Radar de mare distanta P-18
Daca in privinta inlocuirii P-37 si PRV-13 decizia a fost luata cu ceva timp in urma si s-a mers pe o formula cu FPS-117 si TPS-79R, decizia inlocuirii radarelor mobile de mare distanta ale Romaniei a tot fost amanata, probabil in asteptarea unor timpuri mai bune.
ACTTM a emis insa de curand o cerere de informatii (RFI) in acest sens, semn ca momentul inlocuirii P-18 se apropie.
Cele mai importante cerinte prevazute in caietul de sarcini, subliniate in continuare, se refera la raza maxima teoretica de cel putin 400km si o inaltime de cel putin 30km, acoperirea in elevatie pentru tinte aeriene intre +20 si -6 grade si prezenta unuimodul/canal special pentru urmarirea rachetelor balistice pana la o elevatie de +60 de grade. Performantele urmarite includ capacitatea de salt in frecventa intre cel putin 100 de frecvente distincte, urmarirea a cel putin 1500 de tinte simultan, o rata de scanare variabila de 6 si respectiv 12 rpm si detectia tintelor sa nu fie afectata de prezenta turbinelor eoliene. Radarul trebuie sa poate fi pozitionat pe amplasamente intre 0-3000m, ceea ce implica capacitatea de “look-down”, sa poata fi transportat pe camion sau intr-un singur C-130 si instalat in mai putin de 3 ore.
Fata de alte RFI-uri emise in trecut, identificarea favoritului prin simpla comparatie cu fisele tehnice ale principalilor concurenti de pe piata se dovedeste mult mai dificila in acest caz.
AN/TPS-77 este fara indoiala unul dintre cei mai importanti candidati, fiind versiunea mobila a lui FPS-117, beneficiind deci de existenta componentelor comune, fapt care ar reduce costurile intretinerii si avand avantajul unui sistem deja cunoscut in Romania.
TPS-77 – Sursa: radschool.org.au
Tinand cont de experienta contractului pentru TPS-79, Lockheed Martin s-ar putea arata deschis pentru un transfer de tehnologie si in acest caz. TPS-77 indeplineste o mare parte din cerintele listate in RFI, distanta si inaltimea maxima de detectie, acoperirea in elevatie de +20/-6 grade iar canalul special dedicat urmaririi TBM are o elevatie maxima de exact +60 de grade.
Forma de unda folosita “pencil beam” ii da capacitatea de “look-down” spre deosebire de radarele conventionale sau cele de tip “stacked beam”.
Pencil beam – Sursa: LockheedMartin
Stacked beam – Sursa: LockheedMartin
Un alt element important este si capacitatea radarului de a functiona in apropierea parcurilor de turbine eoliene, Marea Britanie inlocuind deja radarele 2D traditionale cu TPS-77 tocmai datorita acestei caracteristici.
Desi unele surse sustin ca radarul poate fi amplasat in doar 30 de minute si poate fi transportat cu un singur avion de tipul C-130, in brosura producatorului timpul de instalare este evaluat la 2 ore iar necesarul de transport este de doua avioane C-130.
Masiva antena in banda L nu este foarte usor de transportat si asta ar putea fi punctul in care TPS-77 nu indeplineste intocmai cerintele RFI-ului. Unele surse indica dificultatile in montarea si demontarea antenei IFF ca o cauza majora pentru durata destul de lunga necesara pregatirii pentru transport, asta fiind valabil cel putin pentru TPS-117 (versiune initiala a TPS-77).
Desi inrudit cu TPS-77, TPS-59 merita o mentiune speciala aici deoarece este unul din cei mai importanti senzori din dotarea USMC si a fost initial gandit ca radar de cercetare pentru sistemul I-HAWK, accentul fiind pus pe capacitatea superioara ATBM, pe langa cea traditionala AA.
TPS-59 a demonstrat deja capacitatea de a urmari nu numai diverse tipuri de rachete balistice dar si sateliti aflati pe orbita joasa. Desi are performante excelente, ca si in cazul TPS-77/117 o problema ar putea fi timpul lung necesar instalarii si pregatirii pentru transport. Un program de modernizare (PIP) a fost deja demarat pentru a imbunatati prin altele si acest aspect, in principal prin proiectarea unei noi antene.
AN/TPS-59 PIP – Sursa: Globalsecurity.org
Un alt candidat de origine Nord Americana este Northrop Grumman TPS-78. Beneficiind de o antena in banda S, este mai compact decat concurentii sai care folosesc banda L si poate fi transportat intr-un singur avion C-130. In brosura proiectatul se mentioneaza clar antena IFF interna care nu necesita timp pentru montare, o referinta probabil la concurentul TPS-77.
Antena TPS-78 – Sursa: NorthropGrumman
Container TPS-78 – Sursa: NorthropGrumman
TPS-78 transportat in C-130 – Sursa:NorthropGrumman
Un alt avantaj derivat din alegerea benzii S ar fi si precizia mai buna insa exista si dezavantaje, cum ar fi susceptibilitatea mai mare la vremea nefavorabila si consumul mai mare de energie pentru a obtine o distanta de detectie echivalenta cu cea a unui radar L. Forma de unda folosita este si ea diferita, de tip “stacked beam”, producatorul sustinand ca spre deosebire de un sistem “pencil beam” (a se citi TPS-77, principalul concurent) TPS-78 scaneaza simultan la toate inaltimile posibile si astfel obtine o acoperire mai buna.
Stacked beams – Sursa: NorthropGrumman
Pencil beam – Sursa: NorthropGrumman
Evident, acest lucru trebuie pus in balanta cu contra-argumentele Lockheed Martin legate de capacitatea “look-down” a unei “pencil beam”. Northrop Grumman acopera in elevatie doar de la0 la +20 de grade si nu exista o mentiune clara despre un modul sau canal care sa permita urmarirea TBM pana la o elevatie de +60 de grade. Radarul este cotat ca urmarind “doar” 1000 de tinte simultan, inca un element care nu este conform cu RFI-ul.
Europa este reprezentata prin cateva companii, cea mai mare fiind Thales (Thomson-CSF), care scoate la inaintare Master-T, un radar relativ similar cu TPS-77, folosind “pencil beam” si un canal dedicat pentru urmarirea TBM pana la o elevatie de +70 de grade. Deosebirea majora este data de alegerea benzii S. Si la fel ca TPS-77 are nevoie de doua C-130 pentru a fi transportat.
Master-T – Sursa: radartutorial.eu
Un nou produs al Thales (in cooperare cu Raytheon de aceasta data) este Ground Master 400, un radar AESA in banda S care indeplineste cerintele de mobilitate din RFI insa, din cauza arhitecturii “stacked beam” pare a avea probleme cu acoperirea in elevatie, doar de la 0 la +20 de grade. Se pare ca asta nu il impiedica sa concureze in India, unde RFI-ul mentioneaza aceeasi cerinta de operare la altitudini mari. Explicatia ar putea consta intr-o caracteristica formulata criptic: “electronic tilts +5/-6 degrees”.
Ground Master 400 – Sursa: ThalesRaytheonSystems
GM400 in serviciu finlandez – Sursa: puolustusvoimat.fi
GM400 conditii extreme in Finlanda – Sursa: puolustusvoimat.fi
GM400_acoperire in elevatie – Sursa: ausairpower.net
Producatorul il anunta ca avand capacitatea de a opera langa turbine eoliene si, optional, de a urmari rachete balistice, fara insa de a da mai multe detalii. Tinand cont de succesul comercial avut pana acum mai ales in Europa, Ground Master 400 este unul dintre favoritii la inlocuirea P-18 in Romania.
O alternativa putin cunoscuta este Indra LANZA, un radar spaniol proiectat in cooperare cu britanicii de la Marconi, folosind antena mult mai cunoscutului Martello S-743. Arhitectura “pencil beam” in banda L si capacitatea de a urmari TBM pana la o elevatie de +30 de grade.
Indra LANZA – Sursa: indracompany.com
SELEX are in portofoliu un produs interesant, RAT 31DL/M, un radar in banda L cu o tehnologie “unica” – “Multiple Simultaneous Pencil Beams”, acoperirea in elevatie intre -2 si 20 de grade si indeplinind la limita conditiile referitoare la distanta si respectiv inaltimea maxima (400km/30,5km).
RAT 31DLM – Sursa: radartutorial.eu
De asemenea timpul de instalare este destul de lung, doua ore. In schimb este transportabil pe doua vehicule sau intr-un singur C-130.
RAT 31DLM mod de transport – Sursa:SELEX
Lista producatorilor majori in domeniul radarelor nu poate fi completa fara israelienii de la Elta, care au in oferta pe acest segment, in principal EL/M-2082 ADAR si EM/M-2288 AD-STAR.
EL/M-2082 ADAR este un AESA in banda L, transmisia si receptia folosind o tehnologie numita “Electronically Steered Multi-Beam techniques”, probabil un concept similar cu RAT 31DL/M “Multiple Simultaneous Pencil Beams” si este un concurent direct pentru TPS-77.
EL/M-2288 AD-STAR este un radar AESA in banda S, compact si foarte mobil, extrem de asemanator vizual cu Thales Ground Master 400 al carui principal competitor si este.
Elta EL/M-2288 AD-STAR – Sursa: defense.gouv.fr
AD-STAR are o raza de descoperire maxima de 480 de km pana la o inaltime maxima de 30km, acoperirea in elevatie este de 30 de grade si are capacitatea de a detecta rachete balistice. Poate fi transportat intr-un singur C-130.
In cazul in care accentul este pus pe mobilitate, -2288 devine unul dintre favoriti alaturi de TRS Ground Master 400.
Pana la desemnarea inlocuitorului lui P-18, alegerile care trebuiesc facute, in ceea ce priveste caracteristicile tehnice, sint: banda de frecventa (L vs S), tehnologia (PESA vs AESA) si modul de functionare (pencil vs stacked beam). Totul depinde de finantarea alocata.
Super articolul !
Câte si ce preturi ?
suna fantastic, dar de unde bani? radarele nu sunt autoturisme de teren, camioane si nici macar rachete sol-aer cu raza foarte scurta de actiune, astea sunt SCUMPE…. si noua nu ne trebuie unul sau doua.
Astia n-au bani de Hawk, operationalizarea unei baterii am vazut cu totii anul trecut ca a costat doar 7 milioane, avem deci una operationala si 7 baterii stocate cu rachetele aproape de expirare… de asemenea n-au bani de VL MICA, tot programul costa doar 200 de milioane dar de unde cand tot fondul tau de achizitii e sub 100 milioane/an si de acolo trebuie luate sute de lucruri, an de an, nu doar rachete sau doar altceva…
In conditiile astea, de unde bani pentru radarele astea? Ma bucura ca au planuri, ca se ocupa si ca VOR, dar la cum e situatia acum n-o sa aiba bani de radarele astea veci… trist dar adevarat, din pacate.
@sorin2
Sorine, nu fii rau, lasa-i si pe aia de la ACTTM ‘sa munceste’, au facut RFI-ul, acum mingea e la ‘altii’. Se trece acolo in excel la activitate si se publica pe net in pdf.
In rest cum scrii tu, le asteptam cu drag si pe astea.
@GeorgeGMT
Si intrebare de fraier(adica io): de ce au cumparat numai FPS177 pe amplasamente fixe, daca exista si o varianta mobila? Nu puteau sa le ia combinatie, fixe-mobile? Nu se inventasera balisticele prin 98-99? Sau nu stiau ca rusii au balistice? Sau s-au gandit ca nu or sa aiba aia tupeul sa ni le loveasca? Sau pur si simplu nu i-a preocupat problema?
In rest de la Thales ‘no,thanks’, cu evreii n-are rost ca tot am mers cu Lockheed Martin.
Nu stiu de ce s-a ales varianta cu radare fixe.
Pana la urma cate FPS-117 avem? Erau parca 5 fixe la inceput si pe urma s-au mai achizitionat 4 sau 5 de care au zis ca sunt meteo dar erau de fapt aceeasi treaba cu primele. De asemenea ar fi curios de vazut o harta cu bataia efectiva, cam pana unde vedem cu ele si ce zone sunt complet acoperite.
P18 e taticul radarelor!
Personal il consider unu din cele mai grozave piese de radiolocatie facute vreodata.
Exista variante moderne in care tuburile de emisie au fost inlocuite cu module solid state( tranzistori de putere LDMOS) si la receptie se foloseste conversia analog la digital pentru a transpune spectrul receptionat in domeniul datelor.Acolo posibiliatile sunt aproape nelimitate , algoritmii sunt perfectibili si optiunile pe care le ai la dispozitie in materie de afisare, analiza si stocare sunt endless….
In Ukraina, firma Aerotehnica daca nu ma insel, foloseste antena batranului P18 si in rest a inlocuit tota electronica din camion. Pe partea de emisie etajele solid state sunt sumate in divizori wilkinson si prin aceasta metoda se ajunge ca puterea in impuls radiata de radar sa fie mai mare ca cea disponibila din lampa veche a lui P18.
Pe receptie procesarea este digitala si afisare datelor/stocarea atelor este facuta pe PC-uri normale cu soft dezvoltat de ei.Rezistenta la bruiaj a radarului este si ea marita deoarece folosesc tehnica DDS care le permite sa „sara” de cateva zeci de ori pe secunda cel putin.
Sper ca dupa ce P18 iese din functiune sa fie unul dus la muzeul militar din Bucuresti.
Cam astfel de upgrade si-au facut si ungurii la P18-urile lor. Tot ei si-au upgradat si SA-6urile.
Pana la urma nici nu stiu cum e bine, e drept ca per total ei au un buget chiar mai mic decat al nostru (nominal) insa nu au marina deci si cheltuieli mai mici. Pentru ei a avut sens sa modernizeze ce aveau (P18, SA-6, alte lucruri) in schimb romanii au tras tare pentru achizitii (radare noi, rachete noi, etc), pana la urma cred ca ideea a fost buna insa acum au ramas fara bani si sunt in impas.
PARDON,NU-I JIGNI PE UNGURI !
NU AU MARINA DAR AU AMIRAL,ADECA E CA SI CUM AR AVEA SI MARINA…..
Castigatorul va fi Lcocheed Martin! Daca pentru F 16 s-a scurs atata cerneala si au insistat toti generalii de mucava, in retragere si cei facuti la apelul de noapte sigur la radare unde Lockheed Marin are sisteme bune si noi nici nu mai incape in discutie vreo licitatie.
Pana la urma la ce bun radarele ca sa ce?
Daca nu vom mai avea aviatie de vantoare si nu avem nici rachete cu raza medie de actiune sol-aer la ce le folosim ca sa vedem ca se apropie o formatie?! Da bine la statistica?
INTERESANT AR FI DE STIUT PANA LA URMA CATE BUCATI AR FI NECESARE LA FINAL.
SUSTIN UN UPGRADE RADICAL AL P18 , REZULTATELE FIIND MERITORII.
SI , CULMEA,ACEST UPGRADE CU PUTINA SILINTA DIN PARTEA TRADITIONALILOR PRODUCATORI IEMI SI IEI,CHIAR SI CU O FIRMA PRIVATA,CONSIDER CA AR FI O REUSITA NOTABILA,DE VIITOR,MAI ALES CA LUMEA E PLINA DE P18…DE AICI CHIAR CA AR IESI BANI BUNI SI FARA UN EFORT FANTASTIC.
las ca le faceti voi astia care visati asa aiurea!!!
DE CE DOMNU’ AR FI AIUREA ?
Este una dintre cele mai bune analize comparative referitoare la statiile de radiolocatie de pe internet (inclusiv articolele in limba engleza).
.
@GSGh
Raspuns de la Nicusor Priceputu´
Da´ce-ti veni crestine cu radarele mobile ?
Sa vanda si cele radare cum au vandut pustiile cele de PSL-uril cu lada in U.S.A. de ziceau ca-s surplus ?
Lasa-le dom´le prinse in prezoane in beton .
Vezi tu , nacazul e ca avem si fixe si mobile . Nu de alta , dar daca instalau radar mobil la Muntele Mare , spre exemplu ( s-a facut publica locatia , o pot spune ), il lua dracului vantul .Asa il ia dracul doar in caz de razboi .
Si daca e mobil, ce-am castigat ? Dam cu prastia dupa avioanele vanatoare de radare pana le demontam si le reinstalam ?
@nicusor
Pai P-opshce asta e mobil, si acu cica le vor inlocuite,si nu cu unele fixe.
De ce mobile, asa o fi acum moda pa bulivar, pana baga rusii cu abacul coordonatele in computeru cu lampi la balistica, le punem pe caruta si fugim cu ele la bulgari…
In rest, ai si tu dreptate, mai bine ca-s prinse, ca nu dispar de pe inventar.
Nu dam bre cu prastia, ca razboiul incepe dupa ce luam luam noi Eurofaitare 🙂
bine ca o sa avem radare,avioane mai trebuie, si poate niste rachete AA mai noi,si nu ar fi rau si niste nave pe la marina militara,poate chiar si un submarin (functional),ceva tancuri, transportoare blindate,si…multe altele. armata nu are bani de motorina pt tancuri,,,,,
P18 celebrul radar care a reperat singurul avion stealth doborat f117 in Yugoslavia,unul din cele mai versatile radare si cred ca cel mai folosit in lume,mie personal mi-ar place un NEBO-SVU dar acum fiind ca am schimbat stapanul trebuie sa luam ceva de la el
Radarul era TAMARA,nu p-18
@ GSG
” Nu dam bre cu prastia, ca razboiul incepe dupa ce luam luam noi Eurofaitare ”
Vrei sa spui ca vor urma o mie de ani de pace ?
@nicusor
Pai noi pt 1000 de ani de pace ne pregatim armata.
Si industria pt 1000 de ani de prosperitate.
Solde de general la toata lumea.
Si daca citesti la avioane, ne cumpara baietii eurofaitare si trainare transonice.
Eu zic ca sa nu mai luam nimic ca daca nu descoperim nu avem ce intercepta si daca nu avem ce intercepta nu facem politie aeriana ca nu stim.
Trupele de guerila pe care ne pregatim ca sa le avem in locul Armatei Romane nu au nevoie de briz – brizuri din astea!
Am condus un p18 1980 , eram sin armata super radar , ma bucuram pentru orice avion vazut pe cerul tari , de langa Bucurest pana la Satu Mare.