici in anul 1932, pentru a se asigura pregatirea postmilitara camuflata sub regimul impus de clauzele militare ale tratatului de pace de la Trianon.
Spre deosebire de organizatia Vanatorii Turanici careia, dupa organizarea armatei regulate ungare, i s-a rezervat o misiune mai mult politica, Asociatia Tiraliorilor si-a pastrat caracterul militar, intrucat Legea nr.11/1939 privind organizarea armatei maghiare prevedea, pe langa pregatirea premilitara si serviciul militar propriu-zis, si a treia categorie de serviciu obligatoriu si anume: pregatirea postmilitara.
Pentru ca in timp de pace oamenii sa nu simta povara instructiei postmilitare si pentru ca armata sa fie degajata de mentinerea pregatirii contingentelor vechi, legea a lasat aceasta sarcina in seama asociatiei semioficiale a tiraliorilor oferind, in acelasi timp, si propagandei revizioniste un prilej excellent de stimulare a spiritului razboinic si dezvoltarea dorintei cetatenilor de a se perfectiona in manuirea armelor.
Conform informatiilor detinute de catre SSI si Biroul 2, organizatiile tiraliorilor, ca forma de organizare, erau asemanatoare militiilor teritoriale elvetiene. Efectivele lor se compuneau din rezervistii localnici pana la varsta de 60 de ani si erau incadrate cu ofiteri si subofiteri de rezerva, multi dintre acestia provenind din fostele cadre de informatii ale serviciilor secrete.
Din punct de vedere al organizarii, conducerea centrala de la Budapesta avea in subordine zece circumscriptii regionale, care la randul lor aveau organizatiile judetene formate din organizatii orasenesti, de plasa si comunale din cuprinsul judetului respectiv.
Asa cum a stabilit SSI (care alaturi de Biroul 2, n-a abandonat niciodata teritoriul vremelnic ocupat al Transilvaniei), organizatia tiraliorilor, ca si celelalte organizatii paramilitare descrise in articolele anterioare, era deosebit de activa in regiunile anexate, cu deosebire in Transilvania.
In mod oficial, misiunea tiraliorilor consta in “mentinerea solidaritatii nationale”, cultivarea spiritului sportiv si educarea in disciplina militara a natiunii ungare, in vederea refacerii “Ungariei Mari”. Bineanteles, gagii nu s-au intrebat niciodata, care Ungarie Mare!? Dar astazi, organizatiile maghiare ce sustin sus si tare ca “apara natiunea” contestand de zor Trianon-ul, dorind acelasi lucru ca si “inaintasii lor gloriosi si vitezi”, refacerea unguricai “dodohoate”, or fi doar simpli aiuriti care latra dar nu musca? Sau poate ca musca avand pregatire militara si “sponsori ciudati” –sa zicem asa! Eu le-as recomanda javrelor astea sa stea in banca lor continuand sa viseze SF, fiindca Romania are posibilitatea, daca este cazul si doreste, sa v-a scoata dintii oricand (si aici ma refer inclusiv la Garda Secuiasca care face antrenamente prin Har-Cov, conform unor surse, disimuland totul in “antrenament pentru supravietuire si recunoastere montana”. Hm, daca-i asa, chiar va mananca undeva cretinilor autonomisti?).
Conform acestui program, organizatia generala a tiraliorilor unguri desfasura o activitate propagandistica de solidarizare a natiunii ungare si o activitate de mentinere a antrenamentului “sportiv” al membrilor sai, prin sedinte saptamanale de…instructie militara.
Serviciile romanesti au stabilit cu certitudine, aspectul “muncii de civilizare” depuse de catre aceasta organizatie in regiunile anexate. Astfel, pe langa atributia de reamprospatare a instructiei militare a membrilor, asociatiile din partea nord-vestica a Transilvaniei au mai avut si urmatoarele atributii: de a obisnui cu comanda in limba ungara cele 22 de contingente care satisfacusera serviciul militar in Romania, de a face educatie sovina populatiei ungare transilvanene si de a forma si instrui atat militareste cat si moraliceste intreaga populatie ungureasca din partea nord-vestica a Transilvaniei in scopul de a tine in frau pe romanii transilvaneni in cazul unor agresiuni unguresti impotriva Romaniei, si de a da ajutor efectiv armatei ungare in lupta cu armata romana, in cazul cand aceasta s-ar desfasura pe teritoriul romanesc (interesant este faptul ca aceste organizatii, au fost rapid anihilate de catre Armata Romana si nu numai, atunci cand s-a trecut la eliberarea partii ocupate din Transilvania. Si asta fiindca LE CUNOSTEAU prea bine, ele neavand nicio importanta din punct de vedere militar –dar au avut o mare contributie la pogromul anti-romanesc!). In acest scop, toti ungurii valizi erau inglobati in organizatie (cu sau fara voia lor) si obligati sa participle la sedintele de instructie militara. Pai astazi, asemenea “sedinte obligatorii pentru cei ce tin cu natiune ungara”, bineanteles, culturale si de evocare “a istoriei”, se desfasoara regulat la unele dintre primariile unde unde “edili sefi” sunt etnici maghiari –cu deosebire in preajma datei de 15 martie. Ziua Nationala a Romaniei este in general cvasi-inexistenta si lipsita de importanta pentru acesti marunti slujbasi ai statului roman, si ma intreb, oare de ce? Au fost numeroase cazuri cand acestia au refuzat arborarea drapelului national, ba chiar au invocat diverse motive pentru a nu organiza si participa la festivitatile dedicate zilei de 1 Decembrie. Mai are rost sa ne surprinda cu faptele lor, lichelele alea de functionari de prin primarii, cand ilustrul europarlamentar roman, popa Tokes, a facut afirmatii absolut jignitoare pentru noi: “1 Decembrie este o zi de doliu pentru natiunea ungara”!? Asa javra autonomista, v-a supara rau MAREA UNIRE? Cu supararea ramaneti, jigodiilor!
Toti membrii, indiferent de arma din care facusera parte in armata, faceau instructia infanteriei, cu arme de infanterie (pusti, pistoale, pusti mitraliere, mitraliere si grenade). Instructia se facea de doua ori pe saptamana sub conducerea unor ofiteri de rezerva. In comunele din apropierea frontierei, armamentul si munitia se pastrau asupra oamenilor, iar in localitatile din interior acestea se depozitau la postul de jandarmi, scoala primara (pai cum nu, doar era vorba despre “educatie si civilizare” in stil unguresc!) sau la primarie, conditia esentiala fiind ca depozitul sa aiba pozitie centrala in comuna, de unde toti membrii sa se poata inarma in timpul cel mai scurt. Majoritatea organizatiilor orasenesti aveau sedii si poligoane de trageri proprii, unde se pastrau munitia si armamentul.
Biroul 2 al MStM al Armatei Romane, avea informatii valoroase cu privire la colaborarea tiraliorilor cu armata regulata maghiara. In cursul aplicatiilor tactice cu dubla actiune a batalionului 32 Vanatori de Frontiera maghiar, ce a avut loc in regiunea Ghimes-Gheorghieni in vara anului 1942, au luat parte si unitatile de tiraliori.
La Cluj, SSI depistase organizatia regionala X, avand ca sef pe baronul Atzel Ede. Avea in subordine asociatiile judetene: Cluj, Ciuc, Mures, Odorhei, Somes si Trei Scaune. Acest baronas, cunoscut ca fiind un mare bataus si scandalagiu, sovinist pana in varful firului de par, de loc din Aiud, reusise sa fuga in Ungaria in octombrie 1940, dupa ce fusese cercetat de Tribunalul Militar din Sibiu in urma unor scandaluri provocate imediat dupa Dictatul de la Viena. O lichea cu alte cuvinte, care chiar daca a scapat de LEGEA ROMANA, n-a scapat de “ochiul” SSI, asa cum vom vedea in randurile ce urmeaza!
Baronasul cu pricina, era in relatii de prietenie cu ministrul Ungariei la Bucuresti, Bardossy. Dupa ce Bardossy a devenit prim-ministru, a acordat o atentie deosebita baronului Atzel. Acesta, pozand in “martir al prigoanei romanesti” (aha, deci chestia cu “prigoana” nu-i deloc o noutate. Deci, cretinilor autonomisti pe criterii etnice de astazi, NU SUNTETI DELOC ORIGINALI, javrelor!), a propagate ura impotriva romanilor si a elaborat un vast program de exterminare a elementului romanesc, din partea anexata a Transilvaniei si de compromitere a conducatorilor Romaniei (deci, “nobelul ungur” poate fi incadrat cu usurinta la categoria “criminali” fara a se face astfel, nici o “nedreptate istorica”!). Acest “program”, ce a ajuns rapid si pe mana SSI, a fost redactat sub forma de memoriu, fiind inaintat guvernului Teleky care i-a dat mana libera in executarea lui, punand la dispozitia lui Atzel fonduri insemnate (se pare ca de frica trupelor romane care se apropiau de Budapesta, “viteazul” baronas Atzel, ar fi reusit sa ajunga in SUA ca “refugiat”, de unde in anii ce-au urmat si-a continuat latratul sovinist). Guvernul Bardossy a sustinut si mai mult actiunea lui Atzel, recomandandu-l in atentia autoritatilor administrative si inzestrandu-l astfel cu puteri discretionare in prigoana contra romanilor.
Iata ce cuprindea “programul” lui Atzel Ede, insusit cu mare larghete si bunavointa de catre guvernul ungar; program pe care SSI a pus rapid mana, fara niciojena:
-expulzarea din Transilvania a romanilor “indezirabili”, in special a conducatorilor si a fruntasilor (exista voci care sustin ca si astazi in Har-Cov se fac presiuni asupra romanilor sa plece de pe “pamantul Ungariei Mari. Coincidente? N-as prea crede, dar ce fac in acest sens autoritatile romane? Se fac ca nu vad ori nu le intereseaza, sau chiar tin situatia sub control? Sa speram ca sunt doar zvonuri, desi antecedente unguresti iata ca avem!);
-pauperizarea elementului romanesc prin retragerea brevetelor industriale si comerciale, apoi prin boicotarea totala in angajari si cumparaturi, fiscalitate excesiva, etc (obligatia functionarilor romani din Har-Cov de a cunoaste limba maghiara, in conditiile in care limba oficiala este cea romana, unde s-ar putea incadra?);
-mobilizarea fruntasilor romani si, in general, intrebuintarea cat mai mare a romanilor pe fronturile de lupta (poate ca de fapt recunosteau ca soldatul roman era net superior celui maghiar… Astazi cu siguranta asa este, dar atunci era de fapt GENOCID ETNIC! Deci, genocid vi se potriveste VOUA celor ce sustineti “autonomiert”, asa ca nu mai lalaiti ca sunteti “oropsiti” de romani –uitati-va in trecut si vedeti daca va plac faptele “inaintasilor vostrii”, la fel de tampiti ca si voi. Hai sictir, javrelor!);
-colonizarea de unguri pentru a dispersa masa de romani si plasarea de agenti unguri in comunele romanesti (pai cum, doar stiau cum este cu “colonizarea”! EI au fost “mari colonizatori si aducatori de progres”, inca de pe timpul lui Atilla Hunul);
-sicanarea sub diferite forme a romanilor in scopul de a-i determina sa plece de bunavoie inRomania(mda, cam suna cunoscut!);
-raspandirea de fotomontaje si scrisori defaimatoare despreRomania(se pare ca astazi roata s-a cam intors! Ungaria si-o cam ia de la UE, desi se considera “cotoi” de rasa –multi dintre noi admiram maretele realizari si nivelul de trai de acolo- cand de fapt nu este decat o mata bleaga si naparlita pe deasupra, fara sprijinul Germaniei si Austriei, dar cu vise de “marire”);
-compromiterea principalilor fruntasi ai vietii publice romanesti (astazi actioneaza mai subtil, fiindca s-au desteptat, punandu-si reprezentantii in Guvern) prin publicarea de scrisori si “acte oficiale” plasmuite si a unor reportaje senzationale, calomnioase, sub forma unor declaratii demascatoare ale fostilor servitori secui si unguri in serviciul personalitatilor marcante ale vietii publice romanesti, precum si prin agitarea afacerilor scandaloase petrecute in Romania;
-lansarea de stiri despre inrautatirea situatiei din Romania si confectionarea unor scrisori menite sa duca la demoralizarea elementului romanesc din partea de Nord a Transilvaniei (astazi sustin exact contrariul, ca EI o duc rau in Romania din cauza “railor” de romani. S-o fi intors roata? Nu, cu siguranta, ABERATII ale unor minti bolnave de “autonomiert”!).
Sub conducerea baronului Atzel si prin membrii organizatiilor de tiraliori, se executa cea mai “constiincioasa” activitate de deznationalizare si prigoana a romanilor. Mai mult decat atat, faimosul “Institut de cercetari rasiale”, menit sa determine emigrarea in masa a romanilor din partea anexata a Transilvaniei, este opera acestor organizatii (despre acest “institut cultural cu rol civilizator” –de inspiratie germana-de ce nu vorbesc autonomistii, ori cateii aia care urla din Budapesta? N-ar da bine in ochii comunitatii internationale?).
Asociatia “Divizia Secuiasca” cuprindea ofiterii si trupa fostei divizii secuiesti care, in anii 1918-1919, a luptat sub comanda generalului Kratochwill Karoly contra armatei romane din Transilvania si de la Tisa (armata romana i-a perit bine, ca urmare au ramas bietii oameni cu frustrari. Saracii, visau numai razbunare dar n-au avut parte de ea!). Presedintele asociatiei era insusi generalul Kratochwill Karoly, iar programul ei prevedea:
-lupta pentru anexarea Transilvaniei;
-pastrarea amintirii rezistentei maghiare fata de “ocupatia” romaneasca prin imortalizarea actelor de arme ale “Diviziei secuiesti” (alta adunatura de vitezi si astia!!!);
-protejarea fostilor combatanti ai unitatii, membri ai asociatiei.
Asociatia avea conform datelor SSI si Sigurantei, un numar de 298 membri legitimati; in marea lor majoritate incadrati in organizatia Cluj.
Avand un numar redus de membri, activitatea paramilitara a acestei asociatii se facea in cadrul asociatiei tiraliorilor Wesselenyi din Cluj. Membrii sai formau compania 1 “Divizia secuiasca” a tiraliorilor din Cluj. In acest scop, sala de tir din strada Dorobantilor 12, statea la dispozitia Asociatiei “Divizia secuiasca” in fiecare miercuri.
Divizia secuiasca de frontiera, era una dintre cele mai puternice formatiuni paramilitare organizata militareste si dotata din timp cu armament si materiale de razboi.
Aceasta “Divizie” era chemata sa asigure utilizarea in timp de razboi a tuturor secuilor si ungurilor valizi aflati in secuime si care nu erau mobilizabili in unitatile armatei ungare. Ea a fost infiintata sub egida comandamentului ungar cu scopul de a contribui la o actiune locala independenta a trupelor din regiunea secuiasca, in ipoteza ca acestea ar fi isolate de restul fortelor ungare, prin reducerea gatuirii de la Sarmasel-Vatra Dornei.
Teritoriul pe care ‘Divizia secuiasca de frontiera” isi desfasura activitatea cuprindea patru judete, conform datelor Serviciilor romanesti: Mures, Ciuc, Trei Scaune si Odorhei. In structura organizatorica a “Diviziei” intrau: Comandamentul cu un stat major la Targu-Mures (interesant! Astazi, acolo se afla cei mai buni soldati pe care ii are Armata Romana, elita elitelor, Brigada 6 Operatii Speciale “Mihai Viteazul”. Coincidenta? Eu zic ca nu, chiar daca multor gugustiuci autonomisti maghiari nu le place asta. Armata Romana le place- nu le place, dar Mihai Viteazul cu siguranta, NU! Hai sictir si degetul mijlociu!) si patru regimente de garda secuiasca (papitoii astia exista si astazi! Sunt “expusi” la toate festivitatile maghiare din Har-Cov, imbracati in uniforma de husar honved. Mda, “recuperarea” trecutului, ce altceva!).
Comandantii de regimente si batalioane erau ofiteri activi, iar comandantii de companii erau recrutati din ofiterii de rezerva localnici.
Chemarile se faceau prin comandamentele premilitare de la comandamentul diviziilor usoare, in ordinul de chemare fiind specificata si functia pe care cel chemat urma sa o indeplineasca in cadrul unitatilor “Diviziei”.
Pentru pregatirea oamenilor, in cursul lunii noiembrie 1942, a fost infiintat la Sovata un Centru de instructie (monitorizat strict de catre Biroul 2, care avea o evidenta completa a tot ceea ce “misca” acolo, avand proprii agenti la “instruire”, asa cum vom vedea in randurile urmatoare) unde au fost concentrate in serii de cate 2000 de ofiteri, subofiteri si trupa pentru o perioada de 21 de zile. Centrul de instructie era format din cadre active de infanterie si artilerie detasate de la unitatile militare din regiune. Pana in luna ianuarie 1943, in acest centru de instructie au fost instruite trei serii de cate 2000 de secui. Dupa terminarea perioadei de instructie, oamenii erau lasati la vatra in localitatea de origine. Armamentul si munitia subunitatilor din diverse localitati erau pastrate la posturile de jandarmi din comune, iar pentru batalioanele volante la sediile acestora.
Interesanta si utila in “vizualizarea” situatiei, este urmatoarea telegrama a lui Wilhelm Fabricius, ministrul Germaniei la Bucuresti, “cunoscuta” de catre Biroul 2, adresata conducerii naziste de la Berlin, ce cuprindea ingrijorarile MStM al Armatei Romane, cu privire la actiunile agentilor organizatiilor iredentiste din Ungaria, infiltrati in Transilvania in vederea activizarii nucleelor formate acolo, din august 1940: “S-au descoperit in Ardeal, la 14/15 august, organizatii teroriste ungare sub conducerea unor ofiteri activi. S-au confiscat depozite mari de explozivi. Seful, un maior ungur, a DISPARUT…Marele Stat Major al Armatei Romane este foarte ingrijorat de situatie si vede mentinerea pacii, numai dacaGermaniatempereaza imediat Ungaria”. Era oare Armata Romana pregatita sa dea o riposta ferma in caz de agresiune militara maghiara? Cu siguranta, DA!
Si daca tot ne-am “apropiat” de Germania, iata ce comunica la Berlin reprezentantul acesteia la Bucuresti, Fabricius, printr-o telegrama din august 1940, ce cuprindea concluziile unor experti sasi din Transilvania, legate de pretentiile teritoriale ale Ungariei fata de Romania: “Sub aspect istoric, expertii germani consultati au opinat ca, pana in anul 1868, Transilvania a fost independenta din punct de vedere statal, sub suprematie schimbatoare; de la Principele Eugen, sub monarhie habsburgica. Abia in 1868, sub presiunea constrangerii politice interne, Transilvania a fost incorporata monarhiei statului ungar si maghiarizata sistematic. Deci, Ungaria a stapanit Transilvania numai in mod trecator timp de 50 de ani”. Deci, papagalilor autonomisti, cum ramane cu Ungaria Mare? Va plac aceste randuri?
Continuam a lectura intregul raport al lui Fabricius, fiindca din punct de vedere etnic, expertii sasi consultati, au constatat ceea ce dealtfel constatasera si conducatorii unguri inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si anume ca elementul romanesc din Transilvania era cu mult mai numeros decat cel maghiar.
Biologic, constatau acesti experti, “poporul roman este…in crestere. Taranimea este sanatoasa si bogata in copiii. Poporul ungar stagneaza de secole. Statul ungar se mentine biologic numai prin absorbirea permanenta si maghiarizarea a tot felul de natiuni straine”. Interesant, fiindca astazi, maghiarizarea fortata a secuilor si tiganilor, seamana a “absorbire”!
Economic, conchideau expertii sasi mentionati de catre Fabricius, “Transilvania formeaza din timpuri stravechi un spatiu economic unitar, care in cazul satisfacerii pretentiilor maximale maghiare ar fi taiat. In special ar fi separate una de alta regiunea industriala de cea agrara si cu aceasta ar pierde reciproc teritoriile de desfacere, iar din punct de vedere al germanilor etnici, indeplinirea revendicarilor maximale maghiare ar rupe grupul etnic german din Transilvania si ar taia pe germanii de la nord de Valea Tarnavei, in numar de 61000, de ceilalti 192000”. Extrem de elocvent studiul expertilor sasi, ca nici nu mai are nevoie de vreun comentariu. Erau acestia niste tampiti? Cu siguranta, NU! Tampiti sunt doar cei ce nu vor sa vada REALITATEA…Dar, sa revenim la “Divizia secuiasca de frontiera”!
Instructia se continua sub conducerea ofiterilor si subofiterilor activi, in localitatile unde existau unitati militare si sub conducerea jandarmilor in localitatile in care nu existau unitati militare. Instructia pe plutoane se facea de doua ori pe saptamana. O data pe luna se faceau aplicatii si trageri de razboi pe companii sau batalioane.
Efectivele ce urmau sa fie pregatite in conditiile aratate se apreciau de catre Biroul 2, la circa 20000 de oameni –o armata in toata regula!
Desi am enumerate numeroase “organizatii de binefacere maghiare”, acestea au fost mult mai numeroase, dar de mai mica amploare. Spre exemplu, Siguranta depistase in Transilvania o gramada de organizatii mici, unele chiar “de familie”, cu cativa membri, ce urmareau pregatirea conditiilor necesare organizarii succesului trupelor ungare care ar fi patruns pe teritoriul Romaniei.
Desi, eficienta militara a tuturor acestor organizatii maghiare a fost indoielnica, ele au avut intotdeauna girul serviciilor de informatii maghiare. Despre “eficienta” si actiunile acestora inRomania, vom vorbi in articolele urmatoare.
Nu pot incheia insa acest capitol, fara a releva un fragment din conferinta de “educatie patriotica” tinuta in a doua jumatate a anului 1942 in fata premilitarilor din toate universitatile si scolile superioare ungare: “Pentru noi ungurii, nu exista o problema minoritara. Este adevarat ca inspre marginile patriei noastre milenare, in prezent exista infiltratii puternice de nationalitati, pe care noi insa nu suntem obligate sa le toleram intre hotarele patriei decat in cazul cand se vor contopi in sanul natiunii dominante (astazi, o numim INTOLERANTA ETNICA!).
Noua conceptie de stat ungara urmareste crearea unui stat unguresc cu o natiune ungara unitara de 20 milioane de unguri curati (PURIFICARE ETNICA, in termenii de astazi!). Realizarea acestui stat ungar nu poate fi impiedicata de nimeni. Totul este pus la punct si studiat in amanunt de catre conducatorii si savantii unguri ( “Institutul de cercetari rasiale” –se ocupa cu asemenea “cercetari”). Nationalitatile conlocuitoare care nu vor sa se contopeasca in marea masa ungureasca vor fi expatriate (“mare” intr-adevar!). In locul lor vom aduce pe toti fratii nostrii de sange aflati inAmericasi in celelalte tari straine (bietii idioti, visau frumos!). De asemenea, vom readuce in patrie si semintiile ungare din Ucraina si dinAsia(deci, recunosteau ca sunt la origine…migratori dinAsia! Insa, este adevarat ca fratii din Ucraina s-au intors in patria-muma, “calarind” tancurile Armatei Rosii!). Schimbul de populatie pe care il vom face, apartine principiilor care vor dirija noua oranduire europeana (astazi, jigodiile autonomiste or fi aflate ca atat Ungaria cat siRomania, sunt state membre UE? Ma indoiesc!), astfel ca in noua patrie ungara, care isi va reocupa toate frontierele vechi ale Carpatilor (de tot rasul!), nu va mai exista decat o natiune mare, puternica si fericita, care va avea prin forta ei de 20 de milioane rolul hotarator in aceasta parte a Europei” (cat de “mare” si cat de “fericita” este astazi natiunea ungara, judecati dumneavoastra. Eu oricum, nu ma bucur deloc de situatia lor, ca si a noastra dealtfel!). Deocamdata punct!
WW