Tanc vs racheta

In recentele incursiuni ale armatei israeliene in sudul Libanului lucrurile nu arata chiar atat de bine si ma refer strict la pierderile in tancuri ale israelienilor.

Astfel, atat surse libaneze cat si israeliene (Yedioth Ahronoth) scriu ca trei tancuri Merkava ar fi fost distruse de rachete anti-tanc lansate de Hesbollah, existand si pierderi de vieti omenesti printre echipaje. Nu se precizeaza tipul de racheta folosit.

Evident ca atunci cand mergi la razboi este de asteptat ca si inamicul sa riposteze, cu toate acestea cateva lucruri raman mai putin de inteles.

In primul rand, nu stim daca tancurile lovite aveau sistemul Trophy montat, dar daca nu-l aveau ce cautau in Liban, cunoscandu-se deja ca Hezbollah are rachete anti-tanc, inclusiv Kornet? Daca aveau sistemul montat de ce n-a facut fata loviturii?!

In cel de-al doilea rand, tancurile israeliene au mai fost in Liban si au mai inregistrat pierderi, atat in tancuri distruse complet cat si in echipaje, mai ales datorita terenului muntos, care obliga tancurile sa inainteze in sir, de multe ori prin vai si fara o escorta corect amplasata a infanteriei de sprijin. De multe ori tancurile merg singure prin zone deluroase/muntoase fara ca infanteria sa aiba sub control inaltimile din zona.

Si atunci este evident ca unitatile vanatoare de tancuri au o misiune mult mai usoara. Cu ceva ani in urma cinci tancuri Merkava au fost distruse tot in Liban, pe un drum asemanator cu Valea Oltului de catre vanatorii de tancuri care trageau in voie de pe versanti. Atunci a fost mare scandal pentru ca presa israeliana a acuzat incompetenta si cam a avut dreptate, nu trebuie sa fii mare general sa intelegi ca intr-un astfel de relief lucrurile pot degenera rapid in defavoarea tancurilor.

In 2006, IDF a dat vina pentru pierderile inregistrate pe pregatirea insuficienta a echipajelor, dar noi stim ca pregatirea militarilor are rolul ei, dar si mai importanta este competenta lantului de comanda.

Acum, trebuie sa fim sobri si sa acceptam ideea ca nicio arma nu este perfecta, nici un sistem defensiv nu poate sa fie impenetrabil si ca oricat de eficient ar fi un sistem de aparare activa a unui tanc, conditiile in care respectivul tanc lupta conteaza foarte mult.

Asupra unui singur vehicul pot fi lansate mai multe rachete AT, din mai multe directii si atunci lucrurile pot degenera. De bagat la cap ar fi insa ca cel mai mare inamic al unui tanc s-ar putea dovedi nu atat inamicul si armele sale ci modul mai putin inspirat in care este dislocata respectiva unitate.

Daca iti bagi tancurile in zone montoase infestate de sisteme AT inamice atunci poti sa montezi si mama sistemului activ de protectie pentru ca tot vei inregistra pierderi.

Deocamdata nu stim care au fost conditiile de teren in care cele trei Merkava au fost lovite, insa putem presupune ca terenul era unul muntos si pana la urma sa nu uitam ca si in Fasia Gaza, israelienii au mers cu tancurile la inaintare, dar macar acolo infanteria era omniprezenta, lucru mai greu de obtinut in sudul Libanului.

Dar faptul ca Merkava sufera pierderi in lupta este ceva normal, important este ce invatam din lectiile predate in direct in razboiul din Ucraina, din Liban si Gaza in privinta tancurilor.

Un prim lucru demn de luat in seama este ca fara tancuri nu prea ai forte terestre demne de acest nume, nu ai nici forta in ofensiva si nici puterea de a opri tancurile inamice si infanteria cand esti in defensiva.

Mai ales in Ucraina se poate remarca ca pierderile in tancuri sunt colosale, mai ales de partea rusa a frontului, si ele survin atat datorita unor vectori clasici: rachete AT in principal, mine AT dar si a dronelor. Nici un model de tanc nu este invulnerabil si nici o tactica perfecta, ceea ce putem sublinia este ca pana intr-un final nimic nou sub soare de la WW2 incoace: tancul nu trebuie trimis singur la lupta, are nevoie de infanterie de sprijin, de sustinere aeriana/anti-aeriana si mai dou de sisteme anti-drona.

Daca elimini oricare “membru” al cocktailului atunci tancurile devin mai vulnerabile decat ar trebui. In actualul context, in care ni se preda o lectie pe viu de folosire a tancurilor in razboiul anului 2024, achizitia de tancuri a Armatei Romane ar trebui sa tina cont de aceste evidente: tanc, MLI, artilerie mobila, avioane de lupta, sisteme AA de mare mobilitate, capacitate de lupta impotriva dronelor si evident sisteme active de protectie pentru tancuri.

Altfel ajungi statistica.

GeorgeGMT

16 comentarii:

  1. Ideea este că practic tancul și a trăit traiul și a mâncat mălaiul. Și asta de niște anișori buni dar,abia acum a ieșit la iveală.ATGM urile au fost începutul,dronele i au bătut ultimul cui în copârșeu. Americanii au recunoscut o indirect, prin retragerea din dotarea marinșilor (principala lor forță ofensivă) apoi lălăind la nesfârșit înlocuirea Abrams. Ba sep v2,ba sep v3,pe urmă AbramsX sau ciudățenia aia de 35t. Ce linii de apărare să mai rupă unitățile de tancuri?? Și ce sprijin cu foc când o poți face de la dracu in praznic cu SPH uri sau Himars/Tornado sau de pe linia frontului cu un „ochelarist” tocilar cu FPV uri ???

    2
  2. Credea cineva ca la 18 ani distanta și după ca a căpătat experienta de lupta în Siria, Hezbollah va fi mai slaba și mai vulnerabila decât în 2006?
    Asta e, pana la urma 3 tancuri versus toată conducerea Hezbollah. Și războiul continua.
    Apropo de „incompetenta” la evrei, eu m-as abține. Nu știm de ce au trimis tancuri și care ar fi fost riscurile pentru alternative. E un război dur, o zic din nou, dovada ambuscada în care au căzut forțele speciale, cu 8 morți, parca. Din pacate pentru israel, lata de 1967 nu a scăzut competenta la evrei, dar a crescut competenta și motivarea la arabi.
    Se vedeți în Gaza, unde, în ciuda intervenției dure, Israelul nu a reușit sa neutralizeze Hamas. L-a învins dar nu si-a atins obiectivele.

    3
    • Obiectivul principal care i eliberarea totala a ostatecilor nu a fost atins
      ca au ramas 101 in tunele, dar v a fi
      atins.
      Celalat obiectiv e atins, fasia Gaza
      nu mai e controlata de Hamas cu tot ce zici, 80% din teroristi inarmati
      de Iran au fost omorati, dar cine sufera acolo in momentul de fata sunt acei nenorociti care au dat Hamasului sa scoata radacini dealungul anilor in loc sa infloreasca regiunea cu acele miliarde sapand tunele.
      In Liban e mai usor, ca 90% din populatie s au retras inspre nord
      parasind casele sub care in fiecare
      sunt sapate tunele care inmagazineaza armament egal cu
      dublu arsenalul MAPN.
      Noi israelienii nu avem unde sa ne ducem, asa ca cine vrea raul nostru
      sa se gandeasca cat rau stiim sa facem noi cand ne pune cu spatele la perete. Nu noi am inceput asta si
      jocul asta e cunoscut la noi bine.
      Inca avem cativa Asi in buzunar daca vor incerca mai departe. Nu
      ne bazam pe nimeni cu tot ajutorul
      care l primim si care e binecuvantat dar daca eu nu pot sa traiesc, nimeni n o sa poata.

      1
  3. Survabilitatea echipajului, George.
    Asa a fost intruchipata aceasta serie de tancuri minunate. Generalul Israel Tal, ilustratul initiator al acestora a tintit aceasta
    tinta si intadevar a atins o.
    Echipajele au iesit nevatamate sau
    vatamate partial dar nu „fripturi”.
    In lupta urbana sau in anturaj montan se simplifica tragerea de
    elemente tandem din apropierea tancurilor, o proximitate care nu activeaza sistemele Trophy sau Iron
    Fist, dar baga in pericol tragatorul.
    In orice caz majoritatea echipajelor
    au ramas in viata.
    Vorbind de „uriasii” natiunii

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Israel_Tal

    1
  4. Bine pusă problema maestre.
    În opinia mea asta înseamnă arme întrunite: tancuri plus infanterie, aviație, artilerie autopropulsata, inclusiv drone.
    În relieful din Liban probabil ca trebuie trimisa infanteria înainte sa curețe versanții de paraziți și sa protejeze tancurile pana ce defluiesc în Valea Bekaa sau alte zone plane.
    Dar eu sunt ageamiu în domeniu, poate ne spune sharky sau alți militari cum stă treaba.

  5. Cu titlu de proiect-pilot : O mică (poate) schimbare de legislație, cu țintă pe acest domeniu : Incercarea întocmirii unui caiet de sarcini pentru achiziția unui sistem integrat de luptă, de nivel companie, sau poate mai bine batalion, în care să se regăsească dotarea tehnică completă, sau măcar parțială ( ex. vehicole de cercetare, vehicole genistice, tancuri, mașini de luptă a infanteriei, artilerie auto-mobilă ( inclusiv aa), vehicole de transmisiuni, război electronic, logistică, etc). Ar fi un exercițiu interesant.Bineînțeles, calculele și fundamentarea trebuie să fie foarte riguroase și urmate obligatoriu o certă analiză a pieței și contacte serioase cu cei mai de încredere furnizori, apoi se poate face achiziția unitară. Este o altă variantă de achiziție pentru dotare, știu că e nonconformistă, dar măcar un exercițiu teoretic nu ar costa nimic ( decât un pic de timp și resursă intelectuală ), dar apoi am obține un rezultat ce ar putea deschide o nouă perspectivă. Nu vă supărați și nu mi-o luați în nume de rău, cunosc binișor legislația generală pe achiziții, dar ce zic eu este doar despre un exercițiu fără orgoliile mult întâlnite. Mulțumesc și toate cele bune !

  6. Dar drone nu foloseste Israelul ? In combinatie cu artileria, pe model Azerbaidjan sau chiar Ucraina? Sa le dea la cap pana ajung in epoca de piatra

  7. A fost vorba de o ambuscada unde au fost saturate sistemele de protectie cu zeci de rachete si rpg. Nu are nici o treaba nici cu tancul nici cu sistemul de protectie.

  8. GeorgeGMT, apreciez pertinenta prezentarii subiectului. Subscriu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *