Mintia – proiect de importanță (sau pagubă ?) națională

Cu riscul de a deveni sîcîitor cu acest subiect, doresc să explicitez de această dată ”pagubele economice” ce vor fi produse economiei românesti, prin ”legarea pe termen lung” a unei mari capacități de productie energie electrică, de un combustibil poluant (gazul natural) care, acesta nu este clar de unde va proveni !

In sumar: acest combustibil (poluant) are 2 caracteristici, aș zice letale, dar ideale pentru războiul hybrid în care ne aflăm, dar poate e mai greu de văzut de unii:

  • Politic: devenim captivi pe termen lung de acesta, acceptind o capacitate de producție care nu ne aparține, alimentată de un combustibil care, iarăși, nu se știe in ce măsură ”este al nostru” și acest aspect politic, s-a abordat in articolul precedent (nici pomeneală ca România să incerce macar să se indeparteze de gazul natural în general, nu mai zicem de acela rusesc sau austriac în special).
  • Economic: neavind nici un control asupra acestora (cantitate și preț) , ”hype-ul” cu ”piața de energie” și alte lucruri frumoase, de ”market economy” in care s-ar zice că ne aflăm , devin total irelevante

Să ne uităm puțin, din punct de vedere economic, la ”cea mai mare centrală cu ciclu combinat din UE” – zic investitorii irakieni (sau iordanieini, sau Caymanezi, n-are nici o importanță):

– presupunem ca va functiona cu cei 1700 MW instalati în bază, 8000 h/an, va consuma, să zicem cca 3400 MWh/h gaz natural, adică energie primară, cca 27.2 mill.MWh gaz/an si va produce cca. 13.6 mill.MWhe/an

– presupunem (ceea ce eu personal nu cred !) că gazul va fi livrat la preț de cca 45 EUR/MWh, iar asta va genera un cost de producție de minim 75 EUR/MWh

– consumul de gaze de 27.2 mill.MWh/an vor genera cca. 5.5 mill tCO2/an (nu mai socotim emisiile fugitive !), iar socotind 100 EUR/tCO2 prognoza pina in 2030, in costuri, vor fi introduse incă cca. 550 mill. EUR (adică, raportate la producția de 13.6 mill MWhe/an , rezultă un cost cu emisiile de +40.4 EUR/MWhe.)

– per total, ar rezulta la MINTIA, un cost de productie de cca 115.4 EUR/MWhe, minim ! (evident că la consumatori, pretul va sări de 150 EUR/MWhe)

– SAU, economia românească va plati peste 1,5 miliarde EUR/an, pentru cca. 13,6 mill.MWhe/an !

În încheierea acestui capitol, nu cred că există cineva serios care să creadă că după  2031, această centrala va fi ”hydrogen ready ” !? Chiar și numai 20% H2 verde șă fie folosit (adică 5,4 mill MWh/an) care ar fi acceptabil pe conductele de gaz, amestecat cu acesta, este deja o utopie.

SA VEDEM CE SOLUȚII SUNT PENTRU EVITAREA PAGUBELOR ECONOMICE SI CONSECINȚELOR POLITICE

Citim pe site specializat următoarele despre un combustibil ”verde”:

https://www.statista.com/statistics/1295918/eu-etahnol-fuel-feedstock-consumption

Fuel Ethanol Feedstock consumption in the EU 2023, by type: Corn was estimated to be the most common feedstock for fuel ethanol production in the European Union. In 2023, around 7.3 million metric tons of corn ended up processed for fuel ethanol. EU fuel ethanol production amounted to some 5.3 billion liters in 2023.

 

Simplificăm: 7,3 milioane tone PORUMB = 5.3 miliarde litri ETHANOL = 4.2 milioane t BIO-ETHANOL

Să analizăm mai în profunzime ce înseamnă aceste cifre:

 

  • 7,3 millioane tone PORUMB folosite la nivelul UE pentru producția de Bioethanol:

 

Vedem mai jos ”performanțele” României în ce privește producția si exportul PORUMBULUI

Ne îmbătăm cu apă rece că ”ce mari exportatori suntem noi”, că ce de productii mari avem la griu, porumb, orz, ovăz, floarea soarelui, rapiță, etc., etc.. De fapt, exportăm materie primă, subvenții primite (și de la UE !) și munca brută în agricultură și importăm produse sofisticate (biocombustibili) si produse alimentare prelucrate. Fiind cinstiți cu noi înșine, majoritatea porumbului nostru se duce in productia de biocombustibili avansați, acest Porumb, ajungind pînă și in Koreea de Sud (nu mai vorbim de Polonia). Ce înseamnă exportul României a cca.  7 mill. t PORUMB (cum se vede mai sus ?):

– inseamnă cca. 4 milioane t Bioethanol (cam cît e consumat în UE)

– energetic, ca și energie primară, etanolul inseamna cca, 31,2 mill. MWh/an ! (Whoops : cu 15% mai multă energie primară decit ii trebuiecelei mai mari centrale cu ciclu combinat din UE” !). Nu mai stăm acum să explicăm tehnologic că e mult mai usor să folosesc (și economic !) să folosesc bioethanol direct (sau derivate – H2 verde si/sau RNG)  in turbine cu gaz…sau, mai bine le făceam de 2000 MW.

 

Un guvern pro-european și un minister al energiei așișderea, ar încerca să repare cele 2 belele – politice și economice astfel:

– ar respecta programul de decarbonizare a energiei electrice (stop gazelor naturale din 2028 la Mintia)

– folosind combustibili verzi, scăpam de plata a peste 0,5 miliarde EUR/an emisii de CO2

– costul energiei primare ar reveni la cca 32 EUR/MWh (comparativ cu gazul de 45 EUR/MWh estimat)

– biorafinăriile românesti ar putea plăti direct fermierilor, lejer 150 EUR/t porumb adică 1 miliard EUR/an  pentru 7 mill. t porumb (in loc de cca 100 EUR/t cit platesc ”traderii” care preiau porumbul si vind cu cca 200-220 EUR/t pe piete internationale)

– IN PLUS, prelucrarea materiei prime PORUMBUL in biorafinărie, pe linga combustibilul ”verde” produs mai sus, se vor produce furaje proteice, ulei de porumb, toate exportabile sau utilizabile și pe piața internă (pentru evitarea importurilor), in valoare estimată de cca 4 miliarde EUR/an.

 

Stînd așa ca o precupeață în piață, socotii că în loc să plătesc 1,5 miliarde EUR pentru o energie electrică poluantă (din gaz) și cu probleme politice asociate, mai bine renunț la un căștig de 1 miliard EUR din export de porumb, dar îmi produc energia pentru care aș fi plătit 1,5 miliarde EUR/an și mă mai aleg și cu un surplus din prelucrarea superioară a porumbului păstrat în țară de cca 4 miliarde EUR/an.

 

De ce e bine ? Pentru că renunț la un combustibil poluant și scump, rețin în țară o materie primă pe care o prelucrez în țară, și cu care imi acopăr necesar de energie și produse alimentare prelucrate final.

 

Și acum SURPRIZA: Imi face chiar plăcere să informez cititorii (am informat deja autoritățile) că acest proiect concret (productie de biocombustibili avansați  și produse alimentare, a fost prezentat spre finanțare direct Comisiei Europene – prin entitățile dedicate acestui tip de proiecte avansate-, și spre surpriza noastră (nu foarte mare !), A FOST RESPINS CA NEFIIND NECORESPUNZĂTOR ! (la solicitările noastre repetate să ni se explice de ce este necorespunzător, nu am primit nici un răspuns !)

 

Prietenii (și noi) știu de ce !

 

Este ușor de imaginat impactul economic dacă se vor prelucra, să zicem, doar cu 50% mai mult porumb in România, (de pe aceleasi aprox. 2,3 mill.Ha, teren agricol, adica cca 25% din suprafața agricola), și, in plus, am mai aloca cca 1 mill. Ha pentru alte plante (ex. Sorghul zaharat) tot pentru productia de biocombustibili avansati, și alte produse alimentare (zahăr – importuri scutite de cca 0,5-1 miliard EUR/an) și făina de sorg și produse de panificație (cca 0,3 mld EUR/an).

Cel mai important: se pot produce, in plus, energie electrică curată de cca 2500 MWe, numai prin acest segment din agricultura (bioeconomie circulară).

 

Adică, se mai echilibrează balanța import/export la produse alimentare a României, se prelucreaza mai mult in țară materia prima agricolă, se poate produce multă energie electrică în exces (eolienele și solarele devin cam inutile), biocombustibilii sunt mai ieftini si usor de utilizat in transporturi decit masinile electrice și hidrogenul, din bioethanol se poate produce imediat si direct bioetilena – cheia industriei petrochimice și mai ales, biocombustibilii ”ajută” companiile de gaz si petrol să devină mai eficiente reducindu-și producțiile aferente.

 

Și uite-așa, fără să vreau, incep să gindesc ”suveranist” : un astfel de  proiect il voi face, cu sau fără sprijinul guvernului nostru pro-european, dar în mod cert, contra Comisiei Europene (care, probabil, urmărește obiectivele mai largi ale UE, dar nu neapărat și ale României, după cum s-a mai văzut și în alte cazuri !)…state membre sau nu, totuși competiția pentru resurse există !

 

Dragostin Catalin

 

30 de comentarii:

  1. Carbon dioxide occurs naturally in small amounts (about 0.04 percent) in the Earth’s atmosphere. Carbon dioxide is a minor part of the air that humans breathe. It is also a byproduct of our body’s metabolism and is subsequently exhaled from the lungs.

    4
  2. Apar tot felul de analize, studii, păreri, toate concentrate pe ideea renunțării la gaz etc. Niciuna nu ia în calcul posibilitatea ca într-un viitor nu prea îndepărtat toate restricțiile și suprataxele referitoare la extragerea și utilizarea gazelor naturale să fie relaxate sau eliminate.

    15
  3. Mda… subvențiile agricole bineînțeles, nu reprezintă dependență…
    Ce am observat eu e următorul lucru: orice chestie care tinde să desprindă Ro din capcana dependenței energetice și a supracosturilor energiei e de câh.
    Să aruncăm eolienele și solarul, ca să poată fi puse la pământ cele câteva obiective rămase cu diar câteva rachete…. Aaaa…pentru China e bine că își diversifică sursele, dar pentru România e câh!
    Tot înainte tovarăși! Spre Est și Orient, bineînțeles…

    8
  4. Bioetanolul ala – folosim, carevasazica, resurse necesare pentru productia alimentara, ca sa avem curent electric de bagat la minat criptomonede sau la alimentat serverele pentru AI.

    4
  5. 2 chestii

    cum pana lui Hector Norvegia în tovărășie cu GB a reușit să își clădească o bunăstare de invidiat cu gazele din Marea Nordului?

    din păcate asta cu climate change se vede cu ochiul liber, dacă 2 ani la rând ai temperaturi de 38-40 de grade vara și secetă cu lunile, nu te poți baza pe nici un porumb. Aici CG are dreptate, apa va fi foarte valoroasă.

    bonus

    Ne-am tăiat pădurile și acum ne plângem de CO2, când se știe că cel mai mare consumator de CO2 este pădurea. Sunt multe idei stupide care vin de la Bruxelles, poate ar fi bine să îi speriem că intrăm în BRICS dacă nu o lasă mai ușor cu ideile crețe. Apropos, a intrat și Indonezia în brics. Proști, dar mulți.

    13
  6. Hmm, sunt habarnist în energie, dar știu ca prețul bioetanolului obținut de SUA din porumb și Brazilia din trestie de zahăr (80% din producția mondiala) variază între 1 și 1,5 usd pe litru. Cam cât ar costa 1 mwh atunci?🤔 Dar la utilizatorul final?

    6
  7. Ca baiat care merge des prin zona Hunedoarei, zona Retezat/ Parang/ Straja si tot ca baiat cu un var ofiter superior activ in politia judeteana HD, pot sa spun pe surse ca din Mintia s-a furat timp de ani de zile cam de trei ori cat valoreaza insasi baza industriala.
    Schema de mai sus are sens economic si sunt sigur ca acolo unde nu „se fura”- diateza reflexiva, ar putea chiar fi un avantaj economic. La noi, ca orice de stat, ajunge o gaura neagra.

    9
  8. De unde și până unde metanul este poluant ?
    Pentru că a zis cineva care nu a făcut chimie și biologie, dar a făcut studii ecologice….
    Metanul CH4 + foc => CO2 + H2O + energie
    CO2 este absorbit de plante, H2O parcă nu e poluant …
    Da, CO2-ul este blamat că face și drege, dar cu fundamente șubrede..

    Pe platforma contributors, domnul Păcuraru are niște articole foarte interesante, mai ales pentru cei care nu-s în domeniu.
    Ce este foarte important este că producția de energie se împarte în 2 categorii mari:
    – securitară (poate merge non-stop, indiferent de vreme; centrale pe gaze, cărbune, nucleare)
    – regenerabilă (de fapt cea extrasă din soare, vânt, curgerea apelor, valuri, dependentă de capriciile vremii)

    https://www.contributors.ro/cifrele-dezastrului-din-industria-energetica-in-2024/
    https://www.contributors.ro/razboiul-energetic-de-la-bucuresti/
    https://www.contributors.ro/cum-a-afectat-seceta-sistemul-energetic-national-stocarea-si-smr-urile-o-solutie-pe-termen-mediu/
    https://www.contributors.ro/legile-de-fier-ale-tranzitiei-energetice/

    Politicile de tipul: nu ne place nuclearul că poate face poc, nu ne place gazul că vine de la est, nu ne place cărbunele că poluează, nu ne plac eolienele că feliază păsări, nu ne plac barajele că nu sunt suficiente lunci inundabile (https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2020-0377_RO.html pct 24),
    toate astea aplicate anapoda, sau toate odată ne duc ori în situația de a avea o armată de hamsteri pentru curent electric, ori la situații de genul în care s-a trezit Germania (care și-a închis centralele nucleare, cele pe cârbune, s-a bazat doar pe gaz).

    9
    • Metanul este un gaz un efect de sera mult mai puternic decat CO2 si daca ajunge in atmosfera face ravagii.

      3
      • Pe bune?
        Argumentul drobului?
        Dar dacă murim de frig înainte să ne gâdile codoiu?
        Așa ca o paranteză, conform tuturor dovezilor ȘTIINȚIFICE codoiu crește DUPĂ ce crește temperatura…ca și cum clima l-ar influența pe gazos, nu el pe dânsa.
        Nu mai zic de hockey puc sau alte blogărisme atat de evidente că te gandești dacă nu cumva ne-or crede proști pe toți.
        Dar dacă nu mai știe nici ulea ce-i aia metodă științifică….
        Aia cu observație->ipoteză->experiment->demonstrație->falsificare->teoremă, nu aia cu dă-ne bani sau ești nazist (rasist/sexist/etc etc, depinde care-i inamicul de clasă du jour).

        4
        • Ai vreme de primavara in jumatatea lui ianuarie si tu mai vrei sa citesti dovezi pe net ?

          Unii dau pe rascoale de atata stiinta…..

          1
        • Ma scuzi, eu o sa fiu mai putin gentil: vorbesti prostii, aberatii si minciuni.

          Consensul stiintific acum e clar ref gazele ce genereaza schimbari climatice, cine pe cine a generat samd. Sunt mai multe, au efect diferit ca impact in timp samd.

          Sunt cercetari oficiale si stiintifice clare care documenteaza asta sau macar stabilesc care le sunt limitele cunoasterii stiintifice curente (sunt limite, de genul nu e clar cat dureaza diverse gaze e.g co2, ch4 sa fie re-absorbite/degradate in atmosfera).

          Restul e cancan, minciunele si post-truth (de genul albul e negru, pamantul e plat si rusul civilizator-eliberator).

          1
    • @Costica…..
      Eeee, de mult colectivul Eco-Avantul-Prabusirea a trecut la nivelul urmator…..
      Am auzit (traducatorul canalului de pe DIGI a sarit faza) pe BBC o zicere despre CO2 cel toxic….
      Am mai vazut, auzit iara chestia pe undeva…..

      Incet ince o sa apara si o „scoala din aia de gandire” cu saltul de la la 0.04 % la zero…
      Tot inainte tovarasi…..

      2
      • Daca ai avea si argumente pt ce-ti fata mintea n-ai mai avea nevoie de validari.
        Ignoranta, lenea si ideile fixe nu explica lumea din jur, ci doar bula in care te simti intre ai tai.

        O sa puiti, daca n-ati facut-o deja, iar rasa voastra o sa aiba in maxim doua generatii viitorul pe care il construiti acum, propagand delirurile lui Trump.

  9. Cg spune trasnai, aberații, din categoria mintea copilului
    Degeaba a uzat scaunele pe la nu stiu de organizații internaționale, dar n-a făcut mare lucru, rezultate, ceva care sa arate capacitatea lui deosebita intelectuala

    Legat de apa potabilă, contrar aberațiilor expertului cresa la seral cg, si la noi, ca si in alte tari, pe fondul secetei avansate nivelul pânzei freatice scade
    Si scade in fiecare an
    Si va scade in continuare
    Previzibil, vor creste costurile de procurare a apei potabile
    Nici o resursa nu este nelimitata in infinit cum visează cg si aia care vor sa sugă din moskva

    Apoi, ca sa faci bioetanol, biogaz, etc din produse agricole nu ai de unde sa produci atatea miliarde de metrii cubi de gaz
    Presupune investiții mari in instalații de producție biogaz/bioetanol, etc iar producția agricolă este după cum este vremea
    Când este vreme buna, avem producție mare agricolă
    Când este seceta producție redusa

    Populatia si tara vrea certitudini, nu ca dacă avem producție agricolă mare, am putea avea biogaz si curent electric – astea sunt aberații
    Nu poți lasa sistemu energetic pe izbeliște, pe starea vremii
    De aceea este de preferat centrale care produc constant curent din resurse cu grad mic de epuizare – ori gazu natural vine sau ar trebui sa vina in cantități mari din Marea Neagră

    Tot așa populatia si tara vrea certitudini legate de înzestrare si capacitatea de răspuns a armatei în fata unei potentiale agresiuni
    De pdf se satura toată lumea

    Apoi, contrar poveștilor cu centrala irakiana sau de care nație o mai fi, de 1700 MW
    Era preferabila o centrala construită nu foarte departe de malu marii pt ca scade costu de transport al gazului (la mintea mea, in Dobrogea, Muntenia sau sudu Moldovei)

    Centrala nuclear electrica este viitoru
    Pt ca livrează constant, cantitate mare de energie
    Cu cantitatea cea mai mica de minereu/produs petrolier/gaz etc

    Nemții au renunțat la energia nucleară, ca erau unii in combinație, cu aia de la moskva
    Nu întâmplator, scroder are pozițiile alea promoskva
    Si sunt si alti foști cancelari, cu poziții apropiate
    Oricum nemții se pot răzgândi, ca au bani suficienți
    Polonezii bagă pe foc si vor avea 6 reactoare americane, dacă am înțeles bine, fiecare reactor de peste 1000 MW,

    8
  10. Deciiii, păpușoiul va face curent ⚡? Păi mămăligă aducem din străinezia? Apoi, la Energie a fost ministru dom’ Burduja, băet cu studii la facultăți din Ivan League. Ori a învățat pe repede înainte, ori gașca lu’ tac-su, pe banii furați de el de la noi a stat prin vestul decadent, îi spune ce să nu facă, dacă nu mănâncă și gura lor.
    Și încă ceva tovarăși, Kremlin Jeorjescu nu are dreptate în absolut nimic. Când preiei o idee bună și o bagi în kktul suveranist, se întâmplă două lucruri : pute și cineva trebuie să îl adune.

    5
  11. Productia de porumb poate fi afectata de conditiile meteo, nu e nimic sigur. Gazul exista si pana cand nu instalam reactoare mici modulare e nevoie de aceasta perioada de tranzitie cu gaz.

    6
  12. Oare independenta energetica a Frantei se bazeaza pe cucuruz sau pe centrale nucleare? Dar Belgia? Dar Suedia?

    11
  13. Francezii aveau la un moment dat 70% pe nucleare.
    De ce in Europa se produce atât de puțin bioetanol din porumb sau alte surse? Nu pot importa din Brazilia? Oare nu rentează, nu-i soluția miracol? În SUA merge la combustibil auto pentru cei care vor neapărat sa circule eco cu ditamai dulapul. Noi suntem aburiți din diverse surse ca de fapt nu ne trebuie gazul, inclusiv din Marea Neagra, mai bine ne montam fiecare o elice în frunte😊

    7
    • Citisem deunăzi că , în Franța, Greenpeace duce o campanie agresivă împotriva încălzirii locuințelor cu electricitate ( din belșug datorită centralelor nucleare) propunând folosirea gazelor ( pe care să le cumpere, de unde oare?). În timp ce la noi, aceiași ecologiști se opun folosirii gazelor naturale.

      11
      • Ei de unde….? Din Russky Mir….

        5
      • Patrioți adevărați ai republicii, băeții verzi de la зеленый мир.
        Avea dreptate McCarthy? Știa Hoover de ce îi fila pe toți?
        Păi ia să consultăm declasificatele de la Venona.
        Și dup-aia să reflectăm puțin: băeții verzi s-or fi lăsat de meserie, sau doar or fi învățat să ascundă șișu’ mai bine pe mânecă?

        4
  14. Enteresul poarta fesu…
    Ai grosso moddo 2 probleme:
    1 interesul financiar al găștii politice…deci nu se va face ce e mai rentabil dpspv prod. Energie electrica ci rentabil pt buzunarul lor.
    2. Majoritatea facilităților de producție energie electrica le ai în afara arcului carpatic => vulnerabilitate strategica sa ramai cu 8 milioane în bezna în caz ca îți pica liniile ce traversează Carpații. E buna o facilitate de producție en-el în Transilvania dar…făcută cu cap… 😉

    P.S. De ce nu vrea nici un politician pornirea proiectului Tarnita Lapustesti???? Hai sa auzim păreri. 😉

    4
  15. Cea mai buna solutie centralele electrice nucleare cu mai multe module mici,cea ce vor sa faca la Doicesti ! Acum sunt multe firme care au in program constructia de minireactoare ! Sunt cele mai eficiente ! Ai nevoie de energie max merg toate, nu ai nevoie, opresti unul sau doua,cat ai nevoie, Am vazut ca niste firme producatoare de reactoare nucleare militare vor face unele mici de incap intr un container de se pune pe camiona si produc 30-150Mw…. Ecologistii vor spune…… domnule ce facem cu deseurile reactive ? Care frate? Barile de uraniu se recicleaza, se imbogatesc iar cum fac iranieni. Si ce vor ramane in 20- 30 ani,la cum evolueaza tehnologia, transportul in spatiu se v a iefteni, v a deveni accesibil si poti duce si face depozit pe luna de deseuri nucleare, nu pe pamant sa poluezi,solul, apele. Si daca intradevar transportul v a fi posibil le trimitem in spatiu.. sau in soare sa se topesaca,pe un fel de nave..barje….. Astfel vom proteja planeta ! In Soare sa se incinereze se pot trimite diferite deseuri… Doar sa ajungem la astfel de tehnologie..

    1
    • Asta cu trimis material radioactiv în spațiu poate să iasă foarte foarte urât, foarte repede.
      Soluția e mult mai simplă: pe fundul oceanului, în zonă de subducție. Mai ies înapoi deșeurile ălea în minim 200 de meleoane de ani.
      Sau breeder reactor și minimalizezi deșeurile, plus scoți maximul din potențialul combustibilului.

      2
      • FBR (Fast Breeder Reactor) n-a mers. Au incercat francezii, dar s-au lovit de probleme mari din cauza fluxului de neutroni asupra elementelor combustibile.
        Mai asteptam …

        2
  16. Nu ma pricep la „energie” dar mai stiu cate ceva despre agricultura… Sunt cateva afirmatii in articol care, cred eu, pleaca de la niste premise eronate:

    1. Terenul arabil al Romaniei este proprietate privata. Fiecare cultiva ce-l taie capul si-i permite stiinta (sau lipsa ei) in materie de agronomie dar, mai ales, toata lumea cultiva ce poate sa vanda. N-o sa cultive nimeni sorg zaharat daca nu exista o cerere concreta din piata. La asta se mai adauga si faptul ca, daca la porumb se pricepe tot romanu’, cu sorgul zaharat s-ar putea sa fie ceva mai greu. Nu mai avem agronomi ca pe pe vremuri ca la un moment dat agricultura nu mai era sexi.

    2. In contextul conditiilor meteo din ultimii ani, sunt destul de multi agricultori care nu au mai cultivat porumb in lipsa irigatiilor. In principiu si simplist spus, porumbului trebuie sa-i dai apa atunci cand ii trebuie altfel productia va fi foarte mica si nu va acoperi costurile. Eu personal cunosc fermieri care au renuntat complet sau au diminuat semnificativ suprafetele cultivate cu porumb pentru ca nu generau decat pierderi.

    3. Celebrii traderi! Rau cu ei, dar permiteti-mi sa va spun: si mai rau fara ei! Citez: „biorafinăriile românesti ar putea plăti direct fermierilor, lejer 150 EUR/t porumb adică 1 miliard EUR/an pentru 7 mill. t porumb (in loc de cca 100 EUR/t cit platesc ”traderii” care preiau porumbul si vind cu cca 200-220 EUR/t pe piete internationale)”

    In primul rand, niciun (sau extrem de putini) producator nu-si permite sa faca ceea ce face un trader. Ca sa-i „sari” pe traderi trebuie sa pui la punct un lant logistic/comercial pe care niciun un producator nu si-l permite. Pur si simplu nu este fezabil dpdv economic sa-ti infiintezi propriul departament de trading, ca sa mentin exprimarea initiala.

    In al doilea rand, concurenta dintre traderi face ca preturile oferite producatorilor sa fie destul de „cinstite” si s-ar putea ca biorafinariile romanesti sa creasca aceasta concurenta si mai mult. Sau pur si simplu sa nu faca fata traderilor si sa fie nevoite sa plateasca mult mai mult decat cei 150 euro/tona mentionati de autor. Marjele multor traderi sunt destul de mici, departe de cifrele sugerate de autor. In principiu, un producator ceva mai mare primeste pretul FOB Port Constanta minus transport (cred ca era vreo 20 euro/tona, nu mai tin minte exact) minus marja traderului minus taxe vamale/asigurari etc. Oricum, e departe de „jaful” sugerat de autor. Evident, cu cat ai mai putin de vanzare, cu atat vei primi mai putin.

    Cat despre respingerea proiectului de productie biocombustibili de catre UE, imi aduc aminte ca astfel de proiecte primeau sustinere, asa si-a facut Niculae la un moment dat biorafinarie (la Zimnicea parca) dar si cazul elvetienilor de la Clariant care si ei au primit fonduri UE pentru fabrica de la Podari. Deci fonduri par sa se dea pentru asa ceva, cel putin la prima vedere. Acum, eu nu stiu detaliile proiectului respins si nici de ce a fost respins… Si nici autorul nu ne spune concret.

    In incheiere, cred ca si Sebi ca UE o va lasa mai moale cu pretentiile eco-bio si organice in viitorul apropiat. Nu de alta, dar daca mai insista, s-ar putea ca Europa sa se intoarca la probleme mai simple de genul n-avem ce mancare sa punem pe masa sa ne hranim copii pentru ca nu mai avem bani. Toate aceste politici eco-bio si organice suprapuse pe pandemie si razboiul din Ucraina s-au dovedit foarte scumpe, au creat alte dependente decat cele traditionale si par sa fi erodat puternic competitivitatea economiei europene. Daca insista, s-ar putea ca in 10 ani sa fie atatea tulburari sociale cat sa nu poata duce toata clasa politica din UE. Pentru ca vom muri de foame…

    16
    • „1. Terenul arabil al Romaniei este proprietate privata. Fiecare cultiva ce-l taie capul si-i permite stiinta (sau lipsa ei) in materie de agronomie dar, mai ales, toata lumea cultiva ce poate sa vanda. N-o sa cultive nimeni sorg zaharat daca nu exista o cerere concreta din piata. La asta se mai adauga si faptul ca, daca la porumb se pricepe tot romanu’, cu sorgul zaharat s-ar putea sa fie ceva mai greu. Nu mai avem agronomi ca pe pe vremuri ca la un moment dat agricultura nu mai era sexi.”

      Sorgul zaharat e o porcarie de planta care se cultiva primavara si apoi acolo cresc ciulini si cactusi ca distruge solul.
      La cat de afectat de seceta, desertificare si monoculturi sunt solurile in sudul tarii sorg zaharat mai lipseste.

      2
    • Sunt probleme cu politicile de decarbonizare, spre exemplu cu masinile electrice si cu alea pe H2 care iau foc din senin atat de des ca nu mai au voie pe feriboturi, deocamdata in Norvegia si in Grecia.

      O alta problema e impactul paradoxal al cresterii eficientei energetice, de la masini la iluminatul public: cu cat e consumul mai mic, cu atat e cererea mai mare pe piata. In felul asta, practic per ansamblu se elibereaza mai mult carbon in atmosfera, luand in calcul inclusiv cresterea numarului de consumatori:
      https://www.youtube.com/watch?v=5vBeiScEvek

      Energia regenerabila (care nu include si cursurile de apa unde genereaza impacturi pe termen lung) e pe de alta parte un motor de crestere economica si o optiune pentru descentralizare. In acelasi timp exista presiune juridica pentru promovarea politicilor de protectie a mediului – procese intentate impotriva poluatorilor inclusiv a alora care genereaza sau promoveaza generarea carbonului in atmosfera – si presiune publica suficienta, pentru mentinerea directiei de protectie a mediului (a climei inclusiv) in UE.

      Anul trecut intrat in vigoare „directiva ESG” (https://commission.europa.eu/business-economy-euro/doing-business-eu/sustainability-due-diligence-responsible-business/corporate-sustainability-due-diligence_en ). In Romania directiva se implementeaza prin Ordninul Ministerului de Finante 85/2024:
      – rapoartele de sustenabilitate devin obligatorii initial pt companiile mari – e vb despre performanta in domeniile mediu, societate si guvernanta.
      – spectrul de responsabilitate fata de acest ordin se va extinde in anii urmatori si la companiile mai mici
      – legislatia afecteza inclusiv companiile non-EU care opereaza la noi (UE)
      – companiile sunt obligate sa promoveze politici proactive privind protectia drepturilor omului si a mediului pe intreg lantul de aprovizionare, inclusiv remedierea problemelor existente si managementul riscurilor
      – e promovata cooperarea autentica a companiilor cu stakeholderii din activitatile cu impact ESG, inclusiv comunitati locale si societate civila
      – raportarea trebuie sa fie transparenta

      In paralel cu directiva asta, bancile si asiguratorii europeni incep de anul asta sa includa intre criteriile pentru calculul riscurilor expunerea fata de probleme de mediu, inclusiv de clima.

      Masina europeana functioneaza nu produce efecte doar in politica si legislatia interna, ci si in politica internationala, in ciuda conflicului dintre vestul si estul continentului fata de politicile de mediu.

      Probabil ca ai dreptate cand spui ca investitiile in protectia mediului ar putea fi reduse in UE, dar politica climatica e putin probabil sa fie afectata inaintea altor politici de mediulu din cauza ca problemele sunt acute, grave si rezolvarile nu pot fi amanate.

  17. Sa nu fie cu suparare si zic asta ca un progresist-social si verzofil ( drepturi minoritati, intr-ajutorarea alor sarmani de langa noi, bine educati pe teme de mediu/schimbari climatice, samd) si pseudo-libertarian f convins: articolul cam bate campii.

    Argumente: In toata lumea pragmatica din vest, gazul e considerat soluti stop-gap f pragmatica si realista, mai ales daca il ai usor disponibil. In traducere: solutie interimara, cu durata de viata de 30-50 de ani, cu infrastructura reutilizabila, tranzitionabila catre mix partial/integral catre H/alte alternative samd. Asta pt traieste in lumea solutiilor pragmatice.

    Bioetanolul e o prostie. Solul (mai exact stratul productiv viu de humus) nu e o resursa infinita, ci dimpotriva, se consuma f rapid atat prin monoculturi relativ stupid implementate cat si prin chimicalizatea excesiva agriculturii (ca buna anecdota prin agricultori regenarativi sau real interesati de viitor: un buna agricultor este un producator/cultivator de sol, nu de plante; un sol f sanatos si f viu scoate intrinsec produse si productii f bune).

    Scopul unei tari destepte este sa faca din sol produse derivate cu valoare adaugata cat mai mare (sol+apa -> cereale ->carne -> mezelarie cu valoare adaugata samd, sau alte alternative mai sofisticate). Sa faci din sol->plante->energie e o mega-prostie, valoare adaugata f redusa, lant scurt de sofisticare.

    Si peste asta, viitoarele schimbari climatice ce vor fi din ce in ce mai agresive si vor face multe culturi extensive neviabile la temperatura in sol-aer -+ /apa-viata in sol disponibile la acele momente.

    Sunt multe discutii in mediile academice care se ocupa in mod real de adaptarea la viitor la agriculturii, referitoare la modificarile sistemice de specii/soiuri ce tb. cultivate a.i peste 30-50 de ani sa putem produce hrana pt cati suntem.

    Solul e pt crescut hrana, nu produs energie. Sunt X surse pt asta.

    Ma scuzati, my 2 cents (dupa 2-3 pahare de vinutz la focul sobei). Spor. Sa avem un min 2.5% in 2025.

    7

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *