Mai jos va puteti delecta cu cateva video legate de folosirea lansatorului fara recul Carl Gustav, precum si cu date ale unor derivati similari, spre care ar putea evolua acest tip de lansator ieftin si foarte util infanteriei, care este capabil sa lanseze peste 2300 de lovituri fara eroziuni semnificative ale tevii.
Primul videoclip arata efectul pe tinta BMP-1 al proiectilului HEDP502 tras de varianta M3: https://www.youtube.com/watch?v=tQyZagV85eo
In urmatorul videoclip se observa rata de tragere destul de ridicata cu echipa de 2 oameni, precum si reculul si zgomotul redus: https://www.youtube.com/watch?v=TjF3LMdDLTo
Iar aici este un filmulet despre cum se foloseste M3 CARL GUSTAV MAAWS (Multi-role Anti-armor Anti-tank Weapon System) si cum se pregateste proiectilul de tragere si fixeaza focosul (detonarea) proiectilului in functie de distanta: https://www.youtube.com/watch?v=U2CXy4NBEtU
AT RCL M40 Saab Bofors Dynamics
Bofors-Saab a produs si un lansator fara recul cal. 106mm – AT RCL M40 Saab Bofors Dynamics, care poate trage la 1,5km, ajutat de un vizor cu calculator tragere Simrad LP101. Tubul de lansare era de 3 ori mai lung decat cel al Carl Gustav, insa raza maxima de tragere era de 6780m datorita vitezei de 503m/s la iesirea de pe lansator (dubla fata de Carl Gustav), dezavantajul fiind masa ridicata a lansatorului cu tripod, de peste 200kg. Ontos este un sasiu celebru inzestrat cu 6 astfel de arme, japonezii dezvoltand si ei un tun autopropulsat Type 60 echipat cu doar 2 lansatoare.
Aici este un video din 1992 cu tragerea cu proiectil 3A HEAT-T si efectul pe tinta, dotata cu mai multe straturi de blindaj si placa ERA: https://www.youtube.com/watch?v=_fBFUoWvjHg
Britanicii au dezvoltat in anii ‘80 lansatorul extensibil de unica folosinta LAW-80 cal.94mm pentru a inlocui L14A1 84 mm Carl Gustav si M72 Light Anti-Tank Weapon (Rocket 66mm HEAT L1A1), acesta fiind capabil sa penetreze, cu proiectilul HEAT, 700mm de otel laminat, raza de tragere eficienta fiind de doar 500m iar masa lansatorului de 10kg.
Versiunea mai moderna, refolosind tehnologia Carl Gustav, este MBT-LAW, tot lansator de unica folosinta, dar de cal.150mm si o masa de 12,5kg, cu distanta maxima de tragere 1km si viteza de pornire de doar 40m/s. Un sistem similar este APILAS-ul francez cal.112mm, cu capacitate de penetrare de 720mm RHA (blindaj otel laminat), dar cu masa de doar 9kg.
Video MBT-LAW demo : https://www.youtube.com/watch?v=FAi8CMSS5hQ
Pornind in sens invers, adica introducand tehnologia lansatoarelor de unica folosinta si noile materiale in lansatorul Carl Gustav, ceea ce se si incearca partial cu versiunea Mk4, am obtine probabil un model similar Carl Gustav dar la un calibru de 120mm, si la o masa de pana la 10kg (max.14 kg cu tot cu proiectil) a sistemului, in timp ce versiunea MK4 cal. 84mm a coborat la 7kg. Ar rezulta un « pachet » dual de arme pentru infanterie, lansator fara recul si lansator de unica folosinta, cu tehnologie comuna, crescand capacitatea de lovire si penetrare si dispunand de o arma reincarcabila portabila, dar si instalabila pe vehicule usoare, pentru sprijinul cu foc al infanteriei..
Video demonstrativ AT-12T 120mm: https://www.youtube.com/watch?v=0d6H2oPSuUg
In incheire va invit sa urmariti Bofors demo ‘92 3-4, cu intreaga gama de arme produse in aceasta categorie: https://www.youtube.com/watch?v=qiq_8G7UQ2k
Marius Zgureanu
Citeste si:
http://www.rumaniamilitary.ro/cu-ce-vom-inlocui-ag-7
Ce se intelege prin „lansator de unica folosinta” ?
M-am uitat acum cateva luni la astfel de sisteme dar am ramas nedumerit de termen, ori tragi si il arunci asa cum spuneau niste tipi din SAS despre lansatorul american din dotarea lor cand au prezentat M72; ori o avea alt sens fiind doar o expresie.
dupa tragere, arunci tubul golit, care e construit dintr-un material mult mai ieftin si mai usor (fibra de sticla/celuloza ranforsata) decat al lansatorului fara recul reincarcabil, care trebuie sa faca fata la mii de trageri…
ce aruncator/lansator fara recul de grenade reactive(rpg-spg) ar inlocui AG/SPG-9 din dotarea Armatei romane? APILAS-112 mm, MATADOR -90 mm, ALCOTAN-100 mm, DARD-120 mm francez, DENEL FT-5 99 mm sau CARL GUSTAV MK.4-120 mm, parca acesta am inteles ca ar fi calibrul noii versiuni MK.4 a lansatorului CARL GUSTAV? ca sa nu enumar numai cateva dintre modelele de prg-spg occidentale superioare calibrului 83 mm ( B-300 SHIPON, MK-153 SMAW ),84 mm ( M-136-AT.4 si ALAC-Brazilian ) si 85 mm ( RPG/AG-7 ). ar mai fi M-79 OSA 90 mm Yugoslav, RPG-urile de la 27 la 32 sovietice/ruse calibrele 105 mm si 125 mm, thermobaricele RPO-A SHMEL-93 mm rusesc si FIREBALL-107 mm bulgaresc.
Gustav Mk4 ramanme pe vechiul calibru, de 84mm, insa e cu vreo 10-15% mai usor.
Ar fi nevoie de ceva peste cal. 94mm ca sa mai aiba un impact semnificativ pt. urmatorii 15 ani.
AG-7 ramane in dotare, vezi si articolul anterior…
multumesc pt.raspuns! deci am intuit bine ca RPG/AG-7 va ramane in dotare. de aceea am pus problema inlocuirii decat a SPG/AG-9. tot aici pe site cineva a scris despre ineficacitatea si problemele mari de exploatare a SPG/AG-9. RPG/AG-7 poate va avea variante mai modernizate (parca o firma Americana a fabricat un RPG-7 f.modern). in concluzie ar trebui achizitionat ceva peste calibrul 94 mm, la acest calibru fiind LAW-80 britanic. cam cel mai celebru > 94 mm, ar fi APILAS-112 mm francez.
Da, tuburile pentru lansatoarele nereutilizabile sunt facute din ‘tabla’ de Trabant. Unele sunt chiar biodegradabile (pentru ca nu-i frumos, dupa ce ca le spargi pufarina, sa mai faci si mizerie in tara lor).
La engleza mea de balta, incerc sa ma documentez cat pot dar mai mult deduc decat sa pot face o traducere in engleza
Atunci foloseste cu incredere : https://translate.google.com/… si vei avea traducri (cam . sigur neliterare) si din ungara, araba samd
Da in ce priveste “lansator de unica folosinta” nu engleza de balta era hiba
E mai bine sa le inveti in engleza te ajuta mai mult decat in romana.
De remarcat preocupările Nepalului în domeniu. Nepalul! (să batem șaua ca să priceapă…iapa)
Ce prezentări tip banană mai fac și suedezii aștia… 😀
da’ noi ce prezentari facem 🙂
Spike MR! sau LR 🙂
https://www.facebook.com/ministrul.apararii.nationale/photos/pcb.577395279054225/577395139054239/?type=1&permPage=1
https://www.facebook.com/ministrul.apararii.nationale/photos/pcb.577395279054225/577395142387572/?type=1&permPage=1
Eu tot mai degrabă aș prefera ceva de genul…. https://www.google.ro/search?q=halo+rocket+launcher&biw=1680&bih=939&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=dL8_VN3PM5Xgar-mgbgF&ved=0CB0QsAQ#facrc=_&imgdii=_&imgrc=pO9oDcFEYWltzM%253A%3B0gjfsq6rb5PNgM%3Bhttp%253A%252F%252Fimg1.wikia.nocookie.net%252F__cb20110812203951%252Fhalo%252Fimages%252Fd%252Fd5%252FReach_Rocket_Launcher_Cropped.png%3Bhttp%253A%252F%252Fhalo.wikia.com%252Fwiki%252FFile%253AReach_Rocket_Launcher_Cropped.png%3B1386%3B686
ori clasicul *băț* cu bombardela în vârf, totul cărat și operat de un singur om… chiar dacă are rază de acțiune mai scurtă…
Stim cu totii ca partile laterale si spatele sunt zonele cele mai vulnerabile la orice blindat iar zona cea mai rezistenta este cea din fata.Care ar fi efectul proiectilului HEDP502 daca ar lovi zona frontala a BMP-1 sau a unui BMP-3?De regula aparatorii se afla in defensiva, fata in fata cu agresorul.
Grosimea blindajului la BMP-1 variaza de la 6mm in spate pana la 30mm in zonele frontale ale turelei, unde este protejat pana la cal.23mm tras de la peste 100m.
http://en.wikipedia.org/wiki/BMP-1
26–33 mm gun mantlet
23 mm at 42° turret front
19 mm at 36° turret side
13 mm at 30° turret rear
6 mm turret top
7 mm at 80° upper hull front
19 mm at 57° hull lower front
16 mm at 14° hull upper side
18 mm at 0° hull lower side
16 mm at 19° hull rear
6 mm hull top
7 mm hull belly rear
La BMP-3 trece de 35mm…
Nu cred ca exista transportor de infanterie care sa reziste la rachete anti-tanc din nici un unghi.
off topic http://deschide.md/ro/news/ucraina/6388/VIDEO–Ucraina–Realitate-(crudă)-vs-Experiment-(patriotic).htm
la final de epoca comunista se fabricase in ro un ag5 ?
se monta pe pm ?
ma inseala memoria ?
Exact!
Cu cateva observatii:
– nu era la sfarsit de epoca, ci la inceput de anii ’80.
– nu se chema AG5 ci se chema AG40, ala de se monta pe arma
– in ’85 mai facusera unul automat AGA40.
In rest totul este corect!
http://www.rumaniamilitary.ro/arme-uitate-2
putin cam fortat sa zici ca lansatorul Carl Gustav este un AG9.
Carl Gustav trage grenade cu motor racheta pe cand AG9 este un tun fara recul.
As zice ca mai degraba este un AG7, diferenta fiind ca AG7 are lovitura supracalibru.
Modul de incarcare si capacitatea de reutilizare il incadreaza in clasa similara, precum si rolul sau.
Proiectilul in sine poate fi reactiv sau nu… aici pot aparea variatii pe tema data.
Uite descrierea tragerii cu AG-9, dupa azvalrirea din teava cu incarcatura initiala:
„După aproximativ 15-30 de metri de la gura țevii, proiectilul este propulsat cu ajutorul motorului rachetă intern cu combustibil solid, atingând viteza de 700 de metri pe secundă”