Sisteme de armament ghidat sarbesti

Bumbar

Conceput ca un sistem antitanc portabil cu raza scurta, Bumbar este capabil sa loveasca tinte blindate pana la 1km, in noua varianta, bataia eficace pentru versiunea actuala, conceputa in 2005 si intrata in serviciu in 2012, fiind de 600m. Sistemul este dezvoltat local in totalitate de catre Institutul de Tehnologie Militara din Belgrad (VTI), fiind produs de uzina Krušik deocamdata in serie limitata, de 12 lansatoare si 100 de rachete. Se vorbeste si de o versiune mai grea, Bumbar 3000, cu raza extinsa la 3 km, insa s-ar putea sa fie doar un zvon neconfirmat.

1

                                                      Lansatorul complet Bumbar

Sistemul sarbesc este similar cu MBDA Eryx franco-canadian, fiind ghidat prin fir si folosind pentru deplasare 2 ajutaje laterale ale motorului racheta situat in sectiunea mijlocie a fuselajului.  Miscarea de rotatie in jurul propriei axe a rachetei este utila in ghidarea acesteia, computerul de lansare coordonand vectorial in timpul zborului inchiderea si deschiderea celor 2 ajutaje laterale in functie de pozitia in timpul rotirii, dirijand astfel racheta catre tinta.

Racheta poate fi lansata si din spatii inchise, datorita unei incarcaturi de ejectare care ajuta la parasirea tubului si la impulsul initial, dupa care se aprinde motorul de mars cu ajutaje laterale.

2

                                                       Bumbar gata de lansare

Sarbii sustin ca sistemul este robust si rezistent la contramasuri datorita matricii senzorului CCD, a procesorului rapid de imagini si a algoritmului de recunoastere a trasorului rachetei. Sistemul de vizare permite si tragerea pe timp de noapte.

3

                                                                Sectiune prin corpul rachetei

Masa rachetei este de 10kg, la care se adauga tubul de lansare de 2kg, postul de tragere de 4kg si un tripod de 2 kg, ceea ce duce masa sistemului complet la 18kg.

Lungimea rachetei este de 0,9m iar sistemul in pozitie de transport are 1164mm lungime. Diametrul rachetei este de 136mm iar capul de lupta este tandem, incarcatura secundara avand calibrul 55mm. Pornind cu o viteza de 18m/s si una maxima de 245m/s, vectorul atinge in 4,6s secunde o tinta aflata la 600m, putand penetra echivalentul a 1000mm otel laminat omogen (RHA). Distanta minima a tintei pentru lansare este de 60 de metri.

BUMBAR – video:

https://www.youtube.com/watch?v=dGJBdOSa6GM

https://www.youtube.com/watch?v=icEeEaz-Q8A

 

 

ALAS (Advanced Light Attack System)

4

                                                                              ALAS

Sistemul ALAS de racheta cu raza lunga si multi-destinatie a mai fost prezentat pe scurt aici, fiind produs de Yugoimport SDPR si dezvoltat de compania privata EdePro.

Cantarind 55 de kg si avand un diametru de 175mm (1,45m anvergura cu aripile desfasurate) si o lungime de 2,3m, racheta atinge o viteza de 180m/s propulsata de un booster de lansare cu combustibil solid (care duce racheta la 120-150m/s) si apoi de un motor turbojet TMM-404 sau turbofan (pentru raza extinsa, cu viteza cuprinsa intre 640 si 740 km/h).

5

                                                            ALAS expus cu aripile depliate

ALAS atinge distante de 25km, in versiunea A, sau 60km in versiunea B, fiind in pregatire si o versiune de aparare de coasta in colaborare cu Emiratele Arabe Unite (instalabila pe Nimr 6×6).

Sora mai mica, LORANA (LOng RAnge Non line of sight Attack system), are doar 1,8m lungime, 60kg si este propulsata de un motor racheta in locul turbojetului, atingand astfel distanta maxima de doar 9km iar capul de lupta cantareste 10kg.

6

                                                                    ALAS – vedere laterala

Capul de lupta al ALAS, de peste 10kg, poate penetra 800mm de blindaj din otel omogen, putand lovi atat tancuri cat si tinte mai usoare: vehicule blindate, elicoptere, fortificatii si puncte de comanda, nave litorale, capacitati industriale, poduri.

Ghidajul este mixt, optic si infra-rosu, coordonarea in zbor facandu-se prin cablu de fibra optica conectat la lansator, similar cu Spyke LR/ER/NLOS.

Racheta are un profil radar extrem de redus iar traiectoria de zbor este foarte joasa, cu plafon intre 150- 500m altitudine, putand fi folosita si in rol secundar de UAV.

7

                                             Concept lansator ALAS pe sasiu LAZAR

ALAS este programat sa urmeze un curs prestabilit bazandu-se pe harti electronice precum si ghidaj infra-rosu, folosit in faza terminala a zborului. Cablul optic monomod permite transferul datelor si al imaginilor termice catre terminalul de control pe un canal, cu o legatura de date de 200MBit/s, in timp ce al doilea canal este folosit pentru transmiterea comenzilor de la terminalul computerizat catre racheta. Terminalul computerizat foloseste algoritmi de control avansat si procesarea imaginilor, convertori electro-optici si legaturi radio, tinta putand fi redefinita in timpul zborului rachetei. Statia de tragere dispune si de un sistem GPS optional, o busola si dispune de harti si afisaje digitizale pentru planificarea tragerii.

8

                                                               LORANA langa ALAS

LORANA dispune de un cap de ghidare cu o camera TV giro-stabilizata (care “vede” tinte de dimensiunea unui tanc la 3km), restul ghidarii desfasurandu-se similar cu LORA, prin intermediul fibrei optice, cu ajutorul unui canal de date de 240Mbi/s. O baterie LORANA este compusa dintr-un post de comanda, pozitionabil pe un vehicul de teren usor blindat, SUV sau elicopter, iar lansatoarele sunt plasate in canistre de cate 4-6 pe 4 vehicule lansatoare, asistate de vehicule de reincarcare.

ALAS – video:

https://www.youtube.com/watch?v=Ns4rPmGbbgM

 

 

 GROM(Tunet)

Grom A/B este o racheta aer-sol sarbeasca, disponibila in 2 variante: Grom-A – ghidata radio, cu viteza mare; Grom –B cu ghidare terminala, camera TV si/sau termica si operator uman, folosind un datalink pentru ghidarea pe imaginea tintei receptionata de la capul de cautare al rachetei, afisata pe un ecran in cabina pilotului.

Gama de tinte este similara cu cea a ALAS, capul de lupta de 105kg putand penetra 1100mm RHA sau 5000mm de beton. Propulsia, de asemenea, foloseste 2 trepte, booster si motor de mars, ultimul fiind pornit la distanta sigura de aeronava. Combustibilul rachetei este astfel conceput incat sa permita stocarea pe perioade lungi fara verificare. Raza maxima atinsa este de 21 de km.

9

                                                                              GROM-B

 

Bomba ghidata laser LVB-250F

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

                                                                          LGB-250F

LVB-250F apartine clasei de 250kg, kit-ul de ghidaj pentru conversia unor bombe standard de penetrare sau de uz general putand fi instalat si pe bombe mai mici, de 100kg. Sistemul este compus din kitul de ghidare, capul de lupta si unitatea de stabilizare. Ghidajul se bazeaza pe 3 senzori: senzorul-vana aerodinamic, senzorul laser si unitatea giroscopica. Procesarea semnalului este realizata de computerul de ghidare, pentru control fiind folosite 2 canale independente cu 2 perechi de derive actionate de actuatori electromecanici.

Iluminarea laser a tintei poate fi realizata in modul deja clasic de avionul lansator, de container amplasat pe o alta aeronava sau de catre un marcator de la sol (FAC-A).

11

                                                               LGB-250F langa GROM

Altitudinea de lansare este de 50-5000m, iar viteza maxima Mach 0,9, sistemul complet cantarind 325kg si putand atinge tinte aflate pana la 10km cu o eroare circulara de 5m

 

Racheta cal. 128mm aer-sol ghidata semiactiv

Sarbii au in dezvoltare si o racheta aer-sol ghidata TV-LASER semiactiv de cal. 128mm , asemanatoare ca si principiu cu lovitura STAR-80L.

12

Prototip de cap de ghidare pentru cal.128mm doar cu sensor TV, expus la DSEI 2013 Londra

Racheta este derivata din sistemul standard de rachete neghidate M-74 (HE) sau M-80 (HEAT) Munja, putand folosi acelasi lansator L-128. Capul de cautare este un hibrid TV- LASER semiactiv si se bazeaza pe sistemul active dezvoltat de Serbia pentru modernizarea variantei sarbesti SAVA a rachetelor sol-aer 9K35 Strela-10 (SA-13 « Gopher »).
Dupa cum se vede, desi economic stau sensibil mai rau decat noi, sarbii nu bat deloc pasul pe loc in industria militara, fiind implicati mai ales in cercetare-dezvoltare de sisteme noi, autohtone, decat in productie sub licenta.

 

Marius Zgureanu

 

Surse :

http://en.wikipedia.org/wiki/ERYX

http://en.wikipedia.org/wiki/Bumbar

http://www.yugoimport.com/en/proizvodi/bumble-bee-short-range-anti-tank-guided-weapon-system

http://www.yugoimport.com/sites/default/files/bumble-bee-short-range-anti-tank-guided-weapon-system_1.jpg

http://www.armyrecognition.com/2009_mois_news_actualites/partner_2009_online_show_daily_news_international_exhibition_fair_defence_system_and_equipment_infor.html

http://www.forum.hr/showthread.php?t=522426&page=54

http://defence.pk/threads/serbian-defense-industry.283509/

 

42 de comentarii:

  1. La Grom penetrarea in beton este 5000mm, conform flyer.

    1
  2. Ok! O sa va caute avocatul meu in legatura cu compensatiile pe care trebuie sa mi le platiti pentru daune psihologice. :))))))
    Cand vad aici articole despre ce au polonezii si sarbii imi vine sa ma eutanasiez singur. Astia de conduc Romania (mai ales domeniul apararii) sunt tradatori de patrie fara nici o indoiala. Avand in vedere ca sarbii sunt fratii rusilor in caz de cafteala toate bunataturile prezentate mai sus o sa cada in capul nostru. Noi, inconjurati numai de ”prieteni” nu miscam nimic, in timp ce o tara invinsa in razboi, cu economia sub a noastra, se doteaza decent.
    Sper ca zidul ala de la Targoviste mai este in picioare.

    • Ne-am intors in anii ’50 cu frica ca intra sarbii peste noi? E grav daca o tara cum e Serbia cu un somaj de 25 % oficial sa se descurce mai bine. E traumatizant la cate teritorii am pierdut si cati morti au lasat in urma .

  3. Nie mi SE par mult mai realisti, nu fac risipa de fonduri pentru spe variante si gasesc si finantare in strainatate UAE….
    Pana una alta o racheta poate produce mult mai multe pagube decat un tanc existent in numar mic in dotare.
    Bravo lor! Am putea sa invatam si noi sa fim mai pragmatici!
    Trebuie sa incepem si noi odaza de Jos si sa dotam Infanterie asa cum trebuie.

  4. Noi inca n-am trecut de stadiul Malyutka modernizat la productia rachete AT. Dar nici nu pare ca vrem sa incercam mai mult.

  5. Nu va plangeti! Din cate se observa ,acolo unde e un razboi nimeni nu duce lipsa de munitie sau material.oameni sa fie..
    Exemplu : cei mai brutali lupatatori,fara tara fara mama (isil) lupta pe rupte ,iar situatia la sol e in avantajul lor. Si sunt rupti in cur!
    Deci cine are interes sa sustina niste desaxati?
    Asa ca pe acelasi principiu o sa pompeze cineva material de lupta si in Romania noastra daca se incing lucrurile .
    Pana atunci nu, ca se strica balanta..ulii!

  6. Mie mi-ar lua cam 6 luni din momentul in care ma apuc efectiv de lucru sa fac lansatorul si 1 an pentru racheta. Costul intregului proiect ca sa scoti primul prototip functional in jur de 5-600k EUR. Eu zic 15 oameni pt un an de zile, restul de bani merge in materiale. Un rangefinder de ex e cam 25k USD ca sa bata la 20 KM. Poti sa iei unul mai ieftineanu la 3k USD care bate 5 km.

    Asta ca sa va faceti idee de complexitatea proiectului. Noi nu facem asa ceva ca nu vrem, nu ca nu suntem in stare. Oricum se pare ca se impute treaba, abia astept emisiunea „Valori Euroatlantice din seara asta”. Am asa un sentiment ca o sa se vorbeasca de strategia de aparare a romaniei, si o sa fie si Degeratu :D.
    Sa vedem, mai sunt 30 de minute…

    • ” July 17, 2014 the Ministry of Finance of Poland decided to spend decapitalization Mesko on additional 47 million PLN ($15 million), to support the development of ATGW Pirat and activities of the National Centre of rocket fuel. It is planned that the field test ATGW Pirat will be launched in the summer of 2015, and mass production in 2017 or 2018.”

    • Cam optimist termenul de proiectare, nu crezi? Pe unde ai mai lucrat de esti asa de sigur ca iti diese?

  7. Nu imi dau seama de ce au nevoie de 15 milioane, presupun ca in banii aia intra si sculele ca sa manufactureze sistemul + rachetele. Oricum perioada de dezvoltare e cea corecta – adica 1 an :).

    • Acei bani nu s-au dus doar pt. Pirat ci si pt. Centrul National de motoare pt. rachete.

      Sa vezi ce colaborari cu ucrainienii se zvoneste ca isi trag: artilerie 152 si 155mm (poate chiar proiectile ghidate ale ucrainienilor), mortiere mai speciale, motoare, rachete. Sa vedem daca si ce se confirma.
      Numai la noi, pace.

  8. Din ciclul: ce se poate face cand nu vrei sa bagi ceva in buzunar (acum nu fiti rai sa va ganditi la spaga era vorba de tablete.
    Exagerand: Dupa ce citesti ce fac altii cu o putere economica mult mai mica ca noi, nu poti sa nu te intrebii: oare cu cat platest rusii si altii ‘prieteni’ pe rorusii decidenti de la noi ca sa distruga, sa nu dezvolte nimic si sa apeleze doar la importuri de echipamnete care chiar nu sunt prioritare….).

    Bumbar pare ok: penetrare respectabila, raza de 1km si daca isi patreaza greutatea sub 19kg ar fi ok. Foarte util este si faptul ca poti sa il folosesti si din stapii inchise.
    Marea problema ar fi cele doua ajustaje laterale care fac foarte vizibila (mai ales in conditii de lumina reduse) racheta putand desconsipra poztia de tregere.

    ALAS si LORANA foarte interesante desi daca ar fi sa visez ca noi sa facem ceva echivalent (scuzati, scuzati am vrut sa scriu sa importam – traiasca, sfantul comision) parca as pune un cap de lupta mai capabil (daca renteaza) si poate posibilitatea de a fi HE sau AT, ceea ce ar duce la o diversificare a tintelor.

    Bomba ghidata laser LVB-250F Daca in viitor ii vot pune si un kit de planare ce frumusete ar iesi…
    Macar aici daca am misca si noi ceva kituri de planare/ghidare a munitiei clasice pt. a scoate avioanele din raza unor sisteme AA.
    De asemenea trebuie sa gasim modalitati de ghidare pt. Grad mai ales varianta cu raza lunga.

    //
    Hm:
    „Purgin of „DPR”: „We are inches away from the Minsk agreements falling apart & the start of full-scale hostilities”.”

    Maryinka a doua noapte cand ucrainienii sunt atacati.

    Se pare ca este dupa punctul de frontiera Izvaryne – Noi importuri din Rusia:
    https://www.youtube.com/watch?v=HFcYzjmrNvA

    Donetsk: Vehicule militare rus+pro filmate cu drona de ucrainieni (evident conform Minsk II trebuiau demult retrase):
    https://www.youtube.com/watch?v=7dM1F2n9JbU

    • Ghita Bizonu'

      Scuze da nu trebuiesc sa fie platiti. Se platesc singuri!
      Ia vezi cate cartoere de vile au rasarit in preajma Bucurestiului.. Cate vile au extins Busteni pe valea Pahovei. Cate au aparut in Poaian Brasov. Alea paraute intre Mamaia si Navodari . Si multe multe altele!!
      A da.. In Bucrureti sunt mai multe Mercedesuri decat Fiat uri. IN Romania se vand cam tot atatea MAserati si ferari ca in Elvetia.
      Tot acest lux trebuie platit de undeva ..

    • Ghita Bizonu'

      Ca ziceam ca se platesc singuri …

      dge Business Restructuring, administratorul judiciar al ansamblului rezidenţial American Village, anunţă scoaterea la vânzare a proiectului insolvent din Pipera. În total se va licita pentru 72 de vile, şase blocuri de locuinţe şi un club din complex: „Construcţia American Village a început în anul 2006, iar cele 126 de vile sunt în diverse stadii de dezvoltare. În total, mai sunt disponibile 72 de vile, în condiţiile în care am reuşit să mai vindem 12 unităţi în insolvenţă. Cele şase blocuri sunt la stadiul de structură, iar clubul – un centru spa multifuncţional, cu piscină, spaţii de sport, de joacă pentru copii şi restaurante – a fost ridicat, însă nu a fost finalizat. Creditorul, respectiv BCR, a decis în luna decembrie să încercăm să vindem proiectul unui singur investitor prin negociere directă”, au declarat reprezentanţii Edge Business Restructuring pentru Mediafax.

      Deşi preţul de pornire pentru complexul American Village a fost stabilit la 9,3 milioane de euro, administratorul judiciar se aşteaptă ca ansamblul să fie vândut la o sumă cu până la 20% mai mică.
      Cica nu sunt bani in Romania ?!

  9. Sarbii au avut cea mai dezvoltata industrie de aparare dintre tarile din est (cu exceptia URSS), au fabricat submarine, fregate, avioane de lupta, artilerie (cu Gerald Bull), artilerie AA autopropulsata (vreo trei modele), cel mai bun MLI din Balcani, TABuri, elicoptere.
    Au avut avantajul ca nefiind nici in Pact nici in CAER, au avut acces la tehnologii din vest.
    Au si exportat masiv fiindca Yugoslavia era liderul tarilor nealiniate.
    Si ei au pornit tot de la Maliutka, in anii 80 era principala RAD din dotare, dar uite unde au ajuns.

    • Mereu au primit mai multe licente decat noi, de aia au si produs mult. Noi parca avem 9 vieti, asa de tare s-au temut toti ca nu cumva sa detinem tehnica militara moderna. Oare chiar asa de mieji suntem si nu constientizam? 🙂

    • Ei au pornit, noi am ramas.

      • La capitolul acesta ne-au depasit, da. Dar uita-te ca mai au un sfert din tara.

        • Mai bine ca noi decat ca ei …

        • Este adevarat ce spui dar sa totusi sa mai fabrici Malyutka fie ele si modernizate si sa nu misti un deget sa produci ceva mai avansat (chiar si sub licenta) pare…….

          • La noi filmul s-a rupt in 1998 cand a venit Constantinescu la putere. Pana atunci s-a mai facut cate ceva, chiar daca putin, desi erau tradatori la varf. Dupa aceea s-a distrus sistematic tot.

            • @ Vlad ..pentru ca pana la constantinescu patriotii vechi inca mai rezistau pe ici si colo! Adu-ti aminte ce vorba celebra a zis Constantinescu la sfarsitul mandatului si cine ia urmat apoi la conducere. Si acum ma mir ca desi toti cunoscutii mei votasera cu vadim (inca era in putere si era nationalist , de …ceausist convins) a iesit moscovitul de iliescu!

  10. OFF Topic Scuze !!!!!! Daca poate cineva sa ma ajute Sunt pasionat de CAD si as dori sa stiu in ce program a fost proiectat IAR 99 ?? Stiu doar ca a fost ceva dezvoltat intern am citit pe un blog a unui inginer ce a lucrat la el dar nu ma9i gasesc blogul…va rog daca stiti acest detaliu sau daca stiti pe cineva care a lucrat la proiect lasati un raspuns aici Multumesc mult !!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *