Uzina Mesko din Skarżysko-Kamienna a anuntat ca au produs al 1000-lea Piorun (GROM-M, GROM fiind o evolutie a 9K38 Igla/SA-18), o etapa importanta in crestrea capacitatilor de productie pentru a onora comenzi atat interne cat si externe. Nu se stie carui client apartine acest lot.
Uzina este in crestere a ritmului de productie si se spera ca incepand cu 2023 sa poata produce 1000 de rachete anual. Pana acum ritmul era de 300 de rachete anual iar in 2022 trebuiesc livrate 600.
Armata poloneza a comandat in 2016 un numar de 1300 de rachete si 420 de lansatoare, cu termen limita de livrare 2023, unele fiind deja transferate Ucrainei. In 23 iunie a fost semnat un al doilea contract intern, cuprinznd 3500 de rachete si 600 de lansatoare.
Anterior, pana in 2013, armata poloneza cumparase 400 de lansatoare si 2000 de rachete in varianta anterioara, GROM, Lituania, Georgia si Indonezia fiind cumparatori ai acestei variante.
Piorun au si clienti la export, departamentul american al apararii comandand cateva sute de sisteme, cel mai probabil pentru testare comparativa, al doilea client fiind Estonia care a comandat 100 de lansatoare si 300 de rachete in septembrie anul acesta.
Caracteristici tehnice PIORUN:
Masa sistem gat de tragere – 16.5 kg
Masa racheta – 10.5 kg
Masa cap de lupta – 1.82 kg
Lungime racheta – 1596 mm
Diametru racheta – 72 mm
Viteza maxima – 660 m/s
Vmax tinte:
- tinta vine – 400 m/s
- tinta pleaca – 320 m /
Raza min/max de actiune – 400-6500 m
Altitudine min/max a tintei – 10-4000 m
Pana in septembrie, in cadrul ajutorului militar de 16,9 mld.$ al SUA pentru Ucraina au fost livrate printre altele 1400 sisteme Stinger (ucrainenii au mai primit 2700 Strela din Germania si alte sute de sisteme Mistral, Stinger, Starstreak, Blowpipe si GROM/M de la alte tari), alaturi de 8500 sisteme Javelin, toate acestea adaugandu-se stocurilor proprii existente la inceputul razboiului. Doar ca sa ne facem o idee care este necesarul unei tari de talia Ucrainei aflata in razboi…
Pentru noi, care dorim sa achizitionam doar 231 de sisteme prin licitatie la cheie contra sumei de 677 milioane euro (dublu fata de Estonia – o tara cu o suprafata de 6 ori mai mica decat a Romaniei, ca sa avem si noi un termen de comparatie), astfel de cifre sunt pur si simplu ametitoare, fara a mai vorbi de capacitatea de cercetare si productie interna. Este clar ca decidentii celor doua tari traiesc in doua lumi complet paralele!
Ca doar n-om strica bunatate de bani imprumutati ca sa cream cercetare sau capacitati de productie locala… nici macar ca sa inzestram corect armata.
Si o mica tabela comparativa, de final:
| 9K34 Strela/A-94M | Mistral 3 | RBS-70 | 9K338 Igla-S /SA-24 | FIM-92C Stinger | Grom/ Piorun
|
Starstreak | |
| Serviciu | 1995 | 2019 | 1977 | 2004 | 1987 | 1995 | 1997 |
| Masa sistem kg |
15.0 | 62 | 87 | 19 | 14.3 | 16.5 | 20.00 |
| Masa racheta kg |
10.3 | 19.7 | 25 | 11.7 | 10.1 | 10.5 | 14.00 |
| Masa cap lupta kg (lb) g (oz) |
1.17/0.8 (2.6), 390 (14) HMX |
2.95 hexolit + 1800 bile tungsten | 1.1 + 3000 bile tungsten + cumulativa | 2.5 (5.5), 585 (20.6) HMX |
1.0 (2.2) HTA-3[50] |
1.27 /1,82 (2.8) | 3x 0.90 (2.0) sageti aliaj tungsten, 3x 450 (16) PBX-98 |
| Focos | Impact si frecare | Impact, proximitate LASER | Proximitate magnetic | Impact intarziat, magnetic si frecare |
Impact intarziat | Impact. | Impact intarziat, penetrator blindaj |
| V.medie/max m/s |
430/470 | 930 | 680 | ? | 700 / 750 | 580 / 660 | 1190 / 1360 |
| Dist max. m |
4600 | 7000+ | 8000 | 6000 | 4500 | 5500 / 6500 | 7000 |
| Vmax tinta pleaca m/s (mph) |
265 (580) | 400 (890) | 320 (720) | ||||
| Vmax tinta vine m/s (mph) |
310 (690) | 320 (720) | 360/400 (810) | ||||
| Altitudine tinta (m) | 20-2300 | 3000 | 5000 | ||||
| Tip cap cautare | Racit azot, IR |
IR bispectru racit | Ghid unda LASER | Argon-cooled, Indium antimonide (InSb) si UV |
Matrice ghid unda LASER | ||
| Mod senzor | Modulat FM | Modulat FM | LASER | FM-modulated | Rosette-scanning | modulat FM | Ghid Laser modulat intensitate scazuta |
Marius Zgureanu
Surse:
Altair-com-pl/news/view?news_id=38056
More Thunderbolts: Poland is going to triple the production of Piorun MANPADS • Mezha.Media
Citeste si:
StingerFIM-92J cărăuși mai putini la câmpie…
Huțulii știu de ce
Huțanii poate ca huțulii is cai….da poate la cai te-ai referit.
Eu prefer o licenta, una pt Stinger si una pt Spike
Este absolut incredibil ca noi sa stam relaxati de multa vreme, practic fara nimic decent la capitolul asta in dotare. Nu putem da vina pe politic cat timp armata are un reprezentant in fruntea tarii
cred ca noi suntem inca condusi de rusi infiltrati in 45
Noi o sa vopsim in culori de camo BMW urile alea de la Pulitie. Citeva sute in coloana vor arata impresionant survolate de noile elicoptere de la Polaci.
La noi ar merita punerea unui cap nou pe A-94M? Daca aveam productie de combustibil solid puteam sa reproiectam racheta asta,sa-i punem ceva cap israelian sau asa ceva.
tocmai ca A-94M avea un cap nou, mai puternic
ce ar fi fost nevoie – un motor cu raza extinsa si un senzor nivel 2020…
Aveam parca ceva laborator la Politehnica din Bucuresti care facea inclusiv tranzistrori cu grafena.Daca iranienii au putut–>>>>> https://pbs.twimg.com/media/FeIt7SCX0AAvscS?format=jpg&name=large
https://pbs.twimg.com/media/FeIu-OlX0AEls9f?format=jpg&name=4096×4096
https://pbs.twimg.com/media/FeJ0lKPXkAoBw6y?format=jpg&name=large
Am auzit de un laborator intr-un institut al al Academiei care producea fotorezistente punctiforme .
Bucuresti .
Si daca era prea mare productia de componente pentru rachete , unde s-ar fi putut aplica microelectronica folosita in capul de cautare ?
Primul exemplu care imi vine in minte sunt encoderele , absolute sau incrementale , plus variatoarele de frecventa , plus PLC-urile , ca am gasit defecte / inlocuit destule , har Domnului .
Dar pentru ca sa iti vinzi encoderele trebuie sa ai o industrie contructoare de masini-unelte , ca nimeni nu cumpara de la tine cand are asa ceva la el in tara .
Sper ca nu imi urle iar nepriceputii aici ca nu ar fi iesit bune .
Spre exemplu acum vreo cinci ani am repus in functionare microcalculatorul CIP 03 , neutilizat de vreo 15 ani , si a functionat perfect.
Problema a fost ca partea mecanica la casetofon era moarta , probat doar in BASIC .
Laboratorul de la Poli facea in mod regulat tranzistori cu grafena? Sau erau doar pentru cercetare/parte a unui proiect de cercetare?
”departamentul american al apararii comandand cateva sute de sisteme, cel mai probabil pentru testare comparativa,…” da right! la fel cum au cumpărat AK-urile de la noi…
Le-au dat ălora pe care îi susțineau cum făceau cu afganii, irakienii care primeau AK de la noi pe filieră americană
e un video pe la PSR in care soldati ucrainieni se antreneaza in Marea Britanie cu ceea ce mi se pare mie pm romanesc cu pat rabatabil ,si extrem de nefolosite si cu diferite culori ale partilor lemnoase sau de bachelita ceea ce denota ca nu sunt acelasi lot de productie ci ar duce spre o scoatere a lor de la rezerva si donare
Nicu4 ,
S-a discutat aici despre containerele cu armament din stocurile RO trimise inspre Siria probabil via Iordania + Irak sigur .
Si in multe locuri a fost trimisa tehnica militara romanesca
Atat contracte cat ajutor gratis .
T-54 in Afganistan , 40-APRA-122 in Croatia , PSL in Georgia
A mai fost un contract anterior cu Iordania , cel mult acum zece ani , nu-mi amintesc , aceia au cerut arme noi / bune la pret de fier vechi , ai nostri au livrat ceva utilizat , iordanienii au contractat o firma elvetiana de expertiza , au dat spre test cateva ronghiuri si au castigat procesul .
Ideaa e ca lumea se invatase sa vindem pe trei parale cam orice .