Daca armata romana isi tot amana de la un an la altul inceperea programelor de inzestrare cu echipamente noi in cadrul fortelor terestre, poate ca n-ar trebui ocolita varianta modernizarii unei parti a echipamentelor deja existente in inzestrare, unde chiar si cele mai recent achizitionate au aproape 20 de ani vechime. Da, nu este prima data cand se prezinta astfel de idei, insa lista de variante se extinde, chiar daca atitudinea MApN ramane la fel de indiferenta.
Mi-a atras in primul rand atentia modernizarea azera a BTR-70 (tocmai pentru ca avem si noi in inzestrare in jur de 160 de TAB-77), si anume BTR-70M echipat, ca parte principala a modernizarii, cu o turela teleoperata SIMSEK/Fulgerul (varianta a turelei compacte Predator II, a nu se confunda cu vehiculul 4×4 Şimşek). Turela cu profil plat SIMSEK, prezentata prima oara in 2011, a fost dezvoltata in cooperare cu firma EWT (Emerging World Technologies) din Africa de Sud si poate fi echipata fie cu un tun 2A14 de calibrul 23 x 152 mm, alaturi de o mitraliera coaxiala cal. 7,62mm, fie cu o mitraliera grea KPVT cal. 14,5 x 114 mm, cu frana de gura modificata alaturi tot de o arma coaxiala cal. 7,62mm. Trebuie mentionat ca exista in stocul MApN un numar mare de sisteme ZU-2/ZPU-4/MR-4 cal. 14,7mm, care poate ar merita refolosite si ele, cu modernizarile si automatizarile de rigoare si ca si parte ale unor noi platforme, chiar daca acest calibru este mostenire sovietica.
Postul turelei in versiunea sudafricana
Arma principala a turelei poate lucra in elevatie de -4/+ 60 de grade (-20 + 90 de grade dupa alte surse, insa destul de improbabil).
Si amplasarea monitoarelor si comenzilor
De retinut la aceasta turela nu este doar masa redusa, ci si capacitatea de a fi echipata cu arma 2A42 de calibru 30mm, oarecum similara cu tunul A436 romanesc. In plus este foarte usor de operat, fiind miscata doar electric si coordonata electronic, si in acelasi timp este complet stabilizata si echipata cu camere video zi/noapte si sistem neracit de termoviziune. Complexitatea fiind redusa, mentenanta este usor de realizat, iar formarea operatorilor este si ea usoara, datorita sistemului de control simplu.
Pe langa turela, la BTR-70M s-a realizat o remotorizare cu KAMAZ 740.11.240, care ii asigura 260CP si o viteza maxima de 80km/h pe sosea cu o autonomie de 550km. Sistemul de ventilatie si de incalzire a habitaclului a fost si el modificat si imbunatatit.
Si daca tot vorbim de EWT, mock-up-ul turelei Predator I a aceleasi companii a fost prezentat si pe SAUR2 la primele aparitii, turela fiind conceputa si ca si modernizare pentru clasa de vehicule BMP si incorporand si un lansator de rachete.
De asemenea, la Eurosatory 2014 a fost prezentata si turela CMI pentru cal.30mm – Cockerill CPWS 20-25-30 – instalabila pe vehicule din clasa BTR (integrata pe BTR-3E), VAB sau mai mici, inclusiv RTD Crab de 6 tone. Masa de sub o tona si rezerva de proiectile de pana la 150 de lovituri o fac o varianta interesanta si de retrofit pentru TAB-urile mai usoare, din familia BTR, atat 8×8 cat si 6×6 sau 4×4.
Astfel de turele ar putea incorpora fara modifcari majore si un lansator pentru rachete multirol de tip STAR-80L sau antitanc cu raza medie.
Cockerill CPWS 20-25-30 pe BTR-3E
Sa ne reamintim ca in anii ’80 a fost realizata o versiune a TAB-77 echipata cu derivat al tunului A436 cal. 30mm si rachete antitanc Maliutka, in noiembrie 1982 fiind incheiate testele cu primul prototip. La parada din 23 August 1984 au defilat 10 transportoare astfel modificate, denumite TAB-77 Model 1983, insa proiectul a fost abandonat din cauza lipsei unui numar multumitor de guri de foc automate cal.30mm dar si unor deficiente ale designului. Ceea ce nu mai este cazul astazi, un numar de 300 de sisteme A436 existand in inventarul MApN, alaturi de cele 72 sisteme Oerlikon GDF-203. In plus, mare parte a sistemelor A436 au fost fabricate dupa mijlocul anilor ’80, ceea ce presupune o uzura relativ redusa pentru majoritatea lor, tragerile reducandu-se simtitor dupa revolutie, datorita constrangerilor financiare. Iar TAB-77 exista in numar de 160 de exemplare in inventarul romanesc, in stadii de uzura destul de avansata, alaturi de cele 69 TAB-uri B-33 Zimbru. La nevoie, sistemele pot fi integrate pe SAUR2, in cazul in care spre exemplu TAB-77 nu mai este considerat viabil a fi modernizat, ulterior fie SAUR2 fie TBT 8×8 putand beneficia la intrarea in productie de sisteme de arme mature, compatibile, integrabile si cu noile platforme.
Medion DIGITAL CAMERA
TAB-77 Model 1983 (sursa Cartula)
si o turela similara, actualizata, Cobra slovaca
Este de asemenea adevarat ca si B-33 Zimbru 2000, echipat cu turela OWS-R 25 a MLI-84M, a ramas doar la stadiul de prototip, desi MApN are o rezerva de 67 de turele de acest tip de care incearca fara succes sa scape la licitatii (se pare ca marina ar fi interesata totusi de OWSR). Turela respectiva trebuia sa echipeze lotul ramas nemodernizat de MLI-84.
Si tot ca modernizare pentru Zimbru, a fost oferit motorul Deutz BF 6M 1013 de 300CP alaturi de transmisie Allison, in prezent UA Moreni oferind mai multe variante de remotorizare pentru B-33 si TAB-77/TAB-C 79.
Cu aceste modernizari, daca tot este necesara revenirea la uzina a majoritatii TAB-urilor, s-ar obtine cresterea puterii de foc si acuratetea armelor existente pe TAB-uri, sensibilitate marita a aparaturii de descoperire si ochire, un plus de putere de cateva zeci de CP sau mai mult, permitand si reamenajarea spatiului interior, a confortului si a protectiei, fara afectarea semnificativa a mobilitatii si flotabilitatii acestor vehicule. Iar costurile nu ar fi extraordinare, permitand si continuarea programului TBT in paralel, ca si reluarea activitatii unora dintre uzine.
Saur 2 si TBT ar putea integra aceleasi sisteme si o parte din motorizari, in functie de cerinte.
La o adica, o platforma autopropulsata pentru sistemul de 30mm, modernizabil la Viforul si teleoperabil/interconectabil cu alte sisteme AA, nu este atat de greu de obtinut dintr-un sasiu de camion, o versiune mai veche si blindata ramanand reprezentativa, fiind mostenitoarea sistemelor AA pe sasiu semisenilat din ultimul razboi mondial: Praga M53/59. Aceasta era dotata cu sistem dual cal.30mm (vz.53/59) ghidat optic, alimentat automat cu cate 50 de proiectile si rezerva totala de 900 si operabil din cabina blindata. Se observa silueta joasa a cabinei soferului care lasa camp de tragere pentru turela inclusiv frontal, acoperirea fiind astfel de 360°, sistemul avand uz dual, AA dar si contra tintelor la sol, deci un fel de stramos mai usor al BMPT Terminator. Sistemul a fost retras acum 1 deceniu de catre cehi si posibil a fi inlocuit cu BRAMS, tot o solutie pe camion.
O versiune moderna, Hafeet pe sasiu NIMR
Solutia unui astfel de camion blindat de 10-14 tone, protejat balistic/exploziv in clasa STANAG nivel 3-4, se poate aplica si unui sistem AA derivat din S-60, cu una sau doua guri de foc, automatizat, chinezii avand in uz o solutie modernizata a platformei tractate cal. 57mm si integrat sistemului TD 2000B .
TD-2000B (Armyrecognition)
Daca MApN tot mai trage de vechile tunuri (cu sau fara CRT), chinezii au integrat tunul cu un radar de supraveghere de joasa altitudine cu raza de actiune de 45km si 4,5km altitudine, un sistem optronic OT-3 compus din camera TV cu bataie 6km, FLIR cu bataie 5km si telemetru laser cu bataie 5,5km. Tunul S-60 este ghidat automat, in urma calcularii in timp real a traiectoriei tintei, sau cu ajutorul unui joystick in interiorul punctului de comanda, care poate transmite date elementelor bateriei in format digital la 5km, prin transmisie radio la 15km sau prin fir la 500m. Bateria mai integreaza si rachete sol-aer cu raza scurta de actiune, posibil TY-90, sau optional/aditional sisteme cal.30mm similare celor Viforul, sau CIWS cu 7 tevi – in solutia LD 2000.
Pentru noi, integrarea cu sistem radar/electro-optic Skyshield (upgrade Skyguard) al tunurilor AA cal. 30/35mm, masinilor Gepard si posibil al tunurilor de 57mm, alaturi de rachete sol-aer cu raza scurta ar fi un pas logic, practic o modernizare a ceea ce avem déjà, la costuri care reprezinta o fractiune dintr-un echipament nou si performante apropiate.
Una peste alta, cal. 30mm ramane de actualitate, cei de la S.C Uzina Mecanica Plopeni S.A. dezvaluind in 2013 ca aveau in curs de asimilare lovituri cal. 30mm (« în variantele exploziv-incendiar şi perforant-trasor », « destinate tunului bord avion GS 30 L, loviturile cal. 30 mm destinate tunului 2 A 42 ») si elemente ale celei cal. 35mm Oerlikon.
Proiectile cal. 30mm realizate la Plopeni
Cum proiecte romanesti exista si pentru proiectilul AA naval cal. 76mm cu submunitii cinetice si focos programabil, ar putea fi in curand posibila si adaptarea pentru munitia AA cal. 57mm, crescand eficienta loviturii, similar cu ceea ce inseamna AHEAD pentru Oerlikon cal. 35mm.
Proiectilul AA naval cal. 76mm cu submunitii cinetice si focos programabil
Pentru obtinerea unui proiectil Ahead cal.57mm, din imaginea comparativa de aici a proiectilului 57x348mm cu cel Bofors 40×365, pare sa existe suficient spatiu in proiectilul cal. 57 mm (este adevarat ca lungimea e mai mica, proportional, fata de calibrele mai mici vestice):
Mai multe date despre dimensiunea si masa proiectilului cal. 57mm pot fi vazute aici:
Munitie HE-T cal. 57mm cu detonare la impact
Daca pentru calibrul 35mm exista munitie Ahead, urmatoarea provocare rezolvata este cal. 30mm, cei de la Rheinmetall prezentand munitia ABM (airburst) 30 × 173 mm pentru tunul Mk30-2 care inzestreaza MLI-ul Puma. Catalogul Oerlikon din 2005 arata intrarea in uz a ABM cal. 30mm, pe masura ce munitiile HE (inalt exploziv) cu focos de baza sau programabil si HEI (inalt exploziv incendiar) cu focos de proximitate sunt scoase din dotare, similar cu APFSDS si FAPDS versus AP si APDS. Pentru folosirea in sprijinul la sol, APFSDS-T (30mm x173 long rod) este capabila sa penetreze lateral turela unor tancuri mai vechi, din categoria M-60/ T-55, de la 1,5km distanta.
Exista sanse reale ca un proiectil cal.57mm sa poate evolua in aceeasi directie cu calibrele inferioare de mai sus, lungimea proiectilului fiind comparabila cu a surorilor mai mici in calibru insa cu un diametru sensibil mai mare, dupa cum se vede si in imaginea comparativa de mai jos:
Video „Shimshek ” (Llightning) pe BTR-70 – made in Azerbaijan
https://www.youtube.com/watch?v=OEtutHdPUeA
CMI 30mm turret pentru BTR:
https://www.youtube.com/watch?v=BfLdGy8lD7Q
Video turela telecomandata cal. 14,7mm:
https://www.youtube.com/watch?v=M8wGv0_UiPw
Intre timp rusii introduc pe BMP-3 noua turela teleoperata cu profil redus AU-220M din aliaj de aluminiu, pentru tunul cal. 57mm, derivat al batranului S-60, tun pe care noi inca il folosim in versiunea originala, actionata manual, la exercitiile de trageri AA, cum este cazul recent incheiatului Histria 2015. Proiectilul lansat de acest tun automat poate penetra 130mm de otel la o distanta de 1km, tragerea fiind coordonata computerizat, putand fi angajate atat vehicule blindate si infanterie cat si drone, elicoptere si aeronave la joasa inaltime..
BMP3 cu noua turela AU 220M la RAE Russia Arms Expo 2015 in Nizhny Tagil
Toate aceste resurse si posibilitati “baltesc” intr-un moment in care fortele terestre romane au o nevoie disperata de crestere a capacitatilor cu mijloace moderne de lupta si de aparare antiaeriana, iar uzine militare cum sunt cea de la Moreni someaza, sau si mai rau, au ramas cu un numar insignificant de angajati, desi sunt foarte bine conservate, cum e cazul Arsenal Resita (fostul producator principal de tunuri al Romaniei), cu doar 44 de angajati.
Marius Zgureanu
Surse:
http://rpdefense.over-blog.com/tag/pologne/2
http://www.army-guide.com/eng/product5012.html
http://reper24.ro/sindicatele-fac-lobby-pentru-reluarea-productiei-de-armament-la-resita/
http://www.revista.forter.ro/_wsn/2013_4/07-arm/06.htm#1
http://defense-studies.blogspot.fr/2009/05/indonesia-buys-new-shorads_30.html
http://www.dtic.mil/ndia/2005garm/tuesday/buckley.pdf
Citeste si:
http://www.rumaniamilitary.ro/reutilizarea-armamentului-existent-solutii-stop-gap
http://www.rumaniamilitary.ro/turele-si-arme-calibru-mediu-pentru-masini-de-lupta
http://www.rumaniamilitary.ro/noua-ce-ne-lipseste
http://www.rumaniamilitary.ro/sisteme-aa-romanesti-evolutii-i
http://www.tehnomil.net/2012/12/31/evolutii-episodul-1/
http://www.rumaniamilitary.ro/oportunitati-si-atmos-ul-polonez
http://www.rumaniamilitary.ro/alegerea-corecta-sistemul-antiaerian-marksman-versus-ghepard
Multumiri lui Nicusor pentru semnalarea proiectului: „proiectilul AA naval cal. 76mm cu submunitii cinetice si focos programabil, „
Articole interesante care ne arata din pacate dezinteresul alor nostrii vis a vis de inzestrarea armatei noastre .
in rest ca sa mai comentam , modernzarea ar fi o solutie . Totusi de ce sa ne apucam sa modernizam TAB -uri cand avem unul nou , omologat la care putem adapta mai multe tipuri de turele si alte jucarele ? Si bineiteles aici ma refer la Saur care cred , nu sunt specialist , ca este peste TAB 77 . Raspunsul oficial probabil nu-l vom avea niciodata in rest putem doar sa speculam .
Avind in vedere „performantele” de pina acum doar presiunea publica ar putea schimba ceva. O initiativa publica de stringere de semnaturi avind ca initiatori cadre militare, printre ele daca se poate si nume cunoscute publicului, nume care nu pot fi atacate usor. Bineinteles ca trebuie grija mare in felul cum arata forma scrisa a initiativei, deci militarii exprima ingrijorarile dar forma in care ia calea publicului e facuta de cineva care se pricepe cit de cit, evident stabilind si publicul tinta. Canalul de lansare conteaza si el etc…
Si eu cred ca la fel, implicarea cadrelor miliatre la pensie ar putea sa faca diferenta.
super interesant articolul. Felicitari! sper ca va fi citit shi de cei din armata, mai ales cei care se ocupa de inzestrarea ei? sau pe majoritatea dintre ei ii intereseaza decat sa-shi ia salariile si sa profite de un loc caldutz?
Cred ca ar fi o abordare gresita sa o mai ardem cu solutii stop-gap. ne trebuie tehnica moderna.
Articolul este foarte fain, dar credeti ca mai are sens sa investim bani in niste mijloace tehnice avand o varsta venerabila, unele poate mai in varsta decat multi dintre noi?
Mi se pare ca doar s-ar risipi putinii bani pe care-i avem…
Profan fiind, singurele care mi se par ca ar mai merita „atentia” uzinelor sunt B33 Zimbru (chiar daca sunt in numar mic, macar sunt de conceptie mai noua) si tunurile alea AA despre care s-a mai vorbit, asta daca, in cazul tunurilor, putem folosi ulterior toate sistemele alea de detectie si achizitie a tintei la alte armamente.
In cazul lui B33 Zimbru (deficitar la nivel de blindaj, din cate am citit) as folosi strict ceea ce mai zace prin depozitele armatei si poate fi adaptat cu minim de cheltuieli raportat la capabilitatea astfel dobandita. Nici vorba de motoare si transmisii noi, ar fi prea scumpe. Iar aici, zic si eu, motorul ala de la Brasov, este supraalimentat din ce am citit. Sunt convins ca, in urma unei minime investitii, se poate obtine un spor decent de putere. Nu chiar un chip tuning ca nu e 1.9 tdi, dar un studiu facut de un motorist decent si aplicat cu minime investitii cred ca se poate face. Adica sa facem putina cercetare, nu sa luam un motor si o transmisie si sa le aruncam in cutie…
@ Marius Zgureanu Ce ar putea face marina cu OWSR?
„@ Marius Zgureanu Ce ar putea face marina cu OWSR?”
Nu sunt Marius Zgureanu 🙂 🙂 🙂 dar imi permit sa comentez 🙂
Marinaa probabil le foloseste la inarmarea fregatelor si se atinge astfel faza 2C Block24 Beta5 Release Alpha 3 AssemblyVersion 8.2.0.13
Major-Version 36 Minor-Version 11
Cate 8 turele per frecata, 25mm-le sunt pt Area-Defense si daca le pun si Spike-LR pe ele, alea’s pt antinava, ataca Moskva-ul cu ele
🙂 🙂 🙂
Cred ca mai degraba aceeasi faza 2C Block24……… dar la monitoare. Te-oi pomeni ca o fi ajuns Eroul sef la inzestrarea flotilei de Dunare! 🙂
Cum sa pui asa ceva pe monitoare? Iesi cu ele pe langa tarmul marii si-ti intra apa in nava prin turela.
„2. In spatele turelei AMOS, montam o barbeta pe care punem o turela OWS-R25, similara celor de pe MLI-84M (tun 25mm, coaxiala 7,62mm, 2 rachete Spike). Barbeta va fi suficient de inalta pentru a adaposti cosul cu operatorul turelei, va fi amplasata cat mai aproape de turela AMOS, pentru deschidere maxima a campului de tragere orizontala, dar fara a-i limita acesteia campul de tragere spre inapoi.”
http://www.rumaniamilitary.ro/flota-romaneasca-de-dunare-astazi-monitoarele-din-clasa-kogalniceanu
Io ti-am zis Eroule ca-ti citesc articolele cu placere… 🙂
Am uitat 🙂 ))))
Oricum, renuntasem la proiect pentru ca nu incapea in spatele turelei prova plus ca facea Nicusor scandal sa nu scoatem tunul de 100mm.
cred ca trebuie intrebata marina ce vrea sa faca cu OWSR 🙂
super interesant articolul. Felicitari! sper ca va fi citit shi de cei din armata, mai ales cei care se ocupa de inzestrarea ei? sau pe majoritatea dintre ei ii intereseaza decat sa-shi ia salariile si sa profite de un loc caldutz?
o intrebare : daca s-a incepui proiectul TBT ceea ce este super bine shi va fi excellent daca-l vom vedea in dotarea Armatei romane cat de curand, dc nu se poate demara proiectul unui vehicul shenilat amfibiu multirol, de preferat in 3 variante de volum (cu 7, 6 si 5 galetzi /o parte), tzinand cant ca avem experientza la UM Mizil cu MLI-84/-N shi fosta UT Brasov cu MLVM. parerea mea este ca shi TBT ar trebui sa fie in 3 volume de 8×8, 6×6 si 4×4 si toate cele 3 variante sa fie amfibii. dc am zis un posibil VSAM in 3 volume : cu 7 galetzi pe parte=MLI, cu 6=MLVM, cu 5=MLDA (mahina de lupta a desantului aerian). pt infanteria marina ar trebui sa luam macar si 20 AAV-7 A1. bineintzeles shi TBT shi ipoteticul VSAM sa poate duce o panoplie de sisteme de armament, radare, cercetare, puncte de comanda, ambulantza,etc. cele 2 mari proiecte fiind concepute ca modulare. ar fi ideatic ca shi viitorul tanc romanesc sa fie in 2 volume cu 7 galetzi/parte shi cu 6 galetzi/parte, shi gandit tot ca platforma pt diferite sisteme de armament : tanc, tun obuzier autopropulsat, apr, rot, raa, ran, etc. shi ar fi intelligent sa se poata schima din fabricatzie locatia motorului in fatza sau spate, asta depinzand de destinatia finala a platformei, forma, designul ramanand aceeashi. exemplu : pt tanc motorul in spate, pt tun-obuzier autopropulsat motorul in fatza ca la Merkava sau M-109.
am uitat sa spun ca daca avem cat mai multe elemente commune la vehicule cu atat costurile de intretzinere sunt mai mici. exemplu : Leopard 2 foloseshte aceeiash galetzi ca Marder-1/-2 si Puma IFV.
pai vad 2 probleme:
1.) proiectul TBT 8×8 e bine ca s-a inceput prin 2010, insa au cam uitat sa-l finanteze si incheie ( dupa primii 2 ani au cam uitat sa-l bugeteze).
2.) desi platforma de plecare, in aceasta logica, ar fi TR-85, noi nici macar galetii nu-i mai producem;
Eu am mai propus aici un IFV greu bazat pe platforma TR-85 si T-55 pe model ucrainean… insa in cazul asta numai amfibiu nu iti iese.
Un IFV usor ar merge pe o versiune senilata a TBT, pana in 30 de tone… si poate si amfibiu pana la un anumit tonaj.
http://www.rumaniamilitary.ro/masina-grea-de-asalt-a-infanteriei-o-noua-moda
da asa am uitat eu sa mai spun ca shenilatul la forma shi design sa se asemene cu TBT-ul. eu am zis de fabricatul blindatelor de la zero shi reluarea fabricatziei, cumparari de licentze unde trb…..bani multzi de investit luatzi de la evaziunea fiscala a Romaniei. nu am vrb de remodernizari cum este tema articolului. repunerea pe productize a fabricilor aferente.
Ca sa repui pe productie fabricile respective, trebuie sa le aduci in primul rand la capacitate de productie, dandu-le mai intai comenzi pe chestii mai usor digerabile, cum sunt modernizarile de echipamente pe care le cunosc deja. Majoritatea fabricilor noastre militare au plecat de la ateliere de reparatii, apoi modernizari, apoi productie sub licenta si apoi produse proprii…
Cei mai buni la modificari/adaptari, sunt israelienii…asa cred. Din tancurile noastre as face cu ajutorul evreilor ceva gen „Azharit”, care este ieftin si foare sigur… Evrei au plecat de la premiza ca au o multime de T55… la fel cum avem si noi, inclusiv TR 85 . Ar fi pacat sa le dam la fier vechi… Armavea de unde alege, poate sunt prin stocuri unele noi..
Iar va mananca in coor cu modernizarile si solutziile pe stop ciclu 🙂 🙂
Pana in 2017 nu se misca nimica
Vremea solutziilor stop-gap pt garzile patriotice romane a trecut
In 2017 vedem daca vin solutziile sau vine stop-joc, pt ca daca nici in 2017 nu se misca nimica serios astia intra practic in desfiintzare
Sunt zvonuri ca ar vrea sa-si miste doar salariile si anume in sus 🙂
N-are rost sa mai pui turele pe TAB77, ca si cum ai instala un sistem audio de 1000$ pe un Trabant cu cartonul gaurit
Masinile alea naiba stie in ce stare sunt cu motoarele/transmisiile si oricum sunt absolut depasite ca protectzie, parerea mea e ca n-are rost sa mai investesti un cent in ele, le tzii functionale asa cum sunt pana vine ceva modern, daca mai vine, daca nu, da-le dreacu, stau si fara…le angajeaza nevestele pe post de angajatzi civil drept compensatie…
Si oricum astia nu se bat cu nimeni, o defilare acolo si gata, plus ei sunt mai tari decat totzi vecinii, you know 🙂
N-are rost sa mai pui turele pe TAB77, ca si cum ai instala un sistem audio de 1000$ pe un Trabant cu cartonul gaurit
Nu e chiar așa. Până la urmă, că e TAB77, că e Piranha, în fața unei lovituri expediate de un tanc sau lansator AT tot un drac, cutii de conserve arzând sunt pe câmpul de luptă. S-a văzut și în clipul ăla cu separatiștii ruși atacând cu BTR-uri, suprinși de tancul ucrainean, și în filmuletele mai recente din Yemen, cu tărăboanțele saudiților prăjite de ciuhabi…
Ideea e să ai cu ce să muști, dacă ai ocazia. Să muști, prin surprindere, din ambuscadă, cum o fi și cum s-o putea și apoi să dispari.
Ori ce să facă TAB77, Saur sau Piranha cu amărâtele alea de mitraliere? Așa, dacă ai o turelă modernă calibrul 23 sau 30 mm, poți face sită orice transportor sau IFV inamic, plus că poți să rașchetezi și turelele de tanc de senzori, vizori, antene ș.a.m.d., avarii care le incapacitează.
am actualizat putin articolul 🙂
„APFSDS-T (30mm x173 long rod) este capabila sa penetreze lateral turela unor tancuri mai vechi, din categoria M-60/ T-55, de la 1,5km distanta”
Voila!
Iar motoarele și transmisiile se repară, majoritatea pieselor necesare se pot realiza în întreprinderi mecanice românești, alea care au mai rămas. Și ce nu se poate, canibalizare că asta e.
tocmai ca atat de mult amana achizitiile, ca va fi nevoie si de solutii stop-gap care ulterior sa poata fi implementate pe noi linii de produse.
Chiar si daca in 2017 sa zicem ca semneaza o noua achizitie de transportoare, pana sa inceapasa devina operationale in numere semnificative in unitati, tot mai trec vreo 3-4 ani. Asta inseamna ca abia dupa 2021 achizitia va deveni „utilizabila”.
Deci pana dupa 2020 tot cu TAB-71 si 77 asa cum sunt acum?
Implementarea unor astfel de solutii de reutilizare ar permite si echiparea decenta a unor viitoare platforme AA sau TBT, la costuri mult inferioare unor sisteme complet noi. Practic aproape jumatate din pretul unui transportor blindat este dat de ceea ce instalezi pe platforma in sine, deja construita…
Bre am scris asta 🙂 „Masinile alea naiba stie in ce stare sunt cu motoarele/transmisiile si oricum sunt absolut depasite ca protectzie
De ce datzi exemplul cu tancul, la o lovitura de tanc nu rezista nici Piranha-V, Boxer, VBCI
Insa daca ati 8servat protectzia masinilor se tot duce in sus, tre’sa reziste la un 30mm frontal care e acuma standard si unii incep sa se duca spre 40mm, ceea ce un TAB71 cu patru turele la coltzuri si LAROM, Patriot PAC3, AEGIS si ICBM pe acoperis n-o sa faca niciodata
Pana si rusii, la care soldatzii sunt consumabili, o schimba acuma pe masini mai protejate
Daca li se parea mare afacere asta cu turele noi pe transportoare vechi de 30 de ani probabil ca o faceau pana acuma si aurolacii nostri, insa nu cred ca e mare afacere
Am zis si ca mi se pare ca este tarziu pt armata romana acuma
Nu mai e timpul carpirii tehnicii de acum 30-40 de ani
Cacu turela aia 9 sau fara mult nu-i mai tzine tehnica aia
E timpul pt fabricarea/cumpararea/vopsirea+stransul suruburilor de masini noi, la standardele actuale
Daca le modernizau acum 10 ani era una, acuma trebuie sa inceapa sa cumpere tehnica 9 daca vor sa mai aiba serviciu in armata si peste 10 ani
Altfel se trag obloanele si asta e, la aviatzia militara se facu asta si n-a durut, life goes on
„Deci pana dupa 2020 tot cu TAB-71 si 77 asa cum sunt acum?”
Pai si care e problema, astea nu mai tzin 3 ani un pic impinse?
Stii sigur ca incepe vreun razboi in astia 3 ani?
Vecinii au numai VBCIuri?
Daca o mai freci cu o modernizare de TAB atunci aurolacii aia de sus n-or sa zica, gata, avetzi si d’astea modernizate destule si atunci mai cumparam 31 de TBTuri noi si gata?
Si nu tot intra in colaps? Ca TAB-urile modernizate mai tzin si alea 5-10 ani si dupa aia nu potzi sa te duci iar la aurolacul politic sa-i zici ca „sa traitzi, stitzi ca mai avem nevoie de TBTuri” ca ala cu rat si ceafa groasa o sa le zica „pai mai baietzi, n-atzi cumparat si modernizat voi destule? nu mai are Tzara bani mai baietzi, descurcatzi-va cu ce avetzi”
„Practic aproape jumatate din pretul unui transportor blindat este dat de ceea ce instalezi pe platforma in sine, deja construita”
Asta numai in functzie de ce durata de viatza mai au platformele alea, niste masini de +30 de ani cat crezi ca mai tzin?
Si modernizarea asta are rost pana la o limita, altfel catzi bani sa bagi in ele ca sa le repari/upgradezi ca sa te mai tzina cat? Si ce 8tzii, niste masini generatzia anilor 80 reparate si modernizate?
Decat cinci-sase din alea reparate si modernizate care mai tzin 10 ani si crapa, definitiv si etern sa speram Doamne ajuta!, de aceiasi bani nu mai bine un TBT nou si gata?
Nutzi garanteaza nimeni ca dupa 2017 va curge lapte si miere pt zece ani, posibil sa fie un heirup de trei ani pana in 2020 si gata, aia fura cei zece ani ca asa au decis doctorii docentzi
De hei-rupul asta, de cum isi vor investi putzinii bani primitzi in plus pt inzestrare, depinde viitorul armatei
Si atunci nu vad rostul carpirii tehnicii de +30 de ani, pt ca e un drum infundat, nu are finalitate
Mai bine ramai cu 100 de transportoare noi, bine protejate si echipate si asta e, cu alea defilezi si de aici contruiesti ceva pe viitor daca se mai vrea asta, daca nu, nu, am zis, angajeaza si nevestele si happy-days
Nu mai ganditzi in numere mari, sute de TABuri si mia de TBTuri, ca eu nu cred ca se va mai intampla la pretzurile actuale ale tehnicii de lupta…
Nici la aviatie nu s-a intamplat…
Daca Rusia nu incepe ceva in jurul anului 2020 nu prea mai are rost sa incerce dupa, orice an dupa ii scad sansele de reusita.
Rusia nu a fost privita ca un inamic asa ca occidentali au investit, preponderent, in echipamente contra talibani si alti ca ei, mai putin in sustenabilitatea unui conflict clasic de durata. Iar asta se vede in rezultatul simularilor, nu exista echipamentele, rezervere, logistica, capacitatile industriale pt. a sustine un conflict de medie intensitate si de durata.
Ca nu exista, acum, si de partea cealanta asa este, dar vezi ca Germania tocmani a mai tras o conducta de gaz din Rusia, asa ca sa mai scada dependeta.. Iar daca pretul petrolului creste peste 56 de dolari …
Ca sa intelegi cam cum sta treaba si de unde trebuie reconstruit (Gen. Ben Hodges, Commander of US Army Europe):
-Secure FM radios so US troops can talk securely and to allies without being jammed;
-Shared data that allows troops to see a common operating picture (COP), so that US and allied commanders see the same situation on their screens;
-Secure digital networks to call in artillery fire by linking human observers and radars to the guns themselves.
US command and control networks take too long to link to allies and respond to Russia’s rapid-fire aggression.
It’s particularly important to get a deterrent force in place before the Russians slam the door on reinforcements. Anti-aircraft and anti-ship missiles based on Russian or Russian-occupied soil can already range well into NATO airspace and waters. If a shooting war were in the offing, Hodges said, „the investments the Russians have made in Kaliningrad and Crimea inaccess denial would make it very, very risky and costly to try to bring capabilities up into the Baltic Sea and the Black Sea.
Referitor la starea masinilor, la majoritatea motoarele necesita segmentare si la multe nu mai au cu ce sa le inlocuiasca piesele defecte.
MApN incearca in majoritatea cazurilor sa le pastreze asa cum sunt, asa ca piesele, logic vorbind, trebuiesc improvizate sau produse in serii mici in ateliere (posibil ca rezultatul sa nu fie echivalent, ca si calitate si durata de viata, cu piesa initiala).
Iar referitor la cat mai trebuie sa le tii in inzestrarea pe astea existente, pe primele abia incepi sa le retragi din uz prin 2020… altele trebuie sa tina mai mult, pana prin 2025… ceea ce concorda cu cifra de 10 ani pe care matale ai estimat-o 🙂
Problema majora e ca in cativa ani si acele TAB-uri (cele cateva zeci) trecute prin revizie capitala, si nu modernizare, anul trecut, vor incepe iar sa aiba probleme, in timp ce majoritatea parcului (peste 70%-75% estimez eu) va fi imobilizat. Asta inseamna ca pentru cativa ani (vreo 5), intre 2016-2020, parcul de transportoare blindate va fi majoritar indisponibil, cu exceptia catorva zeci la care se face revizia in perioada urmatoare + cele 31 de Piranha… situatia incepand a se redresa abia incepand cu 2021.
Probabil ca solutia pe termen scurt la care se gandesc e sa mai aiba 2-3 batalioane operationale, inzestrate SH din stocurile altora, ocoloind din nou industria autohtona, care in curand n-o sa mai fie capabila nici de modernizari sau chiar revizii capitale.
nu mai conteaza „parcul initzial”, nu te mai gandi la sutele/miile de TABuri 🙂 , ca alea fusera si se dusera
deci cifrele care raman:
-cate or mai functziona nereparate pana se opresc pe camp sau reparate de ei la centrul lor de mentenantza fara sa le duca la Moreni
-cateva zeci de TABuri vechi reparate la Moreni, nicidecum modernizate, care mai tzin si alea inca 5-10 ani
-31 Piranha
-si daca or mai cumpara vreo unu-doua-trei batalioane X 31 de bucatzi de something
-la tancuri Dzeu cu mila cate or mai functiona si din alea
-la MLIuri n-au cum sa functzioneze nici alea toate cele 99 modernizate iara alea nemodernizate vai muma lor…
samd pt ARO, DAC si ce vitageuri mai au ei…
la cateva milioane EUR per bucata nu cred le mai cumpara nimeni cateva sute, dar poate o veni vreo minune, asa din scurt vreun contract de 2-3 miliarde numai pt transportoare, plus alte 2-3 miliarde pt AA si alte 2-3 miliarde pt restul…
Strict vorbind banii astia exista.In ultima instanta din rezerva BNR.Numai ca degeaba intri-n rahat si apoi scoti banu’ Dureaza pana vin,iar pana sa le integrezi dureaza ceva luni,asa minimum.Ori criza vine pe neateptate.La naiba,iarna vine in fiecare an prin surprindere.Darmite razbelu.
„banii astia exista”…. pentru pomeni electorale…Am ramas uimit cand am vazut ce fac astia cu banii europeni… De exemplu alocare de bani europeni pt SRL -uri infiintate ieri si care dispar peste 3-4 luni (bineinteles dedicate de la partide)… Si toata lumea afirma cu mana pe pipota ca banii europeni sunt controlati foarte bine…. Daca banii astia controlati sunt facuti praf , dar aia de la buget?????
Nu de alta dar prea multa lume isi imagineaza ca se va face ceva cu salteaua aia de bani pe care sta asezat guvernul…
Cat despre rezerva BNR… Dumnezeu cu mila… asa cum ai spus si tu „degeaba intri-n rahat si apoi scoti banu’ „…. Probabil o sa fie folosita ca sa sprijine noul guvern venit pe tancuri, sincer alt mod de a folosi aceasta rezerva nu vad desi de felul meu sunt 8timist…
Nu poti sa cheltui bani (la guvern) din rezerva BNR.
Bani insa exista, dar sunt aruncati cu cea mai mare lipsa de discernamant. Uite un caz interesant, o primarie n-a avut ani de zile 1-2 milioane de euro sa repare o artera principala dar incepuse un program de 41 milioane de euro sa faca case gratis pentru tigani, si nu cu fonduri europene.
Alt exemplu, se stricau uniformele de epoca intr-un muzeu militar ca aia n-aveau nu stiu cate zeci de mii de euro sa repare o instalatie, au trecut anii si vesnic la buget nu erau bani, insa tot pe vremea aia statul chetuia per total 300 milioane de euro pe an cu concerte „gratis” pt popularie, din care 60 de milioane de la guvernul central si 240 milioane de la primarii, consilii locale, consilii judetene etc.
Alt exemplu, au taiat din alocatiile pentru mame, sa nu se mai dea X la suta din salariul pe ultimul an ci X la suta din salariul minim pe economie, astfel incat o mama care nu a lucrat niciodata, o mama cu 600 de lei salariu si alta cu 6 000 de lei salariu vor lua toate trei fix aceeasi indemnizatie. Cum eu cunosc destule cu 6 000 salariu, iti garantez ca alea n-au mai facut copii (stiu zeci de cazuri) „pentru ca” rata, pentru ca cariera, pentru ca amanare etc. In schimb lasa ca fac alea fara venit, „refugiate” din Uttar Pradesh. Toata tevatura asta s-a facut pentru o economie de 2 milioane de euro/an la buget. Da, 0,02 miliarde. In acelasi an, ajutoarele sociale per total au puscat cu aproximativ 1 miliard.
Am facut economie 😉
Romania daca ar fi persoana in loc de tara, si-ar amputa un picior pentru a economisi 5 lei pe an si in acelasi timp ar creste cheltuielile cu bautura la birtu’ satului de la 2 000 de lei/an la 6 000 lei/an. Ca sa faca si omu’ economie, nu ?
Alt exemplu: dupa ani si ani in care nu s-a mentionat nimic, aflam cu stupoare ca daca se reformeaza sistemul de catering al armatei se face o economie de 100 de milioane euro/an. Zis si facut, tranzitia a avut loc aproape instantaneu. Pai si atatia ani de zile ce p mamii lor au facut, au aruncat cu 100 milioane/an pe degeaba, stiind foarte bine ca treaba se poate imbunatati, si inca chiar foarte repede si foarte usor?
Alt exemplu… tot ziceau ca n-au bani pt aparare, s-a alocat o mica marire de buget si a doua zi ce sa vezi la stiri, ca se reinstituie pensiile speciale, ca vor creste pensiile militarilor, ca va creste asta si ailalta… pai pentru aia s-a marit bugetul? Si, acum aveti bani pt achizitii si antrenament?
Putem da exemple d’astea cu zecile, sa amintim de amanarea la nesfarsit a proiectului de autostrada Sibiu – Pitesti, co-finantat in proportie de 85% din bani europeni, in timp ce se propune o autostrada Bucuresti – Alexandria, complet inutila si aberanta, fara nici un aport la economia tarii, nici macar la turism sau trafic de naveta, insa construita 100% din fonduri de la buget la un pret foarte mare ?
Sau contractul pentru mii de automobile Logan la 75 000 de euro bucata, fara echipamente de politie incluse in pret? Cand s-a invit scandalul au spus ca se mai adauga 14 000 de euro pt girofar si statie de emisie-receptie, cand s-a agravat scandalul au dat-o cotita ca de fapt la 75 000 / masina, echipamentele alea sunt incluse, apoi au redus la 35 000 de euro pe masina. Dubios, nu? Pentru ca anul urmator dupa ce au folosit nu stiu ce Porsche dat in teste la Politia Rutiera, sa spuna ca statul n-are bani sa achizitioneze nici macar o singura astfel de masina pt patrulare pe autostrada, fiindca costa 35 000 de euro. Aha, deci jumatate cat un Logan ;), si Loganuri vroiati sa luati vreo 5 000.
Ciudate sunt caile bugetului.
Dar desigur, „nu sunt bani”.
Marius pentru s60 esti limitat de tubul cartus care e foarte mic ca sa faci ahead.
E si putina pulbere si si tubul e foarte scurt ca sa pui sageata inauntru
Posibil, insa din imaginea comparativa de aici a proiectilului 57x348mm cu cel Bofors 40×365, pare sa existe suficient spatiu (e adevarat ca lungimea e mica, proportional, fata de calibrele mai mici vestice):
http://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2015/03/5.jpg
Aici dimensiunea si masa proiectilului si a cartusului:
http://4.bp.blogspot.com/-vw9I6a9_zCs/U7z9JfuG6mI/AAAAAAAAA90/WBGm3evw4SE/s1600/57mm+Round.jpg
http://2.bp.blogspot.com/-Sb8Phz9tBEA/U7z_6YvfT1I/AAAAAAAAA-U/SN6-XK3te30/s1600/57mm.jpg
Si aici o imagine comparativa a proiectilelor. Daca pentru cal.35mm exista munitie Ahead, nu vad de ce nu ar fi adaptabil la cal.57mm (lungimea proiectilului fiind comparabil insa diametru mai mare):
http://i.imgur.com/4toMtwF.jpg
Din cate stiu eu…. BOFORS are si tunul MK-3 57mm. in comparatie cu tunul rusesc S-60 tunul suedez are toata gama de proiectile.
Vad ca Marius tot face comparatiile cu Bofors 40mm cand suedezii produc si 57mm iar prin colaborarea cu BAE System au scos o arma ce concureaza cu succes italienii de la OTO Melara
http://www.navweaps.com/Weapons/WNSweden_57-70_mk123.htm
uite aici am scris si despre Bofors cal.57mm:
http://www.rumaniamilitary.ro/turele-si-arme-calibru-mediu-pentru-masini-de-lupta
http://i729.photobucket.com/albums/ww291/joncarrfarrelly/BgLtPz_03.png
Insa de obicei compar cu cel de 40mm deoarece cel de 57mm e folosit mai mult naval…
e adevarat ca e folosit mai mult naval…
dar interesant este ca rusii foloseau la S-60 proiectile de 57x347mm in timp ce suedezii au proiectile de 57x438mm
de aici si diferenta de viteza a proiectilului, ce se reflecta in altitudinea maxima dar si penetrarea blindajului mai ridicat pentru tunul Bofors.
Modernizarea armamentului nu este o inventie romaneasca.Se poate face eficient daca licitatiile sunt deschise iar cei care liciteaza sunt seriosi.Insa ce te faci cand MApN cauta,pe sume enorme,licitatori ai caror prim atu’ sa fie „decat”,,pretul cel mai scazut,,?Asadar,pentru 569,560 RON,militarii unei unitati medii ca marime din Romania au ca principal criteriu de hrana „pretul cel mai scazut”?Calitatea este un moft.
http://www.forter.ro/sites/default/files/achizitii/15//UM02290_23092015.pdf
Tipul de finantare:-Fonduri bugetare(apte sifonarii).
De la Saur in sus cred ca trebuie privita situatia pt. orice tara care ar avea macar pretentia ca mai are cat de cat o armata …in curs de modernizare … chiar si cu mijloace proprii .
Mult mai ieftin am iesi schimbandu-le tichiile ”prea des alesilor ” cu unele vargate , decat sa schimbam tichiile unor Tab-uri deja mult depasite .
Intrebare :
Care ar fi, in opinia voastra, prioritatile armatei noastre in functie de arma si daca e posibil cat mai detaliat ?
Eu nu ma pricep absolut deloc dar citesc pe aici pe la voi si nu inteleg de fiecare data. Mai ales cand va „certati in fineturi” 🙂
Hai ca nu-ti raspunde nimeni si eu m-am infuriat gandindu-ma la anii pierduti.
Infanterie – casti de kevlar si veste anti-glont grad III/IV – toate fabricate in tara
Vanatori de munte – corturi de 3 persoane (culmea, e una din cererile lor de top) si cateva sute de schiuri, plus cateva sute de casti de kevlar si veste usoare pt companiile si plutoanele lor de cercetare, plus vreo 2500 de suprauniforme de iarna care sa nu se imbibe cu apa la prima tranta in zapada
Artilerie – crescut numarul de lansatoare LAROM 160mm, creat si achizitionat lansatoare LAROM de 300mm, repus in functiune fabrica de pulberi in Romania si fabricat/achizitionat proiectilele de acolo, fabricat/achizitionat proiectile cu raza extinsa, cu submunitii si cu munitie termobarica
Aviatie – a doua escadrila de F-16, urgent, daca se poate variantele C/D, sunt destule stocate in SUA sau in tari care oricat s-ar screme, nu si le mai permit pe toate (Grecia). Sau combinat cu o alta tara la cateva noi, Columbia parca vrea 24 de aparate noi, daca sarim si noi cu 12, 18 sau 24, se face o cifra frumusica si un pret mai normal. Treaba asta insa trebuia facuta in 2007 nu in 2015… Tot la aviatie, montat motor Makila 1A2 pe cateva Pume plus kit blindaj rezistent la 12.7mm, putem incepe cu 4 Puma Naval si 4 Puma SOCAT si pe urma vedem, eventual inca 4 Puma NATO si 4 Puma MEDEVAC.
Marina – s-a discutat si rasdiscutat, aici se pare ca s-a decis deja la Washington ;), torpile anti-submarin usoare pt Puma Naval, eventual rachete AA cu raza scurta/medie pt cele 2 fregate „noi” si torpile anti-submarin plus radare noi, tot pt ele
AA – continuarea achizitiei de sisteme IFF si implementarea a inca catorva pe SA-8 si cateva SA-6; apoi trimise in Polonia inca un set de SA-8 si un set (primul) de SA-6 pt stagiul II de modernizare
Per total: sisteme C4I de comandament, puncte comanda C4I tip batalion (avem deja cateva), puncte comanda C4I tip brigada (anul asta parca s-a comandat primul si singurul), punct comanda C4I tip divizie (pt una din cele 2 divizii care au mai ramas „a noastre”), inceperea lungului proces de legare in sistem C4I a catorva radare FPS-117 si Gap Filler, continuarea cu viteza melcului a implementarii sistemelor de comuncatii si bruiaj tip Azur
Astea ar fi un inceput bun, ieftin si imediat, si sincer sunt lucruri care trebuiau facute inca de anul trecut.
La ce a scris @sorin2 mai adaug (toate produse in tara):
-drone, drone, drone. Una din principalele prioritati. Este cam de neconceput astazi un conflict fara ele;
-MANPADS si un sistem AA cu raza (foarte) scurta;
-AT(GM) avem nevoie si de ceva produs in tara;
-si lansatoare de rachete 122mm sunt destul de eficiente si mai ieftine, numai bune de „amestecat” cu 160mm pt. saturarea zonei. Atat cu raza de app. 20 cat si 40km + focoase de proximitate. Asa cu a scris si @sorin2 deosebit de important producerea unei rachete de cal. 160mm;
-kituri de ghidare/planare pt. muniti clasice. Prioritare cele pt. bombe de 100-500kg. Mortierele nu trebuie neglijate nici ele;
-IAR99+ decolare/aterizare piste improvizate + capacitatea de a folosi acele bombe si alte munitii ghidate;
-ceva MRAP-uri 4×4 sau mai mari.
-camioane (blindate) Roman.
//
Din ciclul ce s-a mai gaurit prin Yemen:
https://www.youtube.com/watch?v=6Jq6qT6DZZw
//
ISIS a doborat un elicopter in Irak.
//
Tablibanii sustin ca ar fi cucerit orasul afgan Kunduz (o parte deja era controlata de ei in prima parte a zilei). Deja se zvoneste ca au inceput pregatirea atacul asupra provinciei Takhar.
//
La Odesa, ieri, a avut loc o explozie puternica langa/in cladirea SBU. Ar fi fost revendicata de organizatia „Underground Odessa”
Senzori zi/noapte si „optice”.
Munitie cu raza extinsa si termobarica pt. SPG 9.
Tunuletul de 57mm am tot scris.
Mortiere si rachete ghidate in special cele de 160mm ar fi foarte utile.
Subscriu la tot, mai ales la partea cu dronele, alt lucru ieftin si „facubil” in tara.
Ce stop-gap sa mai faca, vremea stop-gapurilor a fost acum 10 ani.
Au avut timp arhi-suficient sa-si rezolve multe dintre problemele stringente. Actuala criza militara din zona a inceput in 2013. Hai sa socotim, 2013, 2014, 2015, sunt 3 ani de zile.
Trei ani de zile sunt suficienti pentru a aduce la stagiul de mock-up functional un vehicul TBT 8×8, proiectat si construit in Romania, trecut de testele balistice (singurul lucru facut pana acum), cu motor imprumutat de la un viitor partener agreat (gen Iveco), cu tren de rulare varianta finala, cu varianta finala de turela, cu transmisii si suspensii, etc. Din 2016 puteau produce vehicule de pre-serie in cadenta redusa, se testau peste tot, inclusiv transportat in Afghanistan si dat si la parteneri sa-l conduca prin baza, se rezolvau toate problemele iar din 2017 incepea productia la cadenta redusa, urmand ca din 2018 sa se produca la cadenta normala. Cu un contract ferm semnat de MApN pentru 400-450 de vehicule cu plata pe 8 ani incepand din 2017, se punea pe picioare treaba asta.
Bonus, odata rezolvate problemele din pre-serie si inceputa intrarea in serviciu, fabrica facea bani si putea incepe lucrul la versiunea redusa, 4×4 care va inlocui TAB-C 79.
S-a facut RFI pentru 2 000 autocamioane si 1 200 autoturisme de teren deja de vreo 2 ani. Eu inteleg ca uneori nu e bine sa te grabesti, uite, recent SUA tocmai si-au ales inlocuitorul Humvee. Ce-ar fi sa ne fi bagat si noi pe felie, ca tot suntem parteneri, si sa lansam RFP-ul acum? Asta la autoturisme de teren, ca la autocamioane s-au testat la noi inclusiv Renault-uri inca de prin 2011 si 2012, au avut timp destul sa aleaga.
Cu rachetele sol-aer, Polonia a ales nu stiu cate sisteme PAC3 care sa integreze atat rachetele GEM+ cat si cele MSE+, e un sistem extraordinar, de ultima ora, care apara suprafete mari de teren dar se apara si pe sine insusi, plus poate functiona si ca point-area defense. Daca ne bagam si noi in contract cu ei, pentru doar 2 sisteme, puteam proteja o baza aeriana si avea un sistem mobil, langa Prut, cu care acopeream toata Moldova. Ambele la un pret modic de sub 800 milioane de euro, bani care daca erau luati cu titlu de imprumut de la Trezoreria SUA (partener strategic, cooperare, alea-alea) pe 10 ani, veneau la o rata sustenabila pentru bugetul MApN.
Alta… in 2014, cam pe la mijlocul anului asa, s-a alocat brusc o suplimentare de 1 miliard de euro pt autoritatile locale, autoritati care mergeau foarte bine si fara banii aia, nu le-au crescut si nici nu li s-au redus datoriile, nu s-au inceput proiecte fantastice, practic nu s-a schimbat nimic, doar bani de spaga, contracte umflate, bonusuri, prime samd. In 2015, acu’ vreo luna, ce vad iar la stiri: ca se aloca 1 miliarde de euro suplimentare de fonduri pt autoritatile locale. Fix ca anul trecut ! Ia sa nu se mai fi alocat banii aia, si deja erau bani pt destule lucruri, si nu ma refer exclusiv la „bombe si rachete” ci chiar si la ciotul ala nenorocit de 8,7 km autostrada Gilau-Nadaselu, continuarea lui spre Mihaiesti, etc…
Alta (deja a cata…): a crescut si iar a crescut bugetul MApN. Intr-adevar, se fac mult mai multe exercitii ca acum 3 ani. Intr-adevar, aia care zburau 5 ore acum zboara 10 iar aia care zburau 20-30 de ore acum zboara 80. Da ! Nu contest. DAR… majorarea asta la fondurile pt antrenament operational nu acopera procentele alea primite in plus de la buget in ultimii ani, cifrele difera si chiar si declaratiile ministrului difera de la un an la altul, insa eu bag sama ca au primit vreo 0,3 la suta in plus fata de 2011 sa zicem. Asta vine sute de milioane, in antrenament nu cred ca s-au bagat atatia bani, oare unde or fi restul? Or fi in achizitii? Pai saptamana trecuta aflam ca bugetul de achizitii a crescut de la 30 de milioane la 100 de milioane. Iata deci o diferenta de 70 de milioane, infima dpdv nominal si „mai infima” daca ne gandim ca din fondul asta de „achizitii” s-au reparat si cumparat piese de schimb pentru TR-85, TAB-77, MLI-84 si cateva radare care functionau mult sub marja normala. Adica, in vocabularul meu, MENTENANTA, nu achizitii. Asadar, niscaiva bani la antrenament, 70 de milioane la, ehem, „achizitii”… si… si ? Unde-s restu’ ? Am aflat si asta de curand: „se vor mari pensiile militare”.
Imi cer scuze pt comentariile prea lungi, insa daca bag varianta scurta si etern auzita pe la noi, aia cu „se sifoneaza banii, bani sunt dar nu se cheltuie cum trebuie” apar unii si ma intreaba cum anume. Ei, uite asa. Puteam avea contract pentru autocamioane, contract pt autoturisme de teren, contract pentru TAB nou 8×8, toate fabricate in tara, puteam definitiva noua arma de asalt si incepe achizitia ei, tot asa – fabricata in tara, ne puteam baga la rate pentru doua sisteme AA serioase… toate in acesti 3 ani, toate cu banii pe care ii aveam si ii avem si acum, insa tara alege sa-i dea pe concerte si festivaluri, iar MApN-ul pe pensii si alte beneficii in loc de dotare.
Fix la fel ca-n ’39.
Fix la fel ca-n ’15.
Si tot fix la fel ca in ultimele doua dati, unii vor plati scump pentru prostia asta, si nu vor fi aia care iti zambesc acum la tv si ti-l aduc pe rapperul X la concert, ca aia vor fi deja in Maldive cand va incepe balul.
Tati, aia care in ’39 au gresit, erau toti morti in ’50. Doar ca ai nostri sunt atit de imbecili incat nu cunosc istoria si nu stiu ce au patit toti aia care au facut ce au facut ei …
Pai majoritatea astora care gresesc acum, n-o sa fie morti in 2020, daca chiar se dezlantuie iadul ? 🙂
Bine, in ziua de azi pentru cine are bani e mult mai usor sa fuga in Noua Zeelanda, dar in era internetului e de asemenea mult mai usor sa fie gasit odata ajuns acolo.
Salut Sorin … am urmarit cu atentie ce ai scris tu si iti dau dreptate … MApN are un buget marit ! Ok am inteles si inghit vrajala … ca o parte se dupe pe , mentenanta , salarii grase catre generalii corupti , mai multe antrenamente ; decat in anii precedenti si ceva cumparaturi de „SH/nou”. Dar mai ramane o mare parte din acesti bani ,care sunt ingropati intr-un mister total … parerea mea este ca trebuie facuta sesizare la DNA sau la vreo instanta competenta … sa se demonstreze matematic unde se duc banii … sa stie si poporul „cuntribuabilul” unde i se duce banii si pe ce !!!
suntem doi paul 🙂
http://www.money.ro/primul-tramvai-de-conceptie-romaneasca/
Putem să facem asta dar nu suntem în stare să reparăm niste TAB-uri? Ingineri mai sunt, bunăvoința lipsește.
Probabil nu s-a inteles, dar nu am propus inlocuirea comenzilor de echipamente noi cu modernizarea unor TAB-uri existente.
Noile sisteme si turele ulterior pot fi folosite fie pe SAUR2 fie pe TBT 8×8 putand beneficia la intrarea in productie de sisteme de arme mature, compatibile, integrabile si cu noile platforme.
Practic se foloseste modernizarea unor stocuri limitate de vehicule blindate pentru a dezvolta si maturiza anumite arme sau sisteme, unele obtinute si ele prin revalorificarea unor stocuri existente.
Modernizările sunt o soluție de primă urgență până la apariția noii tehnici. La noi nu se poate pentru că UE nu ne dă voie să alocăm suplimentar pentru apărare.
Ar trebui sa cumpere si ai nostri asa ceva, daca avioane nu sunt in stare sa ia.
http://warisboring.com/articles/the-amazing-inflatable-u-s-air-force-f-16/?mc_cid=e9e9dd3008&mc_eid=68bbbd65e6
Evident cat mai multe din modernizari trebuie sa poata fi transferate pe Saur 2 si TBT cand acestea vor intra in dotare.
Turela – Astazi conditia esentiala pt. o turela trebuie sa fie existenta rachetelor AT (in special; si minim 2), atat timp cat le ai poti suplini existenta unui tun de 25mm sau chiar a unei mitraliere de 14.5mm (12.7mm este insuficienta s-a vazut in Irak si Afganistan) si oferi sansa APC-ului sa poata riposta unui atac prin surprindere sau unei intalnirii inopinate cu un tanc.
A doua conditie. Ar trebuii sa fie capabila sa primeasca, candva, un tun de 30mm daca nu are din start.
Sa poata fi tranferta cu modificari minime pe SAUR2+ cand vom renunta la B33.
Protectie:
-slat, protejeaza pana la 80% din atacuri cu RPG (chiar si cu unele ATGM).
-kiturile de protectie care sau testat pe TABC 79 sa intre in dotare si pt. 8×8.
Datorita conditiilor geografice avem nevoie de un 4×4 amfibiu deci, un mic dracusor imi sopteste ca TABC 79 trebuie modernizat, cu un accent pe transport soldati. Aceeași filozofie ca și la 8×8 echipamentele sa poată fi transferate la urmașul lui, probabil un SAUR2+ taiat pe ici pe colo.
Turela: rachete AA cu mitraliera de 14.5mm și optiunea de a trece la un tun de 25mm sau direct 25mm.
Slat + kiturile de protectie testate.
Motorizarile aici este mai complicat daca se merita asta si in functie de noua greutate + compatiblitate, dar in pricipiu acelasi motor ca si la SAUR2+ pt. 8×8.
In ce priveste tunuletul de 57mm mi se pare o necesitate munitie noua si modernizarea cat mai rapida a lui (sa speram ca mai au resursa) fiind un veritabil multirol „de ceva distanta”. Pus pe un camion Roman blindat, camera HD/IR, calculator balistic, totul automatizat si „electrificat” comandat din cabina si ai ceva foarte folositor atat aerian cat si terestru la un pret mic. I se mai poate adauga si un radar (va costa ceva) sau sa primeasca info de la un radar, poate niste MANPADS.
BMP-3 cu tunul de 57mm poate fi ceva simpatic, avand in vedere capacitatea blindajului de a proteja munita, folosirea obuzelor de 100mm in orice situatie poate fi „complicata” si atunci ramai cu tunuletul de 30mm, bun dar parca cel de 57 este mult mai util, vehiculul devenid multirol.
Ca si noutati..:)
http://www.bbc.com/autos/story/20150930-meet-ajax-the-british-armys-new-war-machine
La aproape 6 mil£ un numar nu e cazul sa ne facem probleme, noi de-abia ne mai reparam Turile sau TABurile din anii 70-80 🙂
nu e chiar asa mare noutate, si suna a detergent 🙂
http://www.rumaniamilitary.ro/noi-concepte-de-vehicule-blindate-de-lupta-a-infanteriei
apropo… noi mai avem tunurile AA-37mm si tunurile AA-40mm?
in ce stadiu?
Sunt active sau sunt in rezerva?