Gepard Bundeswehr
Odata cu intrarea in dotare a Gepard-ului, pe langa bateriile semi-mobile Oerlikon, s-ar parea ca s-a decis standardizarea artileriei AA romanesti la calibrul 35mm.
Vechile A-436 Model 1980 2x30mm romanesti au fost intr-un fel retrase in linia a doua si au intrat intr-un con de umbra, ele nefiind nici macar prezente in lista de produse ale Arsenal Resita. Cate din tunurile listate acolo sint efectiv in productie sau daca mai exista productie propriu-zisa, asta e alta discutie.
Avantajele calibrului mai mare sint evidente in cazul unor sisteme care se bazeaza exclusiv pe tunuri, bataia marita si capacitatea mai mare a proiectilului facand 35-ul mai eficient decat 30-ul.
Fixare rachete Stinger pe Gepard
Treptat conceptia folosirii tunurilor AA s-a schimbat si din ce in ce mai multe sisteme adopta acum o arhitectura hibrida tunuri-rachete, elementul principal al acestora fiind rachetele cu raza scurta de actiune iar tunurilor revenindu-le doar sarcina de a acoperi zona minima de lansare a rachetelor.
In cazul asta, bataia superioara a tunurilor de 35mm nu mai este un element decisiv, balanta inclinand spre 30mm datorita greutatii mai mici a intregului sistem, a volumului mai mare de munitie transportata si cadentei de tragere, teoretic, mai mare.
Nu este deci surprinzator ca exista armate care au decis sa introduca sau sa pastreze in dotare tunurile AA de 30mm.
Astfel armata sud-coreana a introdus in dotare, dupa o lunga perioada de dezvoltare, sistemul auto-propulsat K30 BIHO, acesta refolosind platforma IFV/MLI-ului K200 dotata un motor mai puternic, doua tunuri de 30mm, un radar de supraveghere TPS-830K si un sistem de conducere a focului optic (camera TV de zi si termala si un telemetru laser).
K30 BIHO – Sursa: primeportal.net
Ar fi echivalentul unei versiuni compacte ale Oerlikon SHORAR si GUN STAR NIGHT montate pe un MLI modernizat si dotate cu tunurile A-436 30mm.
Avantajul K30 fata de sistemele semi-mobile de 30/35mm romanesti este capacitatea de a asigura protectia coloanelor de blindate in mars iar fata de solutia Gepard un cost de operare mai scazut, derivat si din diferenta de greutate rezultata din lipsa radarului de control al focului si folosirea calibrului 30mm, precum si a posibilitatii de a opera in conditii de bruiaj puternic, din nou datorita inlocuirii radarului FC cu un sistem EOTS. Planurile de dezvoltare in continuare a K30 au in vedere integrarea si a unor rachete VSHORAD.
Slovacii au avut un proiect extrem de interesant, BRAMS, care nu a intrat insa in productia de serie, folosind tunurile rusesti 2A38M pe un sasiu Tatra 8×8 blindat, sistemul fiind dotat si cu rachetele VSHORAD Igla.
BRAMS – Sursa: forum.valka.cz
Daca am ajuns la echipamentele de origine ruseasca, nu poate lipsi de pe lista standardul in materie de aparare AA hibrida cu raza scurta: Pantsir S1. Aflat poate aproape de limita superioara a greutatii acceptabile pentru vehiculele pe roti, Pantsir primeste puncte maxime pentru dotari: pe langa clasicul radar de cercetare are si un radar dedicat FC, un canal FC optic si o baterie de 6 rachete SHORAD.
Pantsir S1E – Sursa: Ausairpower.net (KPB, Miroslav Gyűrösi)
In rezumat, exista nevoia de a asigura protectia tehnicii fortelor terestre in mars si singura varianta existenta la momentul de fata este Gepard-ul. Acesta insa sufera de unele limitari cum ar fi costul mare al intretinerii si, in conditiile in care Romania a cam ramas ultimul utilizator european al sistemului (Germania le-ar fi stocat in asteptarea inlocuirii iar Olanda a renuntat deja la ele tocmai din cauza costului de operare), costurile sint asteptate sa creasca in continuare, uzura morala a electronicii si mobilitatea limitata pe drumuri amenajate (aici compensand insa prin mobilitatea superioara pe terenuri grele).
Oricat de “nou” este acest sistem in dotarea fortelor terestre romane, trebuie sa ne pregatim fie pentru costuri de intretinere din ce in ce mai mari si o disponibilitate scazuta, fie pentru o modernizare costisitoare, fie pentru inlocuirea lui.
Pentru inlocuirea Gepard-ului in rolul de insotire al tancurilor si MLI-urilor e nevoie de o platforma ieftina, comparabila, iar fabrica de la Mizil a demonstrat deja ca poate modifica cu succes proiectul de baza al MLI-84, conversia nefiind teoretic o problema majora.
Pentru a avea o platforma cu un cost de operare mai redus si viteza mai mare pe drumuri amenajate, capabila sa insoteasca TBT-urile, se poate opta pentru o configuratie pe roti similara BRAMS sau Pantsir, Moreniul sau chiar Roman Brasov avand capacitatea de a furniza sasiul.
Chiar si in conditiile in care tunurile de 30mm nu mai sint in productia Arsenal, acestea pot fi “recuperate” din dotarea bateriilor terestre sau a unitatilor navale care isi asteapta retragerea. Turela ambelor modele ar putea fi, probabil, inca proiectata la fostul ICPSP si cu siguranta produsa local la UM Bucuresti.
Firmele romanesti pot contribui si in zona senzorului EOTS si al sistemului de conducere al focului, radarul de cercetare fiind insa un element care ar necesita un anumit grad de colaborare externa, in functie si de procentul exact al integrarii in Romania a productiei SHORAR.
In cazul rachetelor SHORAD lucrurile sint ceva mai complexe, insa si aici mai avem inca posibilitatea tehnica de a initia o cooperare cu un partener extern. Costul dezvoltarii proiectului nu ar trebui sa-l depaseasca cu mult pe cel al programului TBT 8×8, avand in vedere existenta componentelor majore si faptul ca nu se urmareste obtinerea unui vehicul complet nou.
Deci ce ne lipseste?
RumaniaMilitary: Posibile platforme polivalente romanesti antiaeriene si antitanc
Bateria 2x30mm A-436 Model 1980
Sugestiile de mai sus, de integrare a unor sisteme de 30mm duale pe diferite masini de lupta, pot fi completate cu mai multe configuratii de sisteme mixte rachete/tunuri, polivalente in lupta antiaeriana sau impotriva tintelor de la sol, toate realizabile preponderent de catre industria nationala de aparare cu un eventual sprijin al unor parteneri externi, cum ar fi Elbit Systems:
1.) Combinand sistemul CA-95M (aprox. 48 de bucati sub licenta, sau o modernizare suplimentara pentru A-94M care sa o apropie de standardul 9K338 Igla-S) cu bateria 2x GDF-03 Oerlikon 35mm/ A-436 Model 1980 2x30mm, se poate realiza un sistem semi-static mixt de antiaeriana cu raza scurta.
Vehicul CA-95M
Rachetele A-95M (versiune a 9K31-Strela1), ghidate optic/infrarosu, sunt capabile sa combata tinte aeriene la maxim 4,2km distanta si inaltimi de pana la 3,5km, iar A-94M ( 9K32-Strela2 ) la o distanta tot de 4,2km si plafon 2,3km. Bateria de tunuri 30/35 mm are de asemenea o raza de actiune similara, de 4 km distanta si altitudine 3km, astfel ca sistemul de ghidaj optic (gun Star Night) dar si eventual radar Skyguard FC, pot ghida sistemul mixt tunuri-rachete.
Sistemul integrat tunuri 30/35mm, racheta A95M, plus ghidaj radar si optic
Sistemul, echipat cu un set de radare similar cu cel de pe Ghepard, cu bataie la 15km, ar putea face uz de variante cu raza extinsa spre 6, 8km (9M31M „Strela-1M”) sau chiar 10km a rachetelor AA, similar cu sistemul LFK NG, astfel ca rachetele ar putea angaja tinta cu cativa km inainte ca ea sa intre in raza eficienta a tunurilor. Astfel se ajunge la un sistem mixt, similar cu Skyshield.
2.) O varianta mobila ar fi echiparea, asa cum s-a mai incercat, a sistemelor Gepard cu rachete AA A-94M/A-95M, pe acelasi principiu ca si cel descris mai sus, rezultand un vehicul similar cu Tunguska. A-95M, fiind o racheta cu dimensiuni mai mari, ar avea potential mai important de modernizare si crestere a razei de actiune, dar si masa sa dubla ar putea insa penaliza numarul de lovituri disponibile pe blindatul Gepard.
Gepard cu rachete CA-94M
KMW Gepard – video de promovare: aici.
O alta varianta de sistem mobil ar fi instalarea sistemului multirol STAR-80L pe Gepard, care poate fi folosit contra tintelor blindate usoare, impotriva cladirilor dar si impotriva unor tinte aeriene cu viteza mai redusa. STAR-80L este deocamdata prezentat in containere de 7 bucati instalabile pe turela OWS cu mitraliera cal. 12,7mm sau pe elicopter, dar si in varianta de container cu 2 rachete pentru vehiculul CA-95M.
STAR-80L pe vehicul CA-95 (TAB-C 79)
Configuratii STAR-80L din fisa de prezentare a produsului
Se poate realiza si operarea in baterii mixte – Gepard – 9K3OSA, care au raza de actiune de 15km si chiar pana la 20km in versiunea modernizata OSA-1T cu rachete 9M33M3-1 a Belarus. De asemenea polonezii au introdus o versiune modernizata incepand cu 2004, denumita Osa-AKM-P1 „Żądło”. Aceste modernizari ale sistemelor OSA au fost mentionate deoarece nu prea stiu sa se vorbeasca despre posibile modernizari a acestor sisteme, posibil si din cauza intentiei ulterior abandonate de a cumpara sisteme noi de SHORAD.
9K3OSA lansand la Capul Midia
3.) O alta abordare ar fi un sistem mixt nou AT-AA cu lansatoare multiple adaptabile: STAR-80L/Spike, CA-94M / 95M si eventual tunuri de KBA25mm sau chiar 30/35mm (toate fabricabile la uzinele Resita), pe un tipar similar celui folosit de BMPT, totul grupat, in functie de greutatea configuratiei alese, intr-o turela instalabila pe camion greu, TBT, MLI84 sau pe sasiuri de tanc TR-85/580 (probabil o varianta a deminorului) si chiar T-55 reutilizat.
Platforma sarbeasca Munja pe sasiu T-55
Asa cum racheta STAR-80L este un derivat al loviturii PRN 80mm ar putea exista si in varianta derivata din PRN 122mm, pentru a lovi pe distante mici tancuri sau alte obiective mai bine protejate. O configuratie cu lansatoare de rachete si tunuri ghidate optic, s-ar preta cel mai probabil si pe un sasiu de tip TBT sau camion mediu, iar una inzestrata si cu radare de detectie si iluminare, datorita masei mai mari ar necesita fie un sasiu de MLI/tanc, fie unul de camion greu.
BMPT
Turela BMPT
In cele 3 variante de sistem multirol, ar putea fi adaptat si RAV-RS, atat in configuratie AA, cu bataia la peste 12km cat si intr-o posibila configuratie AT, dezavantajul la incadrarea pe platforma de tragere fiind masa si dimensiunile mai mari (Lungime: 2m la RAV vs 1,5m la A-94; diametru: 120mm la RAV vs 72mm la A-94; masa: 45kg RAV vs 15 kg A-94 sau 30 kg A-95) si deci numarul de lovituri disponibile mai redus pentru platforme mobile. Modernizat cu echipamente de ultima generatie, RAV-RS ar putea fi un contracandidat mai ieftin al sistemului Crotale, avand avantajul ca ar putea fi utilizat si pentru lovirea de tinte blindate, intr-o versiune dedicata.
Deci exista multiple variante pentru modernizarea si introducerea unor sisteme romanesti de rachete cu raza scurta, in mare parte realizabile de catre Electromecanica Ploiesti, alaturi de gama de tunuri care in teorie pot fi produse la Uzinele Arsenal Resita. Ar rezulta produse inca competitive, la preturi interesante chiar si pentru bugetul de achizitii aproape inexistent al Armatei Romane, avantajul fiind in multe cazuri reutilizarea si modernizarea unor platforme, sisteme si munitii deja existente in stocurile MAPN. In plus, la obtinerea produselor finale se pot realiza colaborari cu uzinele Mizil, UM Bucuresti, Moreni, Camioane Brasov sau IAR-Brasov, toate primind de lucru in integrarea produselor. Tinand cont si de starea dezatruoasa a apararii antiaeriene pe diverse paliere, o astfel de completare si modernizare a parcului ar fi mai mult decat binevenita, desi din prioritatile DPA nu rezulta clar o astfel de cerinta.
Tunguska
Unde exista putina vointa se pot gasi solutii inteligente cu un minim de bani, insa in cazul nostru tocmai vointa lipseste. Romania risca sa repete situatia din 1938 cand regele Carol al II-lea, artizan al achizitiilor pestrite si frauduloase pentru armata romana, batea disperat la usile aliatilor occidentali dar si ale Germaniei, sa ne livreze orice tipuri de armament si munitii, deoarece tocmai importurile militare anterioare inutile nu dadusera nici o sansa dezvoltarii industriei romanesti de armament, iar amenintarile la adresa Tarii cresteau de la o luna la alta .
Gepard in culori romanesti la defilare
Marius Zgureanu
Citeste si:
Nimeni nu e profet in tara lui
RAV-RS cea mai moderna racheta romaneasca IR, construita in tara…
nene mariuse, uita de resita, fie numai pentru ca principalul posibil beneficiar este si cel mai dezinteresat de dotarea armatei, respectiv tocmai armata cu pricina
@Resiteanu, cum am mai explicat pe aici eu sunt cam incapatanat 🙂
E suficient ca o singura idee sa treaca pentru ca Resita sa aiba de lucru cativa ani…
Cat despre armata, mi-e clar ca tocmai cei de la conducerea ei, prin dezinteres sistematic fata de grosul inzestrarii, au omorat industria de aparare romaneasca, ale carei produse le folosesc inca in proportie de peste 70% si fara de care ar trebui sa foloseasca autobuze la mana a 3-a aduse din Europa de V. Da’ lasa ca amu’ incep sa se inzestreze cu chestii vechi similare cu autobuzele alea, pornind cu alea 12 rable portughezo-atlantice…
nu va trece nici o idee, nu trebuie sa treaca nici o idee. nu suntem in carti pentru a deveni o forta armata redutabila in regiune, cu atat mai putin un producator de armament de marca., nimeni nu are interesul sa devenim asa ceva. noi de fapt, deplangem aici fostele capacitatii de productie ceausiste, gandite pentru altceva, oricum acum depasite, pe care nimeni si nimic nu le va mai reinvia.
o seara buna!
Cat despre pomenirea Resitei, prima parte a articolului e preluare de pe Tehnomil, deci n-am nici o vina acolo 🙂
– Cu toata modestia eu am zis mai demult ” chestiile ” astea …
http://www.cartula.ro/forum/topic/3143-artilerie-romaneasca/page__st__140
– Din pacate , insa , asta e cruda realitate …..
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-nou-tigrul-hartie-estului-economia-creste-timp-familiile-romanilor-mai-sarace-1_51dd8781c7b855ff562423bf/index.html
Excelent Ionica…
Turela aia de pe BMP1:
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Remotely_Operated_Turrent_System_on_a_BMP-1,_Ysterplaat_Airshow,_Cape_Town.jpg
Seamana mult cu conceptul instalat pe SAUR2 la cateva Expomil-uri, sau mi se pare mie?
http://poadu.files.wordpress.com/2010/01/sample-saur-2-c2a9miroslavgyurosi.jpg
* cam seamana turele….asta este …..
** posiblitati de modernizare exista ….
http://www.evpu.sk/english/fire-control-systems-and-control-electronic
http://defense-update.com/products/z/zsu23-4.htm
http://www.armada.ch/turrets-on-a-leash/
***plus un sistem de supraveghere a spatiului aerian , PASIV …la nivel TACTIC ar fi super OK . …
http://www.ausairpower.net/APA-Warpac-Rus-PLA-ESM.html
Iarasi propuneti solutii si modernizare unora care n-au nevoie de ele, functionarii 9-17 din fortele ‘armate’ nu-s interesati 🙂 🙂
Modernizarea modernizarii modernelor echipamente sovietice de acum 30-40 de ani…
Cat o mai merge cu asta, 10-20 ani? Si dupa aia ce se fac astia 🙂
Ce sa modernizezi de exemplu la CA94, le mai au in dotare? Parca la un moment dat se discuta ca sunt periculoase si trebuie revitalizate, le oprisera de la trageri. Ce modernizare sa-i mai faci, daca ai pui un nou seeker, alta componenta de lupta si alt motor aia deja e alta racheta. Si alta racheta inseamna alti bani.
Dotarile sovietice si ceausiste sunt mentinute acum numai ca sa mentina unitatile si unitatile ca sa-si pastreze joburile si functiile.
Altfel la ce dotare mai au cred ca poti sa dai linistit CEL PUTIN jumatate din ei afara, capacitatea de lupta ramanand cam aceeasi.
Atat timp cat sunt Volkhov/SA6uri, T55AMuri, fregate si tunuri pe hartie totul e OK, functiile sunt, restul chiar ca nu mai conteaza.
Ca sunt si in NATO si nu se ia nimeni de ei chiar ca li se falfaie!
Cum se mai face si scutul si americanii or aduce ceva sa-l pazeasca li se falfaie MAXIM!
Relativ la F16 NATO, le-a cerut niste avioane de transport, niste ceva politie aeriana, si astia atata fac, MINIMUL necesar.
Apararea AA a brigazilor blindate nu le-a cerut nimeni si nici nu cred ca au nevoie de brigazile noastre.
Cred ca mai degraba au nevoie de resursele noastre si de forta de munca ieftina.
In rest keep dreaming of electric sheep…
Pentru CA-94M, in afara de modernizarea capului si eventual schimbarea combustibilului, nu prea renteaza alte modificari. As prefera inlocuirea ei cu Stinger, ca asta e o categorie de arme usoare care se pot produce si sub licenta fara multa bataie mare de cap si nici costuri ridicate.
Ma gandeam la modernizarea CA-95M (cea specificata) sau inlocuirea ei cu versiuni evoluate ale RAV-RS, cu bataie mai mare…
La ce bani, aproape de zero, pun MAPN pe masa, ce putem face decat mici modernizari pe ici pe colo, ca sa mentii la un minim capacitatea de lupta dar si a industriei noastre?!
Ideal ar fi ca macar la 2 sisteme modernizate sa inlocuiesti un al 3-lea cu totul, iar mai tarziu sa schimbi si unul din celelalte doua, dar na, cine are ochi sa vada si urechi sa auda!
Vehicule tip Tunguska sunt cele mai eficiente in insotirea blindatelor. Avand in vedere ca oricum nu vom fi in stare sa achizitionam nimic decent in periada urmatoare putem utiliza binomul osa+ghepard. Pot calatorii impreuna si sa se acopere reciproc Tunurile de pe aceste sisteme continua sa fie deosebit de utile. Proiectilele nu se vor duce dupa decoy ir pe care le au cam toate elicopterele de atac moderne. De asemeni se poate trage cu succes si catre tinte terestre (adversarii nu sunt doar tancuri main).
Pai si CA-95M pe sasiu de TAB-C79 sau orice 4×4 mai rasarit ar mai merge folosit, chiar si intr-o varianta mixta cu STAR-80L sau SPIKE…
„Noua ce ne lipseste?” –>>specialistii adevarati… 🙂
http://www.youtube.com/watch?v=DYa6FNKSgbk
De acord cu tine.
Poate intr-o buna zi adminul scrie un articol despre unitatile desfintate, calitatea lor, si nu in ultimul rand personalul disponibilizat… La fel, poate scrie si despre ofiterii / subofiterii facuti la apelul bocancilor sau pe diverse filiere indirecte…Calitatea se obtine prin invatatura asidua, nu prin spinarea de pile si relatii…La fel poate scrie si despre ingerinta politicului autohton in distrugerea unor unitati militare… Cea mai buna tehnica militara in mainile unui profan nu valoreaza mai mult decat un morman de fiare vechi…
Inca o data de acord.
problema majoră nu constă în filiera x sau y, sau în învățătura asiduă de ani de zile, dacă ceea ce înveți atîta timp nu te ajuta cu mai nimic, cind trebuie…
Problema majoră constă in selecția personalului…
Și mai e o problemă mare de tot în învățămînt, atîta timp cît cei care vin din școli, indiferent de durata studiilor, sunt aproape paraleli cu realitatea, și sunt nevoiți să se întoarca înapoi să urmeze niște cursuri pentru completarea cursurilor pe care doar ce le-au terminat.
părerea mea, hic…
Sincer, eu nu as da pe mana unuia facut la apelul bocancilor o baterie de 155…:) La fel un radiolocator / radar performant…Deprofesionalizarea armatei a inceput dupa ’89 cand au fost introduse cateva serii de subofiteri cu 3-6 luni scoala militara. A continuat cu degringolada provocata de sistemul pile si relatii promovat in perioada postcomunista… Si cu toatea astea am intilnit si ofiteri / subofiteri proveniti pe filiera indirecta foarte buni. Pacat ca erau foarte putini…:) Sistemul militar de invatamant actual este la fel de neperformant ca si cel civil… Doar ca are cascheta… 🙂 Foarte multi profesionisti au fost exclusi din sistem odata cu epurarile masive din armata, asa zisele disponibilizari… Cine nu era pe bune cu comandantul in majoritatea cazurilor era trecut pe listele de disponibilizare… Presa romaneasca este oarba in general, s-au vede doar la comanda… Nimeni nu scrie de marile averi facute prin contractele intre MAPN si firmele de hranire… Erau 14$ in acele vremuri… si ajungeau pe masa cel mult 7… Cate terenuri ale armatei au fost vandute in fel si chip? Cata masini militare au fost vandute ca vechituri si aveau 3-5000 km la bord?? Viitorul conflict o sa ne gaseasca tot ca in ’39…Pacat de eforturile unora…
Din păcate, foarte puțini sunt profesioniști, indiferent de filieră…
Și sunt foarte de acord cu tine…cînd s-au făcut disponibilizările s-au pierdut o grămadă de profesioniști adevărați, oameni de la care aveai ce învăța…Și chiar că PĂCAT…
Mariuse, da-l dracu de CA-94M 🙂
N-ai inteles ce a scris Resiteanu intr-o fraza. Eu scriu in mai multe ca sunt mai poet 🙂
Voi tot dati inainte cu variante de modernizare a materialului cand noua ne lipseste ESENTIALUL, si anume OAMENII si INTERESUL!
Bani au fost o perioada buna, dar s-au furat cam toti.
Daca vor mai fi, nu va faceti iluzii ca vor intra cumva in dotare/industrializare/invatamant/infrastructura. Se vor fura si aia 🙂 Asta pt ca INCA mai sunt unii care INCA mai cred ca daca vor mai veni bani va fi mai bine 🙂 🙂
La noi Armata se ‘bifeaza’: tinem niste oameni pe salarii si am bifat-o si pe asta 🙂
Asa cum o sa bifam si Politia Aeriana.
Asa cum bifam si flota cu frecatele dupa pirati.
Asa cum bifam batalioane de tancuri cu T55AM.
Asa cum bifam aparare AA cu Volkhov.
Deci, pana nu se rezolva partea cu OAMENII si INTERESUL, dotarea mai asteapta. De abia dupa ce se rezolva cele doua incepi sa-ti pui problema banilor…
######################################################################################################################################
Relativ fix la SHORAD:
La nivelul SHORAD nu mi se pare ca stam asa de rau, aici tot s-a mai miscat ceva: GunStar SHORAR-TCP, GDFurile, Gheparzii, Gap Filler.
Nu cred ca mai schimba nimeni seekerul la CA94, poate doar le fac verificari ca sa nu explodeze la lansare, sa mai fie rachetele viabile asa cum sunt.
Acum stim clar ca pana dupa 2017 se SCREM sa plateasca 12 sectoristi prin aer. Si cheltuiala cu rablele alea nu se va termina in 2017, deci bani multi nu prea vor fi.
Relativ la rachetele rusesti SA8 nu stiu ce potential de modernizare or mai avea fieratanii de acum 30 de ani si daca bagi bani multi in ele cu rezultate discutabile e degeaba, nu stiu daca altcineva in afara de rusi ar putea sa umble in rachetele alea si in electronica aferenta, iar daca instalezi alte rachete si alta electronica pe masinile de lupta aia deja nu mai e modernizare, e inlocuire, si rachetetele-s scumpe.
STAR80L pare mort si ingropat.
Asa ca ce SHORAD au acum e si pe urmatoarele doua decenii.
Eu nu cred vor moderniza ce tunuri si rachete om mai avea.
„In rezumat, exista nevoia de a asigura protectia tehnicii fortelor terestre in mars si singura varianta existenta la momentul de fata este Gepard-ul.”
Nevoia asta se reduce pe zi ce trece, la unison cu tehnica fortelor terestre. Cum se aude ca vor sa renunte la tancuri si la ce or mai renunta dispar si toate nevoile 🙂
In articol se mai pomeneste despre fabrica de la Mizil, aia nu-i moarta, viitoare producatoare de utilaje agricole?
Deci vreti sa adunati tunurile de 30mm depozitate in aer liber prin curtile unitatilor si sa le faceti turele pe care sa le montati pe TBTurile inexistente. Cam ce probabilitate de realizare a proiectului prevezi?
GSG9, eu l-as da dracu’ de CA-94M, dar nefiind bani ne-am pricopsit cu el inca 5 ani cel putin daca nu chiar 10 🙂 Ca altfel ar fi bune Stinger sau orice altceva mai nou…
Deci singura varianta viabila in perioada asta e sa-l iei la pila dar cu costuri minime, daca vrei sa mai pape si industria aia in curs de desfiintare ceva si daca si armata mai are nevoie de ele operationale sau in muzeu.
Am inteles f. bine ce vrea sa zica Resiteanu chiar daca n-am vizitat fabrica. E vorba de rea vointa si indolenta cat incape din partea cui ar trebui sa ia niste decizii pe partea asta! Problema e ca pe oricine pun acolo deciziile ies la fel 🙁 Vezi si partea cu zburatoarele xxx portugheze… sunt constient de costurile lor de operare + alea ascunse de achizitie (am eu o banuiala ca suma oficializata nu e completa si cred ca nu sunt singurul care simte asta).
@MariusZ
„Deci singura varianta viabila in perioada asta e sa-l iei la pila dar cu costuri minime, daca vrei sa mai pape si industria aia in curs de desfiintare ceva si daca si armata mai are nevoie de ele operationale sau in muzeu.”
Seekerul cred ca e partea cea mai scumpa din racheta, deci ca sa-i schimbi seekerul nu va fi ieftin. Dupa aia, m-am uitat pe siteul Elmec la poza rachetei, pe langa seeker cu ce electronica are el mai e un bloc de electronica, care 100% n-o sa se pupe cu ce intalezi tu nou pe acolo, deci o sa-l schimbi si pe ala, tot din import, si cu ce mai ramai, cu cilindrul de tabla cu aripioare, motorul racheta, proximity sensor si incarcatura exploziva.
Asa ca nu cred ca va fi deloc ieftina, implicare Elmec minima, ca doar instaleaza module din import si nu cred ca se mai apuca cineva sa faca modificarile astea la niste SA7 vechi, ale caror motoare si incarcaturi s-au invechit si alea. Mai bine mai dai un leu si iei o racheta noua.
Pai revitalizare ce inseamna? Cred ca trebuie sa mai schimbe cate ceva la racheta…
Daca tot se apuca, fie sa modernizeze componente la seeker, fie sa ia unul nou… si tot cred ca iese sub 50% dintr-o racheta noua, evident nici performantele nu vor fi aceleasi.
Dar na, de unde bani sa schimbi macar 30% din ce au acum?
Oricum, fara seeker modernizat, A-94M si A-95M cred ca sunt cam inutile in campul modern de lupta…, greu de lansat si usor de bruiat.
Revitalizare cred inseamna ca verifica motorul racheta, ce pulberi are pe acolo, verifica incarcatura exploziva si se inlocuiesc, verifica partea electronica etc
Dar nu schimba seekerul cu unul mai bun, sau electronica cu una mai buna, asta cred ca intra la modernizare si in alti bani.
Nu cred ca mai are cine sa modernizeze seekerul actual la noi, din cate stiu eu una din conditiile sa intram in NATO a fost sa inchidem un institut de cercetare care parca se ocupa cu asa ceva si oamenii aia s-au dus.
Cu seekerul actual ei stiu ce mai loveste, vreun elicopter tot o lua in bot.
De aia iti tot zic, ori pastreaza rachetele asa cum sunt in stare de functionare verificandu-le sa fie OK ori cumpara altele moderne facute de altii.
Imi dau si eu cu parerea ca injinerii…din carti…
Daca ar fi si bani, si vointa as vedea doua combinatii.
1.Una light, pe sasiu Saur2, amfibiu, cu o turela 2x30mm dupa modelul coreean dar, in plus, cu doua rachete AA (A95M/STINGER/MISTRAL) si 2 AT(LAHAT/SPIKE LR/STAR122L). Daca francezii au pus pe Saur2 ditamai Crotalul de 4,4 tone cred ca o combinatie, mai usoara, cum am descris-o mai sus, va permite masinii sa ramana amfibie si sa poata insoti taburile peste cursurile de apa.
2.O combinatie heavy, pe TBT, cu aceleasi 2x30mm dar cu 4 rachete AA si 4 rachete AT, care sa insoteasca unitatile mecanizate, bateriile de artilerie autopropulsata.
http://www.washingtonpost.com/world/national-security/navy-lands-drone-aboard-aircraft-carrier-for-first-time/2013/07/10/b8e468c0-e99d-11e2-9204-f3221bd550e3_story.html
http://www.pesurse.ro/2013/07/11/achiziia-avioanelor-second-hand-din-portugalia-a-p.html
In ambele variante plec de la premisa ca monitoarele clasei Koglaniceanu ar trebui sa lase operatiunile frontline pe seama Brutarilor si dronelor, ele concentrandu-se pe lovituri de precizie, la distante mari, asupra unor puncte strategice ale adversarului (comandamente, centre de comunicatii, depozite, aerodromuri, nave importante, docuri de reparatii, sisteme portuare de incarcare, sisteme de artilerie/rachete cu raza lunga, radare etc).
Apropos de Gepard, aici e o prezentare draguta iar la sec.37 se poate vedea un Gepard lansand rachete sol-aer, probabil Stinger, asa cum se vede si in prezentarea statica de la sfarsitul videoclipului:
http://www.youtube.com/watch?v=UGUmCLxk3uY
Tot pe langa Fortele Terestre ar fi si alegerea macar, a sistemului de rachete AA cu raza lunga. Zic macar alegerea daca nu si semnarea vreunui contract, lucru destul de putin probabil de altfel, si poate lansarea modernizarii Hawk! In rest la sol nu ma astept la ceva spectaculos, la ceva care sa ne lase cu gurile cascate, cu toate ca ar avea destule domenii de acoperit.
Treptat conceptia folosirii tunurilor AA s-a schimbat si din ce in ce mai multe sisteme adopta acum o arhitectura hibrida tunuri-rachete, elementul principal al acestora fiind rachetele cu raza scurta de actiune iar tunurilor revenindu-le doar sarcina de a acoperi zona minima de lansare a rachetelor.
Aici e prezentarea mai completa 🙂
http://www.youtube.com/watch?v=BukkrjTc370&list=PL5C53DE3229FA7170
In care se arata si sistemul de rachete integrat
eu propun o alta varianta foarte ieftina:
In cativa pasi fff simpli.
1. tunurile 2x30mm A-436 Model 1980 pot fi folosite pe platforma camionului DAC 6×6 din dotarea armatei romane, renuntandu-se la sasiul proiectat pentru deplasarea tunului.
2. Integrarea unor rachete pe bateria 2x30mm. rachete de genul A-94, A95 sau RAV-RS (o racheta cu o raza foarte buna probabil 5-6km daca e folosita in varianta sol-aer). Sa nu uitam ca Romania a construit si racheta R3S (AA-2 Atoll cu o raza R=8km vs. aer-aer)
Am gasit pe net o racheta R-60 montata pe o baterie 2×14,5mm de catre sarbi. Practic au luat pilonul si racheta de pe un mig.
3. Cred ca se pot folosi si radarele scoase din uz de pe avioanele romanesti carora le-a expirat resursa de zbor. Mig 21, Mig 23. Aici este o problema ptr ca ele trebuiesc integrate pe platforma DAC6x6.
LASAND LA O PARTE RADARUL DE PE AVION, toate celelalte operatii se pot adapta chiar in unitatile militare. Unitatile militare beneficiind de personal calificat de geniu si costurile sunt infime.
In felul acesta, TAB 6×6+ 2x30mm A-436 neblindat poate sa asigure o protectie sporita coloanelor militare in mars.
Da, ar fi o idee, destul de ieftina, insa nu vad cine sa o puna la punct 🙂
Si asa ajungem si la raspunsul pentru intrebarea din titlul articolului – VOINTA!
Vin cu niste completari in ce priveste SISTEMUL AA 2x30mm+DAC 6×6.
Sistemul prezentat mai sus este foarte eficient impotriva rachetelor SOL-SOL si destul de eficient impotriva elicopterelor de atac.
Ramane de vazut daca este eficient si impotriva avioanelor de atac la sol.
Avioanele avand un sistem sporit de protectie electronica.
Daca o racheta In IR este bruiata usor, ba chiar pe caldura foarte mare (ziua) cauta directia soarelui, Tunul de 2×30 nu poate fi bruiat. de remarcat ca raza de actiune este aproximativ aceeasi la ambele sisteme.
Sistemul poate fi prevazut si cu rachete AA Python-3 sau Magic-2 rachete cu o greutate destul de mare dar cu o R=15km vs.Aer-Aer) In felul acesta avioanele sau elicopterele pot fi doborate de la o altitudine mult mai mare.
Am INCERCAT SA PREZINT SOLUTII FOARTE IEFTINE PE CARE LE POATE ADOPTA ARMATA ROMANA.
Practic cheltuielile sunt fff muci dar eficienta este foarte mare in comparatie cu strategia actuala a folosirii bateriilor 2x30mm ba chiar si a sistemului Oerlykon, un sistem de lupta static!
Armata romana mai are in rezerva si tunuri anti-aeriene 37mm Rheinmetall tunuri ramase de pe timpul Razboiului, avem licenta de productie.
Cred ca si acestea trebuiesc reactivate si transformate in arme mobile prin asezarea lor pe platformele camioanelor militare. Ele oricum sunt tractate de aceste camioane militare, probabil DAC 4×4 si DAC 6×6.
chipp 🙂
fabrica astra din brasov a plecat la sovietici, odata cu ea s-a pierdut si know-howul, ce stiam sa facem in timpul razboiului cu rheinmetall ala model 1939 nu am mai stiut pe vremea lui cioasca, acuma nici atata
si un tun de 37 care sa aiba nevoie de 6 servanti sa traga max max 120 de proiectile pe minut, care trebuie trase „la vedere” cu un corector de tragere facut pe vitezele avioanelor de la inceputul ww2 (noi nu am facut nici macar flak43)
cu proiectil perforant cinetic care astazi cred ca ar gauri doar caroserie de vehicul si ar zgaria doar transportoarele moderne
Nici macar dupa parasutisti nu poti trage cu ele eficient ca trebuie sa loveasca ca sa detoneze focosul la munitia aa
daca am avea un inamic care sa vina sa ne mitralieze cu la2 sau ceva gen iar80, da atunci ar fi o arma foarte buna flakul de 37mm care e inca in rezerva
cred ca ultima utilizare a tunului asta a fost in „La portile albastre ale orasului”, bateria de la baneasa care aparea in film cu asa ceva a tras
dar si tunul 40 mm – Bofors
Pingback:Artileria autopropulsata: cea antiaeriana - Romania Military
Pingback:Da' turela, cat e turela? - Romania Military
Pingback:Rafael FireFly... un nou membru al familiei Spike - Romania Military
Pingback:K-30 Biho... 8x8 - Romania Military
Pingback:RWS XTR-101 si XTR-102 - Romania Military
Pingback:VSHORAD-ul mobil polonez - Romania Military
Pingback:Skyranger 30 - Romania Military