MLI-84M
Desi MLI-84 este un produs relativ invechit, derivat al BMP-1, aducerea la standardul M arata ca aceasta platforma este inca utila, in diverse roluri si cu diverse modernizari si adaptari.Daca intr-un articol anterior, “MLI-ul romanesc dupa MLI-84M” am cautat sa identific variante si optiuni in dezvoltarea unui nou MLI pentru armata romana, realitatile financiare actuale si ale urmatorilor ani par sa ne constranga la extinderea duratei de viata si, indicat ar fi, si a capacitatilor de protectie si de lupta ale MLI84/M.
BRM-1K – se observa turela mai moderna, provenita de la BMP2
Polonezii, inainte de a demara proiectul Anders, au avut in lucru mai multe studii de modernizare a BMP-1 dar si a platformei MT-S, conceputa in comun in anii ’80 de Germania de Est, Polonia si URSS, BWP-2000/MT-S fiind o platforma noua si cu greutate dubla fata de BMP-1 sau 2 de 30 de tone. BWP-2000 era o platforma d eMLI greu, total diferita de conceptul BMP, fiind insa oarecum precursoarea conceptului Anders. BWP 2000 era echipat cu un tun de 60mm Oto Melara T60/70A in varianta standard, calibrul putand urca pana la 105mm, vehiculul fiind propulsat de un motor de tanc T-72.
Pentru BMP-1 au fost propuse modernizari la noul standard BWP-1M Puma, (Bojowy Wóz Piechoty-1 – „Infantry Fighting Vehicle – 1) care si el, la randul sau, a avut mai multe sub-variante, date in mare parte de variantele de turele si armament care putea fi integrate pe plaforma BMP-1.
La nivelul anului 2009, proiectul BWP-1M Puma a fost anulat iar BWP-2000 nu a mai intrat in productie, deoarece nici una dintre variante nu satisfaceau specificatiile armatei poloneze, care cerea inclusiv capacitatea de a opera tunuri de 120mm in turela cu profil redus. Aceasta a dus la lansarea proiectului Anders („Universal Tracked Chassis-of New Generation”), dezvoltat de OBRUM, care are ca si contracandidat vehiculul CV-90 construit sub licenta de catre BUMAR Group.
Varianta de baza, Puma1 avea urmatoarele umbunatatiri fata de BMP-1, imbunatatiri care in mare parte se regasesc si la varianta M a MLI-84 (a se citi si “Inteligenta romaneasca: MLI-84M si coechipierii sai”):
- Aplici anti-alunecare pe partea superioara a blindajului, pentru a preveni alunecarea echipajului sau a grupei de infanterie cand merge pe vehicul
- Sistem separat de incalzire pentru compartimentul echipajului, motor si rezervor
- Sisteme de protectie la explozii si anti-incendiu
- Un sistem de vedere pe timp de noapte pentru sofer
- Un sistem electric de interconectare la un simulator de tragere
- Un nou sistem integrat de protectie nuclear-biologica (NBC)
- Protectie impotriva pulsului luminos al exploziei nucleare
- Vedere duala zi/noapte
BWP-95 cu tun de 23mm, pusca fara recul si blindaj ERA
- Un conector de diagnostic rapid al motorului
- Acoperirea marginilor taioase ale usilor, periscoapelor si trapelor
- bare de elastomeri si amortizoare de soc care sa creasca durata de viata a suspensiei
- sase grenade-shrapnel de 81mm pe marginile turelei, spre inainte
- Terminal de bord
- Intercom integrat pentru membrii echipajului
- Semnalizare alarme
- Comunicatii externe cu echipajul prin terminal radio imbarcat
- Sisteme de control ambarcate
- Transmisii date wireless
- Navigatie prin satelit
- Radio integrat in unde ultra-scurte cu salt de frecventa
BMP-1 echipat cu turela israeliana Elbit Systems UT-30
- Lumini externe de navigatie modificate
- Sorturi laterale de flotabilitate, care cresc masa de apa dislocuita dar imbunatatesc si protectia la lovituri laterale de calibru mic
- Sistem de avertizare la iluminare laser
BWP-40, cu turela de CV 9040 si tun de 40mm, varianta ne-amfibie
- Modul de putere care poate fi inlocuit rapid, in 60 de minute, in conditii de teren, cu utilaje din dotarea sub-unitatilor de reparatii de campanie. Motorul UTD-20 putea fi inlocuit in 45 de minute iar din 2005 vehiculele Puma sunt echipate cu motoare Iveco.
- Sistem modernizat de vedere pentru comandant
- Lamele de cauciuc pentru montarea pe senile spre a proteja suprafata carosabilului
- Sistem de navigatie LITEF
BWP-1M cu turela Dragar
La aceste modernizari se aplicau sub-variante de inarmare, dupa cum urmeaza (variante turele):
- BWP-1M „Puma 1” cu turela Delco si tun automat de 25 mm
BWP-1 Cobra slovac (colaborare cu Belarus)
- BWP-1M „Puma 1” cu turela israeliana OWS-25 one-man Overhead Weapon System, cu tun automat de 25 mm, lansator de rachete antitanc cu doua ATGM, o mitraliera coaxiala de cal 7.62 mm si 6 lansatoare de grenade fumigene, aceasta varianta fiind echipata similar cu MLI-84M
- BWP-1M „Puma 1” cu turela italiana TC-25 Hitfist
BWP-1M „Puma 1” cu turela italiana TC-25 Hitfist
- BWP-1M „Puma 1” cu turela United Defence
BWP-1 „Puma” cu mockup turela – interesanta protectia laterala si frontala
- BWP-1 „Puma E-8” are 13 lansatoare de grenade-srapnel de 81 mm, montate atat pe turela cat si pe corpul vehiculului si o turela E-8 de o persoana, cu tun automat de 30mm. Are un tambur mare de munitie si o mitraliera de 7,62mm instalata pe partea dreapta a tunului, precum si taietoare de fire.
BWP-1 „Puma” cu turela Rheinmetall E-8
BWP-1 „Puma” cu protectie pasiva la iluminarea laser SSP-1 OBRA
- BWP-1 „Puma RCWS-30” nu are lansatoarele de srapnele de 81 mm dar este echipat cu o turela israeliana Samson RCWS-30 Remote – Controlled Weapon Station (system de vedere zi/noapte si stabilizare electrica) – cu un tun automat de 30 mm (elevatie −20° and +60° si o rata de intoarcere de 1rad/s) si o mitraliera de 7.62 mm RAFAEL. De asemenea vehiculul este echipat cu un system de protectie pasiva la iluminarea laser SSP-1 OBRA.
BWP-1 „Puma RCWS-30”
- BWP-1 „Puma MW-30” nu detine lansator de srapnele 81 mm si este echipat cu o turela telecomandata MW-30 cu tun MK44 de 30mm, 6 grenade fumigene si o mitraliera 7.62 mm UKM-2000C, turela putand opera la temperaturi de −40 °C to +50 °C .
BMP-1 Sud-African cu turela IST Dynamics UMWP (asemanatoare cu conceptual instalat pe SAUR2) cu lansator de 3ATGM Denel Ingwe, tun cal. 30 mm 2A72 si aruncator de 40mm
Pentru partea de turele, avand in vedere ca desi mai exista in stocurile Romarm 67 de bucati standard OWS-25 si tunurile KBA-25mm aferente, insa acestea au fost puse in vanzare in cursul unei licitatii din data de 27 iulie 2013, practic este putin probabila modernizarea la nivel M1 a parcului de MLI-84 ramas (aproximativ 65-70 de bucati daca luam in considerare si versiunile de comanda PCMB sau evacuare medicala si tehnica MEDEVAC & TEHEVAC) si MLVM (75 de bucati), cu statie de armament moderna, cu capacitate similara celei déjà instalate.
Este un mare pacat, deoarece turela e deja arhicunoscuta din punct de vedere al mentenantei la noi in tara, deci nu ar fi fost mare lucru sa foloseasca la ceva si ultimele bucati, cu toate neajunsurile lor in comparatie cu variante mai moderne.
MLVM upgrade
Tot pentru MLVM a fost propusa si o varianta de modernizare cu turela RCWS-30, dupa cum se vede in imaginea de mai jos, de la Expomil 2007:
Deci, din punctul meu de vedere, parcul inca nemodernizat de MLI si MLVM s-ar putea preta doar la modernizari ale statiilor de arme existente sau inlocuirea cu turele RWS de capacitate mai mica, dotate fie doar cu arme de pana la cal 20mm, fie cu un mix de mitraliere si 2-3 rachete gen STAR-80L (vezi si “Genealogia turelelelor telecomandate romanesti”).
Statiile de arme existente se pot moderniza si proteja suplimentar, dupa cum se vede in imaginea de mai jos sau pe modelul ucrainean, BMP-1M.
Turela posibila – STAR-80L (aici model lovituri PRND 70mm)
Se poate avea in vedere si o varianta cu turele dedicate doar pentru rachete, asa cum este sistemul AMX-10 HOT de mai jos sau Piranha:
AMX-10 cu rachete HOT
Piranha cu turela specializata
Insa, din punctul de vedere al modernizarii spatiului interior si protectiei vehiculului exista inca perspective interesante, asa cum au dovedit-o si ceho-slovacii cu al lor BVP-M2-SKZ, derivat din BVP2, si el o versiune locala sub licenta a BMP-2. BVP-M2-SKZ, desi derivat dintr-un vehicul vechi seamana la exterior cu IFV Tulpar sau Marder, avand inclusiv trapa automatizata de acces spate …
Si turela sa Tura 30
Iar aici fisa tehnica
Punctul slab este ca un astfel de vehicul are niste hibe de conceptie care nu pot fi inlaturate oricat l-ai moderniza, el fiind conceput intr-o alta perioada pentru alte conditii de lupta. Un exemplu este protectia slaba la explozii sub carcasa sau senila, pana la nivel 2 STANAG in urma modernizarii, inferioara celei unor IFV-uri mai moderne, insa totusi decenta. Daca insa tinem cont de protectia pe restul zonelor, care poate urca la nivel 3 sau chiar 4 STANAG cu kit-uri suplimentare, protectia masinii de lupta este mai mult decat buna, chiar exceptionala, avand in vedere si ce vehicul era la baza.
Ca si o consecinta a adaugarii de blindaj suplimentar si echipamente, este foarte probabil ca MLI-84M2, remodernizat conform cu standardul BVP-M2 SKZ sa nu mai fie amfibiu chiar si cu pregatire (30 de minute de pregatire pentru amfibizarea MLI-84M fiind destul de greu de realizat in conditii de lupta ), insa variantele MLVM si MLI-84, in lipsa turelei OWS-25 ar putea ramane amfibii chiar si dupa modernizarea si protectia suplimentara.
Protectie suplimentara turela Bacha de pe BMP-3 (varianta „Bakhcha-U” se poate instala si pe BMP-1)
Ca si exemplu, masa BVP2 a crescut cu 3,5t dupa modernizare si adaugarea de armament si protectie suplimentara. A rezultat un vehicul similar ca masa cu MLI-84M, la dimensiuni ceva mai reduse, echipat cu acelasi motor Caterpillar C9 – a se vedea tabela de mai jos:
BVP-2 | BVP-M2 SKCZ | |
Lungime | 6720 mm | 7000 mm |
Latime | 3150 mm | 3200 mm (cu SLAT) |
Inaltime | 2450 mm | 2900 mm |
Greutate de lupta | 14 300 kg | 18 000 kg |
Raza actiune | 600 km | 550 km |
Motor | UTD–20 (220 kW) | Caterpillar C9.3 (300 kW) |
Putere specifica | 15,7 kW/t | 17 kW/t |
Flotabilitate | amfibiu | 1200 mm |
Echipaj | 3 | 3 |
Trupa | 7 | 6/7 |
Pana la urma tot la asa ceva va trebui sa ajungem… Anders cu tun de 105mm
Din cauza stocului mic de vehicule, 75 pentru MLVM si 70 pentru MLI-84, este putin probabil ca o gama mai larga de vehicule sa se dezvolte in cursul modernizarii, asa cum era cazul versiunii cu mortier de 120mm MLVM AR, sau unor versiunii AA. Toate aceste variante ar putea fi interesante mai mult pentru export.
Mortier 120mm polonez
Mortier MLVM
Insa este interesant de mentionat ca exista si o versiune de obuzier autopropulsat 122mm, Model 89, in numar de 42 de bucati, stocate incepand cu 2005, care constau din montarea unei turele 2S1 Gvozdika pe un sasiu modificat de MLI-84, alaturi de alte 6 vehicule Gvozdika. Acestea, cu sisteme modernizate de tintire, proiectile ghidate si protectie si sisteme la standardul MLI-84M2 ar putea asigura sprijin de artilerie pentru o parte din batalioanele noastre de tancuri (probabil 2), umpland partial golul lasat de ne-intrarea in dotare a ATROM-ului.
BMP-M2 CZ
Doar ca si comparatie, Polonia detinea 533 de astfel de vehicule Gvozdika de artilerie autopropulsata, Ucraina peste 600, Serbia 75, Bulgaria peste 500 (a fost producator) iar Ungaria peste 150.
Model 89
Si varianta poloneza de 2S1 Gvozdika
Tinand cont de aceste perspective si de numarul urias (cateva zeci de mii) de vehicule BMP1 si BMP2 existente in armatele actuale dar mai ales in cimitire, cred ca o astfel de modernizare ar putea fi luata in considerare (in parteneriat sau nu cu ceho-slovacii), nu doar din perspectiva bugetului si capacitatii de lupta a MAPN, dar mai ales pentru export.
Varianta specializata SVOA (de-minor cu lansator rachete Hedgehog 24×245 mm)
Solutii exista, doar putina vointa de a le aplica este necesara, cu retehnologizarea de rigoare, mai ales ca actualmente MFA Mizil a semnat parteneriat cu Renaul Trucks Defence, in acest proiect putand fi implicate si alte uzine, cum ar fi UM Bucuresti sau chiar Moreni..
Insa, din punctul de vedere al faptului ca suntem doar un blog militar, nu putem decat spera ca aceste sugestii si variante sa ajunga la o minte luminata care are si puterea decizionala.
Marius Zgureanu
MLI-84 M2, sigur 🙂
S-au modernizat 99 de bucati, cate or mai fi functionale din ele, daca le-ar pastra pe toate functionale tot ar fi ceva.
Nu le mai modernizeaza nimeni la M2, M3, M99999 pt ca avem atata tehnica nemodernizata sau in diverse stadii de putrefactie incat in conditiile actuale nu vad logica sa remodernizam niste MLIuri deja modernizate. Asa cum sunt cu turelele alea cu Spike nu-s chiar rele, mai ales la nivelul nostru de dotare.
Daca vor sa vanda restul de turele in loc de Doamne fereste-ne si apara-ne ptiu Drace sa le mai monteze pe ceva modernizat sau nou fabricat, e clar ca alte MLIuri MLVM nu mai intentioneaza sa modernizeaze.
Iar ca sa le tina in conservare pt Doamne fereste vreun razboi nici macar nu le trece prin capatzanile alea seci.
De ce ar face-o, astia-s armata care asigura securitatea pe timp de Pace 🙂
Pe timp de razboi, nu stiu, nu e treaba lor 🙂
GSG-9, ca modernizare, ma refer la cresterea protectiei, ca de turele nu cred ca se mai atinge nimeni, daca le vand si pe cele care nu au mai fost montate…
Iar la protectie, se poate merge de la instalarea unor placi suplimentare de blindaj, in varianta cea mai ieftina, la schimbarea trapei de acces, re-amenajarea interiorului, a suspensiei si senilelor ca la BVP-2 M SKZ, si pana la protectie activa (gen Trophy), in versiunea scumpa.
Eu am pomenit toate variantele, pentru ca se poate lucra si pentru export, putand prelua si BMP-1 stocate prin cimitirele diversilor clienti, lucrandu-se practic cu materialul clientului, in oricare din configuratiile dorite.
Nu ma mai astept nici eu la mare lucru cu privire la MLI-urile noastre. Doar daca Renault trucks, care a intrat in colaborare cu MFA Mizil, nu va face suficient lobby cu comisioanele de rigoare, pentru a re-pune pe tapet modernizarea MLI-urilor… Ca astia ar avea puterea sa miste lucrurile.
Mariuse, Nu le mai creste nimeni nici o protectie, nu le mai face nimeni nimic. Sunt atatea de facut, sunt gauri atat de mari de acoperit cu un buget…atat de amuzant…ca nu se mai atinge nimeni de niste masini care au trecut printr-o modernizare. Alea asa mor, roaga-te sa nu le traga pe dreapta si sa nu le dea la taiat pt ca le-a sarit vreo senila…
DACA ar cumpara Romania sistemul Trophy atunci cred ca prioritar ar fi montat pe tancuri. Si la ce bugete avem noi nu ar ajunge si pentru MLI.
Salut. Un articol foarte bun ca de obicei, felicitari in fata fromtului de cititori ca alde minte cazona nu pricep ei cu deastea , ei inca mai sunt la stadiul de la atac cu strigate de ura. . As avea daca nu deranjeaza o mentiune ,la poza cu BRM-1K aceea nu e o turela modernizata ci este o turela ddedicata masinilor de recunoastere in lupta si comandament de unde si indicativul BRM de la boevaya razvedylnaya mashina si K de la komandyrskaya asa cum mai exista si o varianta a turelei de BMP 3 dar tot BRM -3K ii spune . Turela de BRM 1 e de fapt o turela de BMP -2 dar cu tun de 73 si cu multe echipamente de recunoastere chiar si un mic radar retractabil in partea din spate plus mai multe echipamente de comunicatii .Sanatate si cer senin.
corect, e o versiune mai moderna de BMP-1 cu alta turela, asta voiam sa spun de fapt 🙂
Daca tot se vorbeste despre trecerea la 105mm, n-ar putea sa inceapa, usor-usor, cu Model 89 si sa le treaca de la 122mm la 105mm, pe masura ce mai fac rost de 5 lei pentru o teava de tun :-)))? Importam cantitati mici, testam, adaptam, mai vedem ce se intampla. Daca masina si turela duc 122 pot sa duca si 105. Economia de greutate care se face poate fi folosita pentru ceva dotari suplimentare, fara a-i afecta mobilitatea.
Eu as pastra 122mm, ca si posibila lovitura ghidata antitanc, cu capacitate mai mare de a cara si alte tipuri de munitie decat cea de 105…
Daca ar fi sa schimbam calibrul, as face-o doar in contextul unei schimbari in masa, inclusiv la artileria conventionala, nu doar autopropulsata.
Tocmai aici e problema: schimbarea in masa. Sper sa ma insel dar urmatorii 10-12 ani calibrele pe care se va merge vor fi tot 152 + 100mm, din lipsa de bani.
Poate ca vor face eforturi, pe ici-colo, pentru a cumpara 1-2 baterii de 155mm (poate autopropulsate) dar astea vor fi pentru misiuni externe.
122mm, cu cateva exceptii (cred ca Slobozia) a fost trecut in pastrare. Probabil ca te gandesti la Lahat si STAR122L.
Daca se tine neaparat sa se treaca la 105mm, adaptarea M89 mi s-ar parea cea mai ieftina varianta: sasiuri si turele avem si putem sa facem cu ele toate testarile posibile, inainte de a trece la o schimbare in masa a calibrelor.
Ce am propus eu este o solutie pe urmatorii 5-8 ani, care necesita un minim de bani (ca MAPN nu vor avea prea mult banet). Asa ca m-am gandit la un minim de modernizare la sistemele de dirijare a focului, protectia turelei si a corpului vehiculului, mai mult sau mai putin, in functie de cati bani or fi + munitie ghidata.
Da, ma gandesc la LAHAT/ PRN122 sau Volcano.
Avand capacitate redusa de stocare munitie, este mai important sa le folosesti pentru lovituri punctuale, decat salve (eventual in mod MRSI), in sprijinul batalioanelor de tancuri, putand ataca cu precizie cateva tipuri de tinte:
– munitie airburst impotriva concentrarilor de infanterie+vehicule blindate usor, posibile purtatoare de armament antitanc ghidat, sau artilerie inamica
– munitie anti-tanc cu lovitura ghidata – nu cred ca ar fi tanc, inclusiv Armata si urmatoarele generatii, care sa reziste la o lovitura de sus de cal. 122mm. Poate fi folosita si impotriva artileriei mobile sau unor blindate .
– munitie de tip high-explosive/termobaric pentru anihilarea fortificatiilor sau cladirilor ocupate de inamic in zona urbana.
Scopul ar fi erodarea serioasa a capacitatii de raspuns a inamicului inaintea contactului direct cu batalioanele de tancuri si MLI-uri.
http://karadeniz-press.ro/kara/armata-romaniei-armata-stealth/
Pingback:S-60/ 57mm loveste din nou - Romania Military
Pingback:Marder modernizate pentru Bundeswehr - Romania Military
Pingback:Homepage
Pingback:MPF: BAE Systems si GDLS - Romania Military