Mintia – proiect de importanță (sau pagubă ?) națională

Cu riscul de a deveni sîcîitor cu acest subiect, doresc să explicitez de această dată ”pagubele economice” ce vor fi produse economiei românesti, prin ”legarea pe termen lung” a unei mari capacități de productie energie electrică, de un combustibil poluant (gazul natural) care, acesta nu este clar de unde va proveni !

In sumar: acest combustibil (poluant) are 2 caracteristici, aș zice letale, dar ideale pentru războiul hybrid în care ne aflăm, dar poate e mai greu de văzut de unii:

  • Politic: devenim captivi pe termen lung de acesta, acceptind o capacitate de producție care nu ne aparține, alimentată de un combustibil care, iarăși, nu se știe in ce măsură ”este al nostru” și acest aspect politic, s-a abordat in articolul precedent (nici pomeneală ca România să incerce macar să se indeparteze de gazul natural în general, nu mai zicem de acela rusesc sau austriac în special).
  • Economic: neavind nici un control asupra acestora (cantitate și preț) , ”hype-ul” cu ”piața de energie” și alte lucruri frumoase, de ”market economy” in care s-ar zice că ne aflăm , devin total irelevante

Să ne uităm puțin, din punct de vedere economic, la ”cea mai mare centrală cu ciclu combinat din UE” – zic investitorii irakieni (sau iordanieini, sau Caymanezi, n-are nici o importanță):

– presupunem ca va functiona cu cei 1700 MW instalati în bază, 8000 h/an, va consuma, să zicem cca 3400 MWh/h gaz natural, adică energie primară, cca 27.2 mill.MWh gaz/an si va produce cca. 13.6 mill.MWhe/an

– presupunem (ceea ce eu personal nu cred !) că gazul va fi livrat la preț de cca 45 EUR/MWh, iar asta va genera un cost de producție de minim 75 EUR/MWh

– consumul de gaze de 27.2 mill.MWh/an vor genera cca. 5.5 mill tCO2/an (nu mai socotim emisiile fugitive !), iar socotind 100 EUR/tCO2 prognoza pina in 2030, in costuri, vor fi introduse incă cca. 550 mill. EUR (adică, raportate la producția de 13.6 mill MWhe/an , rezultă un cost cu emisiile de +40.4 EUR/MWhe.)

– per total, ar rezulta la MINTIA, un cost de productie de cca 115.4 EUR/MWhe, minim ! (evident că la consumatori, pretul va sări de 150 EUR/MWhe)

– SAU, economia românească va plati peste 1,5 miliarde EUR/an, pentru cca. 13,6 mill.MWhe/an !

În încheierea acestui capitol, nu cred că există cineva serios care să creadă că după  2031, această centrala va fi ”hydrogen ready ” !? Chiar și numai 20% H2 verde șă fie folosit (adică 5,4 mill MWh/an) care ar fi acceptabil pe conductele de gaz, amestecat cu acesta, este deja o utopie.

SA VEDEM CE SOLUȚII SUNT PENTRU EVITAREA PAGUBELOR ECONOMICE SI CONSECINȚELOR POLITICE

Citim pe site specializat următoarele despre un combustibil ”verde”:

https://www.statista.com/statistics/1295918/eu-etahnol-fuel-feedstock-consumption

Fuel Ethanol Feedstock consumption in the EU 2023, by type: Corn was estimated to be the most common feedstock for fuel ethanol production in the European Union. In 2023, around 7.3 million metric tons of corn ended up processed for fuel ethanol. EU fuel ethanol production amounted to some 5.3 billion liters in 2023.

 

Simplificăm: 7,3 milioane tone PORUMB = 5.3 miliarde litri ETHANOL = 4.2 milioane t BIO-ETHANOL

Să analizăm mai în profunzime ce înseamnă aceste cifre:

 

  • 7,3 millioane tone PORUMB folosite la nivelul UE pentru producția de Bioethanol:

 

Vedem mai jos ”performanțele” României în ce privește producția si exportul PORUMBULUI

Ne îmbătăm cu apă rece că ”ce mari exportatori suntem noi”, că ce de productii mari avem la griu, porumb, orz, ovăz, floarea soarelui, rapiță, etc., etc.. De fapt, exportăm materie primă, subvenții primite (și de la UE !) și munca brută în agricultură și importăm produse sofisticate (biocombustibili) si produse alimentare prelucrate. Fiind cinstiți cu noi înșine, majoritatea porumbului nostru se duce in productia de biocombustibili avansați, acest Porumb, ajungind pînă și in Koreea de Sud (nu mai vorbim de Polonia). Ce înseamnă exportul României a cca.  7 mill. t PORUMB (cum se vede mai sus ?):

– inseamnă cca. 4 milioane t Bioethanol (cam cît e consumat în UE)

– energetic, ca și energie primară, etanolul inseamna cca, 31,2 mill. MWh/an ! (Whoops : cu 15% mai multă energie primară decit ii trebuiecelei mai mari centrale cu ciclu combinat din UE” !). Nu mai stăm acum să explicăm tehnologic că e mult mai usor să folosesc (și economic !) să folosesc bioethanol direct (sau derivate – H2 verde si/sau RNG)  in turbine cu gaz…sau, mai bine le făceam de 2000 MW.

 

Un guvern pro-european și un minister al energiei așișderea, ar încerca să repare cele 2 belele – politice și economice astfel:

– ar respecta programul de decarbonizare a energiei electrice (stop gazelor naturale din 2028 la Mintia)

– folosind combustibili verzi, scăpam de plata a peste 0,5 miliarde EUR/an emisii de CO2

– costul energiei primare ar reveni la cca 32 EUR/MWh (comparativ cu gazul de 45 EUR/MWh estimat)

– biorafinăriile românesti ar putea plăti direct fermierilor, lejer 150 EUR/t porumb adică 1 miliard EUR/an  pentru 7 mill. t porumb (in loc de cca 100 EUR/t cit platesc ”traderii” care preiau porumbul si vind cu cca 200-220 EUR/t pe piete internationale)

– IN PLUS, prelucrarea materiei prime PORUMBUL in biorafinărie, pe linga combustibilul ”verde” produs mai sus, se vor produce furaje proteice, ulei de porumb, toate exportabile sau utilizabile și pe piața internă (pentru evitarea importurilor), in valoare estimată de cca 4 miliarde EUR/an.

 

Stînd așa ca o precupeață în piață, socotii că în loc să plătesc 1,5 miliarde EUR pentru o energie electrică poluantă (din gaz) și cu probleme politice asociate, mai bine renunț la un căștig de 1 miliard EUR din export de porumb, dar îmi produc energia pentru care aș fi plătit 1,5 miliarde EUR/an și mă mai aleg și cu un surplus din prelucrarea superioară a porumbului păstrat în țară de cca 4 miliarde EUR/an.

 

De ce e bine ? Pentru că renunț la un combustibil poluant și scump, rețin în țară o materie primă pe care o prelucrez în țară, și cu care imi acopăr necesar de energie și produse alimentare prelucrate final.

 

Și acum SURPRIZA: Imi face chiar plăcere să informez cititorii (am informat deja autoritățile) că acest proiect concret (productie de biocombustibili avansați  și produse alimentare, a fost prezentat spre finanțare direct Comisiei Europene – prin entitățile dedicate acestui tip de proiecte avansate-, și spre surpriza noastră (nu foarte mare !), A FOST RESPINS CA NEFIIND NECORESPUNZĂTOR ! (la solicitările noastre repetate să ni se explice de ce este necorespunzător, nu am primit nici un răspuns !)

 

Prietenii (și noi) știu de ce !

 

Este ușor de imaginat impactul economic dacă se vor prelucra, să zicem, doar cu 50% mai mult porumb in România, (de pe aceleasi aprox. 2,3 mill.Ha, teren agricol, adica cca 25% din suprafața agricola), și, in plus, am mai aloca cca 1 mill. Ha pentru alte plante (ex. Sorghul zaharat) tot pentru productia de biocombustibili avansati, și alte produse alimentare (zahăr – importuri scutite de cca 0,5-1 miliard EUR/an) și făina de sorg și produse de panificație (cca 0,3 mld EUR/an).

Cel mai important: se pot produce, in plus, energie electrică curată de cca 2500 MWe, numai prin acest segment din agricultura (bioeconomie circulară).

 

Adică, se mai echilibrează balanța import/export la produse alimentare a României, se prelucreaza mai mult in țară materia prima agricolă, se poate produce multă energie electrică în exces (eolienele și solarele devin cam inutile), biocombustibilii sunt mai ieftini si usor de utilizat in transporturi decit masinile electrice și hidrogenul, din bioethanol se poate produce imediat si direct bioetilena – cheia industriei petrochimice și mai ales, biocombustibilii ”ajută” companiile de gaz si petrol să devină mai eficiente reducindu-și producțiile aferente.

 

Și uite-așa, fără să vreau, incep să gindesc ”suveranist” : un astfel de  proiect il voi face, cu sau fără sprijinul guvernului nostru pro-european, dar în mod cert, contra Comisiei Europene (care, probabil, urmărește obiectivele mai largi ale UE, dar nu neapărat și ale României, după cum s-a mai văzut și în alte cazuri !)…state membre sau nu, totuși competiția pentru resurse există !

 

Dragostin Catalin

 

147 de comentarii:

  1. Carbon dioxide occurs naturally in small amounts (about 0.04 percent) in the Earth’s atmosphere. Carbon dioxide is a minor part of the air that humans breathe. It is also a byproduct of our body’s metabolism and is subsequently exhaled from the lungs.

    5
  2. Apar tot felul de analize, studii, păreri, toate concentrate pe ideea renunțării la gaz etc. Niciuna nu ia în calcul posibilitatea ca într-un viitor nu prea îndepărtat toate restricțiile și suprataxele referitoare la extragerea și utilizarea gazelor naturale să fie relaxate sau eliminate.

    17
  3. Mda… subvențiile agricole bineînțeles, nu reprezintă dependență…
    Ce am observat eu e următorul lucru: orice chestie care tinde să desprindă Ro din capcana dependenței energetice și a supracosturilor energiei e de câh.
    Să aruncăm eolienele și solarul, ca să poată fi puse la pământ cele câteva obiective rămase cu diar câteva rachete…. Aaaa…pentru China e bine că își diversifică sursele, dar pentru România e câh!
    Tot înainte tovarăși! Spre Est și Orient, bineînțeles…

    11
  4. Bioetanolul ala – folosim, carevasazica, resurse necesare pentru productia alimentara, ca sa avem curent electric de bagat la minat criptomonede sau la alimentat serverele pentru AI.

    4
  5. 2 chestii

    cum pana lui Hector Norvegia în tovărășie cu GB a reușit să își clădească o bunăstare de invidiat cu gazele din Marea Nordului?

    din păcate asta cu climate change se vede cu ochiul liber, dacă 2 ani la rând ai temperaturi de 38-40 de grade vara și secetă cu lunile, nu te poți baza pe nici un porumb. Aici CG are dreptate, apa va fi foarte valoroasă.

    bonus

    Ne-am tăiat pădurile și acum ne plângem de CO2, când se știe că cel mai mare consumator de CO2 este pădurea. Sunt multe idei stupide care vin de la Bruxelles, poate ar fi bine să îi speriem că intrăm în BRICS dacă nu o lasă mai ușor cu ideile crețe. Apropos, a intrat și Indonezia în brics. Proști, dar mulți.

    20
    • „Ne-am tăiat pădurile și acum ne plângem de CO2, când se știe că cel mai mare consumator de CO2 este pădurea. Sunt multe idei stupide care vin de la Bruxelles”

      Tocmai Bruxelles ti-a spus de multe ori sa nu mai tai, da’ dacii liberi….

      4
    • „..când se știe că cel mai mare consumator de CO2 este pădurea.” – nu chiar, dar e adevarat pentru Romania.

  6. Hmm, sunt habarnist în energie, dar știu ca prețul bioetanolului obținut de SUA din porumb și Brazilia din trestie de zahăr (80% din producția mondiala) variază între 1 și 1,5 usd pe litru. Cam cât ar costa 1 mwh atunci?🤔 Dar la utilizatorul final?

    8
    • nea georgele, să-ți explice mosu cam cum e:

      – la preturile alea ce le zisesi, avem cca 800 EUR/t ethanol sau cca 800 EUR/8 MWh adica sa zicem 100 EUR/MWh
      – e un pret f. bun pentru ca gazul natural e cca sa zicem 60-70 EUR/MWh și mai adaugi cca 100 EUR/t Co2 și tot p,acolo ajungi (vezi ca la 2030 CO2 e programat la 140-150 EUR/t CO2, si va creste)

      Acu, urmeaza poanta: tălica vorbesti de pretui pe piata…ceea ce e necesar dar nu suficient, daca facusi ceva analiza matematica.
      Poanta deci este costul de productie al bioethanolului- pentru ca producatorii de bioethanol fac pretul dupa pretul marginal al pietei….cam cum e cu PZU-ul nostru din piata de electricitate…dar nu-ti mai explic ca nu vei intelege
      IDEEA ESTE : pretul e o chestie, costul e o alta chestie

      iar ALTA IDEE ESTE : preturile/costurile din RO nu se imbuca cu alea din SUA…noi avem costuri muuuuuult mai mici, dar, preturile le stabilim marginal

      Asta este economie, dar, las-o balta daca e prea greu

      1
      • Nea cătă, costul de producție este între 0,5 și 1 usd per litru în usa, depinde de clasa bioetanolului. Dar matale ești mare economist și ești sigur ca la noi ieșim mult mai ieftin, piața mondiala nu are relevanță. Pe asta se baza și Ceașcă la exporturile de cereale cand a fortat plata datoriei externe, bursa de la Chicago nu avea relevanță. Nu contest că te pricepi la energie, am încredere sa-mi schimbi o priză, dar proiectele dumitale mirobolante îmi aduc aminte de almanahul Anticipație, bați câmpii cu gratie din păcate domnule inginer candu😅

        8
  7. Ca baiat care merge des prin zona Hunedoarei, zona Retezat/ Parang/ Straja si tot ca baiat cu un var ofiter superior activ in politia judeteana HD, pot sa spun pe surse ca din Mintia s-a furat timp de ani de zile cam de trei ori cat valoreaza insasi baza industriala.
    Schema de mai sus are sens economic si sunt sigur ca acolo unde nu „se fura”- diateza reflexiva, ar putea chiar fi un avantaj economic. La noi, ca orice de stat, ajunge o gaura neagra.

    11
  8. De unde și până unde metanul este poluant ?
    Pentru că a zis cineva care nu a făcut chimie și biologie, dar a făcut studii ecologice….
    Metanul CH4 + foc => CO2 + H2O + energie
    CO2 este absorbit de plante, H2O parcă nu e poluant …
    Da, CO2-ul este blamat că face și drege, dar cu fundamente șubrede..

    Pe platforma contributors, domnul Păcuraru are niște articole foarte interesante, mai ales pentru cei care nu-s în domeniu.
    Ce este foarte important este că producția de energie se împarte în 2 categorii mari:
    – securitară (poate merge non-stop, indiferent de vreme; centrale pe gaze, cărbune, nucleare)
    – regenerabilă (de fapt cea extrasă din soare, vânt, curgerea apelor, valuri, dependentă de capriciile vremii)

    https://www.contributors.ro/cifrele-dezastrului-din-industria-energetica-in-2024/
    https://www.contributors.ro/razboiul-energetic-de-la-bucuresti/
    https://www.contributors.ro/cum-a-afectat-seceta-sistemul-energetic-national-stocarea-si-smr-urile-o-solutie-pe-termen-mediu/
    https://www.contributors.ro/legile-de-fier-ale-tranzitiei-energetice/

    Politicile de tipul: nu ne place nuclearul că poate face poc, nu ne place gazul că vine de la est, nu ne place cărbunele că poluează, nu ne plac eolienele că feliază păsări, nu ne plac barajele că nu sunt suficiente lunci inundabile (https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2020-0377_RO.html pct 24),
    toate astea aplicate anapoda, sau toate odată ne duc ori în situația de a avea o armată de hamsteri pentru curent electric, ori la situații de genul în care s-a trezit Germania (care și-a închis centralele nucleare, cele pe cârbune, s-a bazat doar pe gaz).

    13
    • Metanul este un gaz un efect de sera mult mai puternic decat CO2 si daca ajunge in atmosfera face ravagii.

      6
      • Pe bune?
        Argumentul drobului?
        Dar dacă murim de frig înainte să ne gâdile codoiu?
        Așa ca o paranteză, conform tuturor dovezilor ȘTIINȚIFICE codoiu crește DUPĂ ce crește temperatura…ca și cum clima l-ar influența pe gazos, nu el pe dânsa.
        Nu mai zic de hockey puc sau alte blogărisme atat de evidente că te gandești dacă nu cumva ne-or crede proști pe toți.
        Dar dacă nu mai știe nici ulea ce-i aia metodă științifică….
        Aia cu observație->ipoteză->experiment->demonstrație->falsificare->teoremă, nu aia cu dă-ne bani sau ești nazist (rasist/sexist/etc etc, depinde care-i inamicul de clasă du jour).

        12
        • Ai vreme de primavara in jumatatea lui ianuarie si tu mai vrei sa citesti dovezi pe net ?

          Unii dau pe rascoale de atata stiinta…..

          7
        • Ma scuzi, eu o sa fiu mai putin gentil: vorbesti prostii, aberatii si minciuni.

          Consensul stiintific acum e clar ref gazele ce genereaza schimbari climatice, cine pe cine a generat samd. Sunt mai multe, au efect diferit ca impact in timp samd.

          Sunt cercetari oficiale si stiintifice clare care documenteaza asta sau macar stabilesc care le sunt limitele cunoasterii stiintifice curente (sunt limite, de genul nu e clar cat dureaza diverse gaze e.g co2, ch4 sa fie re-absorbite/degradate in atmosfera).

          Restul e cancan, minciunele si post-truth (de genul albul e negru, pamantul e plat si rusul civilizator-eliberator).

          7
          • @robi
            DE CE e primăvară în ianuarie? Că dacă nu e de la Dacia mea atunci poți să interzici toată industria moderna că TOT SE SCHIMBĂ CLIMA. Pentru că NU AIA ERA CAUZA.
            @Mihai
            Ai dracu ei de dinozauri cum mergeau ei numa cu Meleu și Bemveu’ și băgau numa untură de pui de panda la termocentrale.
            C-apoi ce altă explicație „consensuală” să fie pentru temperaturile ălea din Precambrian pân-acu?
            Apropo, ultima dată când am verificat metoda științifică nu zicea nimic de un pas numit „consens”. Și nici de obligatoriu pe banii altora.
            PS: scuze consensualilor, am uitat să trec „ești cu rușii” la replica automată a deștepților care fomesc după banii mei. Dar am pus „etc etc”, io am zis că so-nțelege…De’
            PPS: Absolut, aveți dreptate, dinozaurii termocentrau puțin după Precambrian, aștept mucho respectuos replica instant despre cum sunt prost și cu rușii.
            Iar fomesc e cel mai verb rumânesc.

            4
            • Dinozaurii au murit din cauza unui asteroid, daca asta incerci sa zici.
              Daca nu asta incerci sa zici, atunci reformuleaza, rogu-te, mai romaneste.

              1
            • @Yolkioo

              The rate of change since the mid-20th century is unprecedented over millennia.

              Earth’s climate has changed throughout history. Just in the last 800,000 years, there have been eight cycles of ice ages and warmer periods, with the end of the last ice age about 11,700 years ago marking the beginning of the modern climate era — and of human civilization. Most of these climate changes are attributed to very small variations in Earth’s orbit that change the amount of solar energy our planet receives.

              The current warming trend is different because it is clearly the result of human activities since the mid-1800s, and is proceeding at a rate not seen over many recent millennia.1 It is undeniable that human activities have produced the atmospheric gases that have trapped more of the Sun’s energy in the Earth system. This extra energy has warmed the atmosphere, ocean, and land, and widespread and rapid changes in the atmosphere, ocean, cryosphere, and biosphere have occurred.

              https://science.nasa.gov/climate-change/evidence/

              Ai 3 optiuni. Citesti ala, o dai in conspiratii sau incepi si mananci *** cu cat esti tu mai destept ca aia de la nasa.

              Hai sa vedem ce alegi.

              1
        • „conform tuturor dovezilor ȘTIINȚIFICE codoiu crește DUPĂ ce crește temperatura”

          Ia baga link. Vreau sa vad studiile astea.

          1
      • factor echivalent de multiplicare = 21 x CO2

        3
    • @Costica…..
      Eeee, de mult colectivul Eco-Avantul-Prabusirea a trecut la nivelul urmator…..
      Am auzit (traducatorul canalului de pe DIGI a sarit faza) pe BBC o zicere despre CO2 cel toxic….
      Am mai vazut, auzit iara chestia pe undeva…..

      Incet ince o sa apara si o „scoala din aia de gandire” cu saltul de la la 0.04 % la zero…
      Tot inainte tovarasi…..

      7
      • Daca ai avea si argumente pt ce-ti fata mintea n-ai mai avea nevoie de validari.
        Ignoranta, lenea si ideile fixe nu explica lumea din jur, ci doar bula in care te simti intre ai tai.

        O sa puiti, daca n-ati facut-o deja, iar rasa voastra o sa aiba in maxim doua generatii viitorul pe care il construiti acum, propagand delirurile lui Trump.

        5
        • @Coscogeamitea
          Vai ce exprimare, de combatant, activist asa…..Dur, la obiect insultator, ca atat te duce capul si nervisorii cand se inteapa bula aia voastra.
          Le stii tu pe toate, si in clima, si in eco, si cine este si ce face un interlocutor.

          Uite aici:

          „Carbon dioxide toxicity and climate change: a major
          unapprehended risk for human health.
          P.N. Bierwirth, PhD
          Emeritus Faculty
          Australian National University
          Current Version – 24 Apr 2017
          ResearchGate DOI:10.13140/RG.2.2.16787.48168”

          Link: https://emeritus.anu.edu.au/_resources/e-texts/co2toxicity%20EF.pdf

          Mai cautam ?

          2
  9. Cg spune trasnai, aberații, din categoria mintea copilului
    Degeaba a uzat scaunele pe la nu stiu de organizații internaționale, dar n-a făcut mare lucru, rezultate, ceva care sa arate capacitatea lui deosebita intelectuala

    Legat de apa potabilă, contrar aberațiilor expertului cresa la seral cg, si la noi, ca si in alte tari, pe fondul secetei avansate nivelul pânzei freatice scade
    Si scade in fiecare an
    Si va scade in continuare
    Previzibil, vor creste costurile de procurare a apei potabile
    Nici o resursa nu este nelimitata in infinit cum visează cg si aia care vor sa sugă din moskva

    Apoi, ca sa faci bioetanol, biogaz, etc din produse agricole nu ai de unde sa produci atatea miliarde de metrii cubi de gaz
    Presupune investiții mari in instalații de producție biogaz/bioetanol, etc iar producția agricolă este după cum este vremea
    Când este vreme buna, avem producție mare agricolă
    Când este seceta producție redusa

    Populatia si tara vrea certitudini, nu ca dacă avem producție agricolă mare, am putea avea biogaz si curent electric – astea sunt aberații
    Nu poți lasa sistemu energetic pe izbeliște, pe starea vremii
    De aceea este de preferat centrale care produc constant curent din resurse cu grad mic de epuizare – ori gazu natural vine sau ar trebui sa vina in cantități mari din Marea Neagră

    Tot așa populatia si tara vrea certitudini legate de înzestrare si capacitatea de răspuns a armatei în fata unei potentiale agresiuni
    De pdf se satura toată lumea

    Apoi, contrar poveștilor cu centrala irakiana sau de care nație o mai fi, de 1700 MW
    Era preferabila o centrala construită nu foarte departe de malu marii pt ca scade costu de transport al gazului (la mintea mea, in Dobrogea, Muntenia sau sudu Moldovei)

    Centrala nuclear electrica este viitoru
    Pt ca livrează constant, cantitate mare de energie
    Cu cantitatea cea mai mica de minereu/produs petrolier/gaz etc

    Nemții au renunțat la energia nucleară, ca erau unii in combinație, cu aia de la moskva
    Nu întâmplator, scroder are pozițiile alea promoskva
    Si sunt si alti foști cancelari, cu poziții apropiate
    Oricum nemții se pot răzgândi, ca au bani suficienți
    Polonezii bagă pe foc si vor avea 6 reactoare americane, dacă am înțeles bine, fiecare reactor de peste 1000 MW,

    16
  10. Deciiii, păpușoiul va face curent ⚡? Păi mămăligă aducem din străinezia? Apoi, la Energie a fost ministru dom’ Burduja, băet cu studii la facultăți din Ivan League. Ori a învățat pe repede înainte, ori gașca lu’ tac-su, pe banii furați de el de la noi a stat prin vestul decadent, îi spune ce să nu facă, dacă nu mănâncă și gura lor.
    Și încă ceva tovarăși, Kremlin Jeorjescu nu are dreptate în absolut nimic. Când preiei o idee bună și o bagi în kktul suveranist, se întâmplă două lucruri : pute și cineva trebuie să îl adune.

    11
  11. Productia de porumb poate fi afectata de conditiile meteo, nu e nimic sigur. Gazul exista si pana cand nu instalam reactoare mici modulare e nevoie de aceasta perioada de tranzitie cu gaz.

    9
  12. Oare independenta energetica a Frantei se bazeaza pe cucuruz sau pe centrale nucleare? Dar Belgia? Dar Suedia?

    18
    • CATALIN DRAGOSTIN

      @daniel: n-ai imaginatie
      Franta are putere utilizabila, sa zicem 80,000 MW si au destule regenerabile, dar nu sificiente, evident
      Romania are putere utilizabila cca 8000 MW si avem mult prea multe regenerabile care ne pot satisface fara probleme o energie fara fosile (la extrem)

      Deci trebuie sa gindesti imaginativ RESURSE/CONSUM NECESAR si vei intelege.
      Macroeconomic asta se traduce prin ? POLITICI DIFERITE !
      (adica daca Franta are 70% Nuclear , si e bine pt ei, asta nu inseamna ca va fi bine si pt noi, unde vad o gramada de prostii cu nucleare, SMR-uri etc….iar Franta mai utilizeaza nuclearul si ca putere nucleara…iar cind faci asta NU TE MAI UITI LA COSTURI)…noi nu suntem deloc in postura sa nu ne uitam la costuri….cine dracu ne mai finangteaza noua 14 miliarde EUR cu SMR-uri cu tot, cind avem rating prost, datorie publica aproape 200 mld EUR samd…puțină decentă mai baieți.

      Am avut o discutie la un grup d elucru – bancheri si macroeconomisti – și unul din ei spunea ca e putin ”ingrijorat” ca din 2026 (adica la anu), serviciul dobanzilor la datoria publica va trece de 4,5% din PIB…vede careva de prin acest site vreo crestere a PIB de 5% de la anu incolo ?…macar pt serviciul datoriei ?!
      cine raspunde la aceasta intrebare, il avansez eu , cu o cerere direct la KJ, la gradul de general cu 4**** (acel bancher n-a stiut sa-mi raspunda)

      Recunosc, e greu sa te prinzi la d,astea…si nu trebuie inghițite ca pelicanii

      1
      • Initial am vrut sa va ignor! Dar citind mai jos un alt comentariu al dvs prin care afirmati ca sunteti modest absolvent de facultate „al sectiei de centrale nucleare” va pot raspunde ca intradevar sunteti un modest absolvent iar eu, recunosc inca o data ca sunt parte din dezastrul actual al tarii intrucat am trecut clasa personaje modeste ca dvs. Mai usor cu jignirile la adresa celor care isi ingaduie sa comenteze pe acest site, iar in cand in cand exercitiul polemicii trebuie sa-l exersati pentru ca in acest fel va puteti dezvolta intelectual . Cu stima.

        9
        • @daniel: daca cititi mai atent, eu imi permit sa fiu ironic (chiar jignitor uneori) doar cu cei care nu-si controleaza limbajul (sunt unii care ma trimit sa cint la alta masa…si nu ma deranjeaza daca acolo se asculta manele, sau altii ma onoreaza facindu-ma tataie…chaiar sunt mindru de asta)
          Am constatat insa ca acest site este totusi ”deosebit in multe sensuri” …

          …si pt dvs. – n-aveati cum sa ma treceti clasa dvs. pt. ca nu puteati sa va ridicati la nivelul profesorilor care m(ne)-au format…și nu va dau citeva exemple: – fizicieni și ingineri nuclearisti, dar si multi, multi altii, care ne-au invațat sa construim centrale nucleare si retele electrice ca sa va incarcati dvs. celularul la priza astazi…adica, citez un mare politician in viata astazi: ”noi am scos tara din noroi”….literalmente, am electrificat-o,

          …azi va spun fyi ca sunt centrale facute subsemnatul…si ma mindresc cu asta…iar la virsta mea, dupa peste 50 de ani de energie, mi-am cistigat dreptul cel putin moral, sa spun orice oricui oricind in acest domeniu…chiar si prostii

          A bientot !

          1
          • Domnule Dragostin, dacă v-am jignit aveți scuzele mele nu asta a fost intenția. Poate ca sunt mai impulsiv si câteodată ma exprim fără menajamente. Dar senzația de articol pentru revista școlii rămâne. Ca sa nu va dea reject Comisia Europeană, ar trebui sa arate măcar așa: https://doi.org/10.1016/j.ejbt.2023.03.004
            Și nu v-am dat exemple din Nature…
            Cu regret, dar materialul arată că o manea și nu un concert de coarde, dacă știți termenul…
            Aveți o vârstă respectabila, felicitări ca sunteți activ, doar nu era sa va spun băiete, abia atunci era deranjant…
            Altfel va doresc sănătate și multa putere de munca!

            2
      • Imaginatia ca imaginatia, dar pana acolo ne omoara cifrele.

        https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-surveillance-eu-economies/romania/economic-forecast-romania_en

        Din datele oficiale UE (nasoli astia, dau chestii transparent, nu se bazeaza pe discutii din grupuri de lucru), cheltuielile cu dobanzile la datoria publica a Romaniei sunt estimate sa ajunga la aproximativ 2,2% din PIB în 2026

        citez: „In 2025, the short-term cost of the pension reform and a further increase in interest payments (2.2% of GDP in 2026, vs 1.4% of GDP in 2022) ”

        Referirea la o creștere a PIB de 5% „macar pt serviciul datoriei” sugereaza o intelegere gresita a relaiei dintre cresterea economica si serviciul datoriei. Cresterea PIB nu este direct legata de capacitatea de a plati serviciul datoriei (implicit si dobanzile), ci mai degraba de sustenabilitatea datoriei pe termen lung.

        referitor la biocombustibilul din porumb, nu mai sunt demult la moda biorafinariile astea, nu prea scot profit; daca te pricepi asa bine la economie si energie ar trebui sa stii ca momentan e mai banos sa prelucrezi deseurile respective rezultate din culturile agricole si nu sa fac biocucuruz din ele

        investitiile presupun cheltuieli semnificative de capital si exista multe metode mai ieftine de producere a energie electrice. ce-ar fi interesant ar fi productia de biogaz din deseuri/reziduri agricole in principal, nu din culturi dedicate.

        Articolul e foarte slab documentat si argumentat tinand cont ca e scris de un specialist. Nu mai zic de interventia asta care e la nivel de gimnaziu dpdv economic.

        12
        • Steppewolf te rog analizeaza: „Agricultorii vor fi fericiti sa aibe o piata de desfacere ”la indemina”, direct, sa i se garanteze minim pretul pietei la anul respecti intr-un contract de furnizare pe min. 10 ani” .
          Adica cateva zeci daca nu sute de contracte individuale in care agricultorii pot da faliment in cei zece ani (nici o afacere nu e scutita de riscuri) , pot sa aibe o productie zero din cauza calamitatilor naturale sau pur si simplu se orienteaza spre culturi ce nu fac obiectul contractelor.
          Este scrisa mai jos.

          1
        • @ dl. steppewolf
          of,of, f. pe scurt:
          – lasati-i pe ăștia nasolii care sunt transparenti, ca raportul ăla din Nov. este facut prin sem.I, deci e deja depasit cu mult
          – eu vorbeam de o DINAMICA pe termen mediu (nu 2 ani) in care deficitul bugetar (CARE TREBUIE FINANTAT…cel putin pina in 2028 cind trebuie adus la sub 3% !…de la 9% cit e in dec.2024….ceea ce pare f. greu daca nu imposibil) și care s-a incheiat spre 190 mld EUR.
          – in context, de ex. necesarul de finantare al RO pe 2025 este de cca 50 mld EUR, si asta se acopera din mai multe feluri, dar, in mod cert, o solida parte din asta va fi tot prin imprumuturi…iar asta ce inseamna ? (fara un plan credibil si realist) cresterea , datoriei, rating mai mic, crestere de dobinzi, samd, si, tare ma tem ca f.f.usor ajungem la cei 4% peste,,,,cum zisei (Ungaria ce antieuropeana se imprumuta la costuri muuuult mai mici decit noi….cititi)

          – ce zicerti dvs. ”Referirea la o creștere a PIB de 5% „macar pt serviciul datoriei” sugereaza o intelegere gresita a relaiei dintre cresterea economica si serviciul datoriei. Cresterea PIB nu este direct legata de capacitatea de a plati serviciul datoriei (implicit si dobanzile), ci mai degraba de sustenabilitatea datoriei pe termen lung…” eu m-am referit la acea comparatie simpla si usor de inteles de oricine…intre noi fie vorba, PIB-ul pot sa-l cresc imprumutind in continuare si stimulind consumul, nu-i asa ?…iar daca vorbiti de SUSTENABILITAEA DATORIEI PE TERMEN LUNG…vi s epare ca stam foarte sustenabil ???….n-as crede

          In ce priveste:
          ”…referitor la biocombustibilul din porumb, nu mai sunt demult la moda biorafinariile astea, nu prea scot profit; daca te pricepi asa bine la economie si energie ar trebui sa stii ca momentan e mai banos sa prelucrezi deseurile respective rezultate din culturile agricole si nu sa fac biocucuruz din ele…”

          tot la gargara va spun si eu: n-ati inteles nimic din ce am scris, si am crezut ca furnizez niste informatii interesante. Sa va explic:

          – biorafinariile nu sunt o chestie de moda: sunt prevazute chiar de UE pt folosirea deseurilor agricole (SUBLINIEZ- DESEURI) pt biocombustibili ! (dupa mincare !)…pina si România va beneficia de 0,5 miliarde EUR pt construirea lor ! (SUA, Brazilia utilizeaza miliarde litri bioethanol pt. combustibili, si altele)
          – tocmai ca ma pricep la energie sustin ca folosirea deseurilor pt. energie este foarte economic ! (de altfel, am o centrala de 8 MW care merge pe deseuri…f.f.economic !….și ma chinui sa conving oameni ca dvs. sa faca acelasi lucru…dar tare greu îi

          – din ”biocucuruz”, se face feedstock (hrana organica pt animale – care acum se importa), ulei de porumb si…bioethanol (sau bioetilena pt petrochimie sau H2 verde).
          Adica, in loc sa export porumb cu 200 EUR/t, (pardon- ”biocucuruz”) mai bine il prelucrez si scot dintr-o 1 tona, 1000 EUR/t

          cam asta e…acu, problema este ca nu stiu ce e aia ”biocucuruz”…sper ca nu e vreu trade-mark
          .

          2
          • hai sa nu mai amestecam suetele cu bancheri cu datele oficiale si am putea discuta. „ma tem ca vom ajunge la 4%” pana la urma e o speculatie personala contrazise de date oficiale care iau in considerare inclusiv problema deficitului

            (bocetul nr. 1)

            Ungaria s-o imprumuta mai ieftin, dar deficitiul e mai mic (cu toate ca datoria e mai mare). Oricum ei se imprumuta mai putin. Nu vad relevanta comparatiei decat din perspectiva de a adauga inca o nota de gravitate

            (bocetul nr. 2)

            biorafinariile sunt prevazute de UE dar sunt intr-o nisa mica mica, un coltisor de masa acolo din intreg tabloul iar eficienta lor nu e asa mare caci daca ar fi fost asa eficiente ar fi fost mai multe investitii, insa iti trebuie capital important si pentru edificare si pentru operare.

            conditiile din Brazilia si US sunt mult diferite fata de noi iar comparatia nu poate sta in picioare din mai multe motive…economice, geografice etc. doar spatiile imense daca le luam in considerare si sunt avantaje dar si provocari foarte diferite de Europa. ca exemplu independent de discutia asta, orasele mai noi si ninspirate din Europa nu au sistem de transport in comun asa de dezvoltat tocmai pt ca se intind pe spatii imense si costurile ar fi enorme asa ca acolo masina e baza.

            se pot face multe din deseuri de plante dar nu-ti poti baza sistemul enegetic pe asa ceva, cel mult il poti augmenta si cu aceasta posibilitate.

            apoi nu iei in considerare deloc impacut economic si de mediu, ar fi nevoie de agricultura intensiva cu consecintele de rigoare si un an cu probleme ar putea dezechilibra sistemul

            eu nu neg avantajele economice ale folosirii deseurilor, insa solutia propusa in articol este mult prea radicala ca sa poata fi realista.

            de la un specialist in energie care sustine atat de vehemet si superior o astfel de abordare m-as fi asteptat la niste calcule, demonstratii, tabele si nu la exercitii retorice care sa ii gadile orgoliul

            de pilda, pentru ca ai adus in discutie banii dati de UE pentru nisa asta, hai sa citim acest raport

            https://www.eca.europa.eu/ECAPublications/SR-2023-29/SR-2023-29_RO.pdf

            tldr: xosturile de producție pentru biocombustibili sunt mai mari decât cele pentru combustibilii fosili, ceea ce îi face neviabili economic fara sprijin politic, exact ceea ce reproseaza unii eolienelor, solarelor etc.

            apoi, directiva privind energia regenerabilă (RED II) a UE limiteazautilizarea biocombustibililor produsi din culturi alimentare la maximum 7% din consumul final de energie în transport pana in 2030; ne-ati putea spune de ce s-au pus aceste limite, care-s ratiunile economice?

            un alt aspect:
            https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/curtea-de-conturi-europeana-biocombustibilii-in-ue-un-viitor-in-ceata/a/NTQ2MTMyMTA0MzQ5NzE2M9p6A4I1yJm8k057sgIfgeU

            tldr: exista indoieli privind disponibilitatea durabila a biomasei necesare pentru productia la scara larga; adica ok, facem biorafinariile dar o sa avem tot timpul ce ne trebuie sa le folosim in asa fel incat sa produca profit?

            totodata, in textul initial propuneti o strategie pe scara larga care sa se bazeze pe culturile agricole iar in raspunsul catre mine faceti trimitere in special la deseuri, ori aici e o diferenta de categorisire a produsului final pentru ca, de fapt, UE doreste o productie de biocombustibili avansati, din deseuri si nu din culturi alimentare (aspectul fundamental eronat din articolul tau).

            sigur, la un moment dat poate fi folosit si porumb daca nu se vinde alimentar sau altceva, dar sa ramana un aspect de nisa, nu o politica de stat, sistemica.

            7
            • @ steppewolf:
              1. ce invocati: ”…(RED II) a UE limiteazautilizarea biocombustibililor produsi din culturi alimentare la maximum 7% din consumul final de energie în transport pana in 2030…”
              Exact asta spun si eu: este admis biocombustibili din culturi alimentare (ex porumb) PINA LA7% din consumul final de energie !. Va dati seama ce inseamna asta ? (la 6 miliarde litri comb fosili/an consumati, este cam 0.5 miliarde l/an (daca presupunem ca pina in 2030 consumul pt transporturi va creste numai minimal !)

              2. am spus f.f. clar ca elementul de baza este sorghul zaharat-din care produc zahar si faina- iar din deseuri bioethanol (porumbul este pt hybridizare si cresterea eficientei tehnologice….nu va mai explic ce e aia, ca nu e loc si timp). deci, ASPECTUL FUNDAMENTAL ERONAT NU EXISTA,,,,POATE NU L-ATI INTELES, CEEA CE E ALTCEVA

              3. ”propunerea ca strategie larga ”…n-ati inteles ca suntem fortati sa facem asta IN PRIMUL RIND CA TREBUIE SA COMBATEM DESERTIFICAREA ? (avem mil. de hectare sun high risk !)…iar Sorghul este ideal
              Deci impusc 3 iepuri !…e asa de greu de inteles ?

              nu ma mai refer la alte ”bocete” ca nu am de ce…

              1
      • Aveti detalii despre ce impact are cultivarea de Sorghum bicolor asupra solului?

        2
        • Eh ce mai conteaza, aritmetica simpla sa iasa. matematica complexa, intelegere externalitati, implicatii de viitor ce mai conteaza.

          E interesant cum oameni cu aparente inclinatii tehnice, intrinsec matematice, ajuns sa dezvolte relativ usor fixatii pe fel de fel de solutii magice la probleme complexe (mult de discutat de ce). Arata cat ne-evoluati suntem si ca de fapt stiinta nu ne-a prea schimbat sistemic, ‘pe interior’. Inca mai cautam minuni. La fel ai sorgul asta.

          In general in ecologie nu exista nimic magic (sau ‘exista’ dar e alta discutie), e doar o matematica mai complexa de tip sistem inchis, zero sum, in care daca o planta face ceva special (cum ar fi ca rezista la temperaturi mai scazute, produce foliaj mai generos, samd) atunci automat are alt dezavantaj (cum ar fi ca extrage mai agresiv nutrienti din sol, are tendinte invazive samd <- doar exemple)

          Stiinta solului e ceva simplu dar complex, nu exista solutii magice, decat din astea din zone gri cognitive: ignoranta externalitatilor, ignorarea impactului strategic (sanatatea/fertilitatea naturala a solului, cat de viu e solul, bogatia stratului de humus) de dragul beneficiilor tactice, ‘viata solului nu contraza, e o prostie’, samd

          4
  13. Francezii aveau la un moment dat 70% pe nucleare.
    De ce in Europa se produce atât de puțin bioetanol din porumb sau alte surse? Nu pot importa din Brazilia? Oare nu rentează, nu-i soluția miracol? În SUA merge la combustibil auto pentru cei care vor neapărat sa circule eco cu ditamai dulapul. Noi suntem aburiți din diverse surse ca de fapt nu ne trebuie gazul, inclusiv din Marea Neagra, mai bine ne montam fiecare o elice în frunte😊

    10
    • Citisem deunăzi că , în Franța, Greenpeace duce o campanie agresivă împotriva încălzirii locuințelor cu electricitate ( din belșug datorită centralelor nucleare) propunând folosirea gazelor ( pe care să le cumpere, de unde oare?). În timp ce la noi, aceiași ecologiști se opun folosirii gazelor naturale.

      13
      • Ei de unde….? Din Russky Mir….

        6
      • Patrioți adevărați ai republicii, băeții verzi de la зеленый мир.
        Avea dreptate McCarthy? Știa Hoover de ce îi fila pe toți?
        Păi ia să consultăm declasificatele de la Venona.
        Și dup-aia să reflectăm puțin: băeții verzi s-or fi lăsat de meserie, sau doar or fi învățat să ascundă șișu’ mai bine pe mânecă?

        9
  14. Enteresul poarta fesu…
    Ai grosso moddo 2 probleme:
    1 interesul financiar al găștii politice…deci nu se va face ce e mai rentabil dpspv prod. Energie electrica ci rentabil pt buzunarul lor.
    2. Majoritatea facilităților de producție energie electrica le ai în afara arcului carpatic => vulnerabilitate strategica sa ramai cu 8 milioane în bezna în caz ca îți pica liniile ce traversează Carpații. E buna o facilitate de producție en-el în Transilvania dar…făcută cu cap… 😉

    P.S. De ce nu vrea nici un politician pornirea proiectului Tarnita Lapustesti???? Hai sa auzim păreri. 😉

    5
  15. Cea mai buna solutie centralele electrice nucleare cu mai multe module mici,cea ce vor sa faca la Doicesti ! Acum sunt multe firme care au in program constructia de minireactoare ! Sunt cele mai eficiente ! Ai nevoie de energie max merg toate, nu ai nevoie, opresti unul sau doua,cat ai nevoie, Am vazut ca niste firme producatoare de reactoare nucleare militare vor face unele mici de incap intr un container de se pune pe camiona si produc 30-150Mw…. Ecologistii vor spune…… domnule ce facem cu deseurile reactive ? Care frate? Barile de uraniu se recicleaza, se imbogatesc iar cum fac iranieni. Si ce vor ramane in 20- 30 ani,la cum evolueaza tehnologia, transportul in spatiu se v a iefteni, v a deveni accesibil si poti duce si face depozit pe luna de deseuri nucleare, nu pe pamant sa poluezi,solul, apele. Si daca intradevar transportul v a fi posibil le trimitem in spatiu.. sau in soare sa se topesaca,pe un fel de nave..barje….. Astfel vom proteja planeta ! In Soare sa se incinereze se pot trimite diferite deseuri… Doar sa ajungem la astfel de tehnologie..

    1
    • Asta cu trimis material radioactiv în spațiu poate să iasă foarte foarte urât, foarte repede.
      Soluția e mult mai simplă: pe fundul oceanului, în zonă de subducție. Mai ies înapoi deșeurile ălea în minim 200 de meleoane de ani.
      Sau breeder reactor și minimalizezi deșeurile, plus scoți maximul din potențialul combustibilului.

      4
      • FBR (Fast Breeder Reactor) n-a mers. Au incercat francezii, dar s-au lovit de probleme mari din cauza fluxului de neutroni asupra elementelor combustibile.
        Mai asteptam …

        2
      • In zona de subductie?! Mai mare nerozie de atat n-am auzit decat la adeptii „teoriei” pamantului plat…
        Viteza placilor tectonice este de cativa cm/an, asa ca ce arunci tu acolo (sute, mii de tone de deseuri radioactive) o sa-ti distruga intregul ocean pana cand, peste cateva sute de mii de ani, subductia va reusi sa preia deseurile. Si mai apoi, zonele de subductie sunt la foarte mare adancime asa ca in ce recipiente te gandesti sa la depozitezi acolo pentru viitorime, care recipiente sa reziste si la presiune enorma si la apa sarata?

        2
        • Intregul ocean, deloc. Radioactivitatea tuturor deseurilor din centrale atomice din toata istoria ultimilor 80 de ani e minuscula.

          Nu trebuie sa tina nimic 1000 de ani!!! Trebuie sa separi (chimic, nu cu centrifuge) elementele transuranice si uraniul neconsumat de produsii de fisiune. Elementele transuranice si produsii de fisiune le torni iara in bare proaspete si le poti consuma. Produsii de fisiune scad ca radioactivitate pana la nivelul ambiental cam dupa 10 durate de injumatatire (care e 28-30 de ani pt produsii de fisiune cei mai comuni, adica strontiu-90 si cesiu-137. Deci…280-300 de ani. Si ce ramane dupa descompunere sunt metale rare, precum niobiu).

          300 de ani nu e mult. E usor a face ceva de beton sa reziste atata. Sau sa ingropi intr-un dom de sare. Si il scoti din nou cand e nevoie (repet: metale rare).

          4
          • Arsenie Breahnă

            E foarte interesant comentariul tău, Checkmate! Totuși, am citit recent că suedezii cheltuie 1 mld de euro să îngroape deșeuri nucleare pentru… 100.000 de ani! De ce ar face asta?!

            2
            • Pentru ca refuza sa le separe din motive politico (proliferare) – socio (teama si proteste) – economice (uzina de reprocesare nu e ceva ieftin de construit, si nici nu prea mai fac statele europene investitii directe, din motive idioate… neoliberalismul vietii).

              2
            • Imi dau seama ca primul meu raspuns era cam vag. Explic: separe, adica sa separe uraniul neconsumat impreuna cu plutoniul generat in operare (astea doua sunt combustibilii principali) de actinidele si lanthanidele minore (care sunt elementele transuranice) si de produsii de fisiune. Proces care poarta numele de „reprocesare nucleara”.

              4
    • nea Gerula, vezi ca raspunsei mai sus la o problema asemenatoare cu ce zisesi matale aici cu nucleare

      2
    • „Sunt cele mai eficiente !”
      Ce inseamna pt tine eficienta?

      ” Ai nevoie de energie max merg toate, nu ai nevoie, opresti unul sau doua,cat ai nevoie,”
      Si dai afara oamenii cand le opresti, da? Ca acolo e costul, degeaba le opresti ca tot trebuie sa platesti oamenii. Costul pt combustibil la reactoare nucleare e minuscul, 1kg de uraniu are energie cat 5000 tone de lignit.

      „vor face unele mici de incap intr un container de se pune pe camiona si produc 30-150Mw”
      PDF-uri am mai vazut. Nu sare inca nimeni.

      „Barile de uraniu se recicleaza, se imbogatesc iar cum fac iranieni. ”
      Nu stiu de iranieni, singurii care recicleaza in clipa asta sunt francezii si rusii (poate chinezii, nu stiu).

      ” face depozit pe luna de deseuri nucleare”
      Boss, pls stop… daca scoti elementele transuranice, le poti arde in reactoare rapide. Ce ramane pierde din radioactivitate si devine inofensiv dupa 200-300 de ani. Nu-ti trebuie milenii, iti trebuie ceva sa reziste 200-300 ani.

      3
  16. Nu ma pricep la „energie” dar mai stiu cate ceva despre agricultura… Sunt cateva afirmatii in articol care, cred eu, pleaca de la niste premise eronate:

    1. Terenul arabil al Romaniei este proprietate privata. Fiecare cultiva ce-l taie capul si-i permite stiinta (sau lipsa ei) in materie de agronomie dar, mai ales, toata lumea cultiva ce poate sa vanda. N-o sa cultive nimeni sorg zaharat daca nu exista o cerere concreta din piata. La asta se mai adauga si faptul ca, daca la porumb se pricepe tot romanu’, cu sorgul zaharat s-ar putea sa fie ceva mai greu. Nu mai avem agronomi ca pe pe vremuri ca la un moment dat agricultura nu mai era sexi.

    2. In contextul conditiilor meteo din ultimii ani, sunt destul de multi agricultori care nu au mai cultivat porumb in lipsa irigatiilor. In principiu si simplist spus, porumbului trebuie sa-i dai apa atunci cand ii trebuie altfel productia va fi foarte mica si nu va acoperi costurile. Eu personal cunosc fermieri care au renuntat complet sau au diminuat semnificativ suprafetele cultivate cu porumb pentru ca nu generau decat pierderi.

    3. Celebrii traderi! Rau cu ei, dar permiteti-mi sa va spun: si mai rau fara ei! Citez: „biorafinăriile românesti ar putea plăti direct fermierilor, lejer 150 EUR/t porumb adică 1 miliard EUR/an pentru 7 mill. t porumb (in loc de cca 100 EUR/t cit platesc ”traderii” care preiau porumbul si vind cu cca 200-220 EUR/t pe piete internationale)”

    In primul rand, niciun (sau extrem de putini) producator nu-si permite sa faca ceea ce face un trader. Ca sa-i „sari” pe traderi trebuie sa pui la punct un lant logistic/comercial pe care niciun un producator nu si-l permite. Pur si simplu nu este fezabil dpdv economic sa-ti infiintezi propriul departament de trading, ca sa mentin exprimarea initiala.

    In al doilea rand, concurenta dintre traderi face ca preturile oferite producatorilor sa fie destul de „cinstite” si s-ar putea ca biorafinariile romanesti sa creasca aceasta concurenta si mai mult. Sau pur si simplu sa nu faca fata traderilor si sa fie nevoite sa plateasca mult mai mult decat cei 150 euro/tona mentionati de autor. Marjele multor traderi sunt destul de mici, departe de cifrele sugerate de autor. In principiu, un producator ceva mai mare primeste pretul FOB Port Constanta minus transport (cred ca era vreo 20 euro/tona, nu mai tin minte exact) minus marja traderului minus taxe vamale/asigurari etc. Oricum, e departe de „jaful” sugerat de autor. Evident, cu cat ai mai putin de vanzare, cu atat vei primi mai putin.

    Cat despre respingerea proiectului de productie biocombustibili de catre UE, imi aduc aminte ca astfel de proiecte primeau sustinere, asa si-a facut Niculae la un moment dat biorafinarie (la Zimnicea parca) dar si cazul elvetienilor de la Clariant care si ei au primit fonduri UE pentru fabrica de la Podari. Deci fonduri par sa se dea pentru asa ceva, cel putin la prima vedere. Acum, eu nu stiu detaliile proiectului respins si nici de ce a fost respins… Si nici autorul nu ne spune concret.

    In incheiere, cred ca si Sebi ca UE o va lasa mai moale cu pretentiile eco-bio si organice in viitorul apropiat. Nu de alta, dar daca mai insista, s-ar putea ca Europa sa se intoarca la probleme mai simple de genul n-avem ce mancare sa punem pe masa sa ne hranim copii pentru ca nu mai avem bani. Toate aceste politici eco-bio si organice suprapuse pe pandemie si razboiul din Ucraina s-au dovedit foarte scumpe, au creat alte dependente decat cele traditionale si par sa fi erodat puternic competitivitatea economiei europene. Daca insista, s-ar putea ca in 10 ani sa fie atatea tulburari sociale cat sa nu poata duce toata clasa politica din UE. Pentru ca vom muri de foame…

    28
    • „1. Terenul arabil al Romaniei este proprietate privata. Fiecare cultiva ce-l taie capul si-i permite stiinta (sau lipsa ei) in materie de agronomie dar, mai ales, toata lumea cultiva ce poate sa vanda. N-o sa cultive nimeni sorg zaharat daca nu exista o cerere concreta din piata. La asta se mai adauga si faptul ca, daca la porumb se pricepe tot romanu’, cu sorgul zaharat s-ar putea sa fie ceva mai greu. Nu mai avem agronomi ca pe pe vremuri ca la un moment dat agricultura nu mai era sexi.”

      Sorgul zaharat e o porcarie de planta care se cultiva primavara si apoi acolo cresc ciulini si cactusi ca distruge solul.
      La cat de afectat de seceta, desertificare si monoculturi sunt solurile in sudul tarii sorg zaharat mai lipseste.

      7
        • Arsenie Breahnă

          Nu suntem pe un site de agricultură, dar comentariul unui fermier ar trebui să-l lămurească pe nea Cătă, inginerul atomic și agricol. Citez din topicul softpedia:

          „Daca la porumb in cea mai slaba sola am facut 5.000 kg/ha, atunci la sorg (camila vegetala dupa spusele unora) am facut 3.000 la hectar (porumbul fiind totodata sensibil mai scump la valorificare); mai mult, sorgul a fost foarte neuniform la recoltare, de la foarte uscat/cazut de la vant/zero boabe pe coame pana la (extrem de) verde pe vai, fiind nevoit sa il recoltez in 2-3 etape, chiar am dat si cu glifosat ca sa iau si restul lasat in camp, pt ca sorgul este ca un magnet pt ciobani, acestia avand grija ca in itinerariul lor sa poposeasca cu oile in lanul de sorg (chiar si inainte de inceputul recoltarii).

          Eu unul nu recomand sorgul decat in situatii limita, acolo unde nu ai alternative.”

          1
    • Sunt probleme cu politicile de decarbonizare, spre exemplu cu masinile electrice si cu alea pe H2 care iau foc din senin atat de des ca nu mai au voie pe feriboturi, deocamdata in Norvegia si in Grecia.

      O alta problema e impactul paradoxal al cresterii eficientei energetice, de la masini la iluminatul public: cu cat e consumul mai mic, cu atat e cererea mai mare pe piata. In felul asta, practic per ansamblu se elibereaza mai mult carbon in atmosfera, luand in calcul inclusiv cresterea numarului de consumatori:
      https://www.youtube.com/watch?v=5vBeiScEvek

      Energia regenerabila (care nu include si cursurile de apa unde genereaza impacturi pe termen lung) e pe de alta parte un motor de crestere economica si o optiune pentru descentralizare. In acelasi timp exista presiune juridica pentru promovarea politicilor de protectie a mediului – procese intentate impotriva poluatorilor inclusiv a alora care genereaza sau promoveaza generarea carbonului in atmosfera – si presiune publica suficienta, pentru mentinerea directiei de protectie a mediului (a climei inclusiv) in UE.

      Anul trecut intrat in vigoare „directiva ESG” (https://commission.europa.eu/business-economy-euro/doing-business-eu/sustainability-due-diligence-responsible-business/corporate-sustainability-due-diligence_en ). In Romania directiva se implementeaza prin Ordninul Ministerului de Finante 85/2024:
      – rapoartele de sustenabilitate devin obligatorii initial pt companiile mari – e vb despre performanta in domeniile mediu, societate si guvernanta.
      – spectrul de responsabilitate fata de acest ordin se va extinde in anii urmatori si la companiile mai mici
      – legislatia afecteza inclusiv companiile non-EU care opereaza la noi (UE)
      – companiile sunt obligate sa promoveze politici proactive privind protectia drepturilor omului si a mediului pe intreg lantul de aprovizionare, inclusiv remedierea problemelor existente si managementul riscurilor
      – e promovata cooperarea autentica a companiilor cu stakeholderii din activitatile cu impact ESG, inclusiv comunitati locale si societate civila
      – raportarea trebuie sa fie transparenta

      In paralel cu directiva asta, bancile si asiguratorii europeni incep de anul asta sa includa intre criteriile pentru calculul riscurilor expunerea fata de probleme de mediu, inclusiv de clima.

      Masina europeana functioneaza nu produce efecte doar in politica si legislatia interna, ci si in politica internationala, in ciuda conflicului dintre vestul si estul continentului fata de politicile de mediu.

      Probabil ca ai dreptate cand spui ca investitiile in protectia mediului ar putea fi reduse in UE, dar politica climatica e putin probabil sa fie afectata inaintea altor politici de mediulu din cauza ca problemele sunt acute, grave si rezolvarile nu pot fi amanate.

      • Numai ESG mai lipsea de pe capul companiilor… Alta prostie monumentala si inutila produsa de birocratii comisiei… Este halucinant cum niste birocrati tin sa ne arate zilnic ca ei sunt mai destepti decat noi si, mai mult decat atat, ne mai vor si binele! Chiar daca noi nu-l vrem (binele)! Vorba ‘ceia, de voi nu ma vreti, eu va vreu!
        In top 50 companii de tehnologie se regasesc doar 4 (patru!) companii europene…
        Masina cu emisii Zero din 2035 va ruina una din industriile de baza din Europa, industria auto cu consecinte care nu cred ca au fost calculate cu prea mult spirit de raspundere.
        Pretul la electricitate in UE este de 2-3 ori mai mare decat in SUA iar cel la gaze de 4-5 ori mai mare decat SUA. Ce drac de competitivitate industriala vrei in conditiile astea? Am „pierdut” gazul rusesc dar ce punem in loc?
        In acest context ESG, GDPR si alte micsunele sunt fix bomboana de pe coliva.

        9
        • GDPR si dreptul la sfera privata pe care il sustine e un raspuns la vulnerabilitatile interconectarii prin internet exploatate de partidele extremiste cu sustinere externa prin alte parti ale lumii. E un intrument de protejare a democratiei, iar economie de piata si competitie autentica fara asta nu se poate (alternativele sunt monopolurile -> oligarhiile, cum e in SUA, sau dictaturile, ca in China si Rusia).

          Directiva ESG sustine politicile de dezvoltare durabila si dezvoltarea unui cadru de finantare pentru companii care sa armonizeze activitatea economica cu interesele de termen lung ale societatii.

          Managementul contemporan are in centru sustenabilitatea. Legislatia asta doar ofera intrumente pentru un management mai eficient in companii, dupa problemele care au ramas dupa criza din 2008-2008 (scaderea concurentei prin concentrarea capitalului a determinat inclusiv reducerea inovatiei si a competitivitatii economice, ca exemplu).

          • Trai paragrafe care nu spun nimic concret. Nu cred ca ai habar de ce inseamna sa implementezi vreunul din conceptele astea (GDPR, ESG) intr-o companie care de foarte multe ori nici macar nu este necesar sa le implementeze. Dar na, o obliga legea…
            Ne bucuram ca Google, FB etc samd sunt gratis dar ne scandalizam cand ne vand preferintele de cumparare etc samd
            Politicienii si comisarii europeni traiesc intr-o bula si nu inteleg mai nimic din ce se intampla in lume. Daca nu se trezesc, UE se va duce pe… apa sambetei.

            7
            • https://www.theguardian.com/environment/2025/jan/16/economic-growth-could-fall-50-over-20-years-from-climate-shocks-say-actuaries?CMP=share_btn_url

              Pentru cine nu se descurca pe cont propriu exista firme de consultanta.Eu ma ocup de procese de transformare in companii… in acelasi timp, cred ca e clar de ce tipul asta de servicii nu are piata in Romania 😉

              • „Pentru cine nu se descurca pe cont propriu exista firme de consultanta.” Care firme lucreaza pe gratis, sau cum?

                „Eu ma ocup de procese de transformare in companii…” „Procese de transformare” poate sa insemne orice, nu vrei sa fii mai specific?

                Ca idee, m-am saturat de tot felul de denumiri pompoase asociate unor procese create artificial de niste birocrati care habar n-au cu ce se mananca domeniul pe care-l reglementeaza si, mai ales, care-s problemele reale ale acelui domeniu.

                Ceva de genul asta:

                Reality:
                I got my driving license.

                LinkedIn:
                I am honored and thrilled to announce that I have been selected among the top 5 applicants who participated in professional and the most-respected exam which evaluates the skills and ability to operate fuel-based vehicles. I cannot wait to see what the next chapter holds, and I cannot express my appreciation to the ministry of transportation, Wendy’s, Google, NASA, and my neighbors who supported me during this difficult journey.

                Cam asta e in opinia mea managementul contemporan care are in centru sustenabilitatea. Bifam niste hartii, in rest business as usual ca niciun stat nu are suficiente resurse ca sa se asigure ca toate chestiile astea sunt cu adevarat respectate.

                2
                • Daca esti jurnalist chiar nu te intereseaza raspunsul meu.

                  Daca eram dispus sa-mi spanzur chilotii pe internet o faceam de mult.

                  • Sunt jurnalist „de duminica”, nu din asta traiesc. Daca nu stiai, tot ce se scrie pe site-ul asta e voluntariat/hobby din pasiune pentru domeniu si preocupare pentru armata noastra.
                    Pentru unul care nu-si spanzura chilotii pe internet esti foarte activ. Ai facut o afirmatie extrem de vaga intr-o discutie destul de concreta. Procese de transformare… 🙂 Sunt satul de denumiri pompoase care nu spun nimic concret.

                    5
                    • Un proces de transformare e abordarea proactiva a strategiei si uneori a identitatii organizatiilor ca raspuns la tendinte si factori externi. In acelasi timp transformarile sunt procese continue care includ mai multe procese de schimbare („changes”).

                      Managing Transitions: Making the Most of Change – William & Susan Bridges

                      Un model pentru procesele de schimbare: https://www.youtube.com/watch?v=xz69ZHbWZ5k

                    • Multumesc pentru raspuns, acum e mult mai clar!

                      3
    • @dl.Nicolae: voi incerca sa raspund unui comentariu realist și decent (nu afirmatii făra nici o bază, și niște ”păreri” ale unor parerologi, cum mai observ pe aici, in afara de dvs.):
      A. In primul rind, spre documentarea oricarui cititor, inainte de a spune ceva, despre ceva despre care habar n-ai, trebuie citit cite ceva sau invatat cite ceva. Pt. usurinta:

      https://cordis.europa.eu/project/id/227422/reporting
      http://www.sweetfuel-project.eu/exploitable_results

      (adica, sorghul zaharat, cf. CE, este considerat ”sweet-fuel”…adica, spre intelegerea unora, INTII PRODUC HRANA (zahra si faina), iar din DESEURI (REZIDUURI) ce ramin DUPA EXTRAGERE ALIMENTE !!!, in loc sa le duc la groapa cu gunoi, le fac energie (MWe sau MWt), sau Bioethanol (asta este biocombustibil avansat, cu care iarasi, fac ori energie, ori transporturi)…na ca o luai pe urmele lui Calin Georgescu…hrana, energie si apa, si acu, dadui apa la moara sa ma clasifice drept putinist….dar, in plus mai e ceva: exsta si un HG al Guv RO de prin 2022 care vorbeste despre Strategia Economiei Circulare in RO (merita citit, iarasi, inainte de a spune ceva !…exact despre astea: ce sa faci cu deseurile/reziduurile

      B. stati linistiti, ca a fost un alt Georgescu (Nicolae Georgescu Roegen) care a pus bazele bjoeconomiei circulare pe la anii 60 (cititi pe Wiki daca doriti aprofundare), iar acest savant român este considerat parintele bioeconomiei si economiei circulare in SUA (acest stat este cel mai mare producator de biocombustibili avansat- peste 55% din productia mondiala !…e vorba despre vreo 60 miliarde – MILIARDE- litri bioethanol – productie – pentru care exista si turbine cu gaz care merg cu ”prostia asta”)

      Acum sa revenim la comentariile pertinente dlui Nicolae, pe puncte, eu, nepricepindu-ma la agricultura dar mai stiu cite ceva despre energie:

      1. ”Terenul arabil al Ro…”: conceptul propus (care oarecum ne apartine dar e si un copy-paste de pe la altii), este ”industralizarea agriculturii”, in sensul in care se creeaza COMPLEX INTEGRAT – teren agricol, standard 5000 +5000 Ha – cu contract de furnizare materie prima agricola catre BIORAFINARIE INTEGRATA (productie alimente+ bioethanol+energie+prod bio-petrochimice) – DESFACERE.
      Agricultorii vor fi fericiti sa aibe o piata de desfacere ”la indemina”, direct, sa i se garanteze minim pretul pietei la anul respecti intr-un contract de furnizare pe min. 10 ani, sa i se asigure eenrgia pt. irigatii, rafinaria are energie in exces si sa i se asigure asistenta tehnica la cultivare – pentru ca e interesul BIORAFINARIEI sa aibe materia prima de calitate !)…ideea, intre altele, este de a prelucra in tara cit mai mult din productia primara de grine, etc. in produse finale cu valoare adaugata mare

      2. Porumbul: cum am explicat, partea de irigare este partea din ”pachetul” conceptului integrat (investitiile aferente)…HYBRIDIZAREA BIORAFINARIEI se face porumb + sorg zaharat. Sorgul zaharat este ideal pentru combaterea aridificarii , este ideal pt. combaterea seceit (e o planta rezilienta la seceta !), este o planta f. productiva (100-150 t/Ha biomasa). Cine nu stie…si sunt f.f. multi din acestia, CSP-Comitetul de Stat al Planificarii – comuniste, a ordonat o analiza la anii 70, ce plante sunt propice pt. productia de zahar. Cercetatorii (din care unul din ei lucreaza cu noi astazi !!) au recomandat sorgul zaharat sau sfecla de zahar in aceasta ordine. Decizia a fost sfecla de zahar (desi calitatea zaharului era mai buna de la sorgul zaharat) pt. simplul motiv ca sorgul lasa in urma o cantotate f. mare d ebiomasa si la acea vreme RO avea gaze si petrol ieftin si n-avea chef sa arda deseuri..asa au aparut 31 fabrici de zahar din care nu mai exista decit 1, bazate pe centrale cu pacura si gaze

      3. ”…Traderii…” daca consultati statisticile, veti constata ca in primele 10 firme exportatoare (traderi), NU SE REGASESTE NICI O FIRMA CU CAPITAL ROMÂNESC (și noi ne laudăm ca suntem mari exportatori…de munca bruta, si subventii…ca sa produca/prelucreze altii…de ex, bioethanol, pe care apoi il cumparam noi…dar si multe altele din aceleasi produse agricole exportate.)
      Cum am explicat mai sus: O BIORAFINARIE vrea doar sa aiba materia prima asigurata pe termen lung, și se va asigura ca agricultorul are ce-i trebuie ca sa performeze (incl. experti in agricultura, cum avem noi, sa-i invete ce si cum) iar agricultorul e f. multumit sa produca, iar rafinarie colecteaza ea produsele…asta este ceva ce evident, nu place nici unui trader…sa apara un ”concurent” f. puternic
      Mai sunt si alte chestii dar ma opresc aici…DAR, simpla respectare a principiului ECONOMIEI CIRCULARE spune ca SCURTAREA LANTULUI DE APROVIZIONARE este esentiala…iar noi ce spunem: de ex. pun o bioarafinarie in mijlocul Baraganului, sa zicem Slobozia si colectez pe o raza de 50-60 Km biomasa (distanta economica d etransport) si rezolv multe probleme ale traderilor cu transport, ăreturi FOM taxe, etc., etc. si le fac viata mai usoara. sa nu uitam – contractele cu fermierii sunt pe termen lung ! (daca nu cumva sunt terenurile mele)

      4. ”….În incheiere, cred ca si Sebi ca UE o va lasa mai moale cu pretentiile eco-bio si organice in viitorul apropiat. Nu de alta, dar daca mai insista, s-ar putea ca Europa sa se intoarca la probleme mai simple de genul n-avem ce mancare sa punem pe masa sa ne hranim copii pentru ca nu mai avem bani…”

      Asta este afirmatia elocventa care demonstreaza ca aici in RO, f.f.multi avem o mare lipsa de intelegere a economiei si mai ales macroeconomiei (fără supărare).
      – tot ceea ce am explicat, n-are nici o legatura cu cele metionate: este pură economie si valorificare superioara a resurselor interne. Adica: importam zahar de 1 miliard EUR/an (deficit comercial) pe care il inlocuiesc producind zahar (si faina) din Sorg zaharat in RO, si imi ramine un deseu (reziduu) cu care produc energie (bioethanol, sau bioethilena pt petrochimie, sau H2 verde, etc.). Aceasta este foarte ieftina si competitiva pt. simplul motiv ca are cost virtual = ”0” (ZERO) !..e reziduu ”fara valoare”, nu-i asa ?…deci, astea s eintimpla DUPA ce ”ne hranim copii ”
      – cazurile Clarian si Nicolae, au fost esec din alte motive , care n-au legatura cu ce spun (n-am timp și loc sa exlic)
      – proiectul a fost respins de CE din motive pe care ar trebui sa le intuiți din explicatiile de mai sus (este ”prea disruptive”)….Uniunea Europeana este statistic producator a numai 5% din productia mondiala de bioethanol…penibil
      Iar RO are resurse uriase in acest sens !

      Inchei prin a explica faptul ca am o oarecare idee despre energie si putin mai mult despre aia nucleara (cum vad ca pe aici prin acest site se dau unii cunoscatori).
      Nu sunt decit un absolent modest al sectiei de centrale nucleare a Politehnicii Buic, exact tehnologia CANDU, iar mai nou, ma uit la bioenergie, strict dpdv competitiv (cost energie pentru consumatori)
      Cam atit deocamdata !

      8
      • Băi dacă n-ați ieșit milioane de profesori și fizicieni de la Tesla încoace și unul nu ați reușit să re-faceti free energy și transmisia energiei la distanță fără fire și să nu mă iei cum că Tesla a bătut câmpii că nu îi ajungeți nici unul la genunchi. Nu meritați mai mult decât să îngurgitați sorg zaharat modificat genetic. Cu greieri natur. Și veți fi fericiti.

        3
      • Tataie, du-te și cântă la altă masă, eu m-am lămurit.

        4
      • nea Catalin, te-am avertizat!

        1
        • nea neamtu, thanks for ringing the bell…well taken, but, I,m enjoing this !…it,s a lot of fun for me to listen to people…various people…”imi fac mîna” pt aialalti heavy weight

          unii de pe aici, chiar sunt competitivi cu altii de prin Comisia Europeana !(de necrezut cit de mult se aseamana !!)…am auzit (adică in scris !) de la astialalti din CE-DG-ENV ca centralele pe reziduuri din bioeconomie polueaza (incl.cu CO2)…iți vine sa te arunci in Marea Nordului.
          …așa ca ce se scrie pe aici nu mă mira !…țin la tavaleala…anii de santier m-au calit,
          tot sper vreun comentariu aplicat, tehnic, economic, filosofic…nică…tot sper

          …așa, cu expresii si mod de adresare ca cele de mai sus, nu fac decit sa confirme ce ai afirmat ceva timp in urma ca pe aici e un site cu multi ”răcani” și ar trebui sa demonstrez si eu ca ”mi-am vizat demult legitimația de șmecher”.

          Geaba incerci sa cînti muzica clasica, sau un jazz, un R&B ceva, la o masa, daca acolo se stie sau asculta numai manele

          5
          • q.e.d.

            Nu e nevoie de mai mult sa iti dai seama pe ce fel de „intelectuali” isi fac propaganda unii ca CG sau colegii din haur.

            3
      • @catalin dragostin Multumesc pentru raspuns! Cateva ganduri, conform punctelor dvs.:

        1. Pentru mine ca producator, cresterea cererii produselor pe care le vand nu poate decat sa ma bucure, creste concurenta intre cumparatori. Iar industrializarea agriculturii suna foarte bine, dar din nou, despre asta nu putem vorbi decat in contextul unei economii de piata, bazata pe cerere si oferta, capital si, foarte important, proprietate privata. Din acest motiv nu mai suna la fel de bine acel, citez: „COMPLEX INTEGRAT – teren agricol, standard 5000 +5000 Ha – cu contract de furnizare materie prima agricola catre BIORAFINARIE INTEGRATA (productie alimente+ bioethanol+energie+prod bio-petrochimice) – DESFACERE.”

        Cu referire la A si B, in principiu, eu ca producator nu voi aloca niciun mp unei plante (sorghul zaharat) pe care nu am mai cultivat-o si pe care n-o pot vinde decat unui singur cumparator ca fabrici de zahar nu prea mai sunt (pentru motive pe care nu le cunosc). Aici trebuie facute niste calcule dar lipsa de cerere pentru produs nu este incurajatoare iar dependenta de un singur cumparator, chiar si in conditiile unui contract pe termen lung ma nelinisteste. In plus, probabil (nu stiu 100% sigur) ca nu pot cultiva sorg cu aceleasi utilaje cu care cultiv cereale si oleaginoase deci trebuie sa cumpar utilaje care nu sunt ieftine.

        Aia cu „standard 5000 +5000 ha” iarasi nu prea tine ca vorbim de proprietate privata aici. Deci de unde alea +5000 ha? De la cine? Cum? Ca sa nu mai vorbesc de fragmentarea parcelelor si alte probleme de genul…

        2. Este legat de 1. Deci avem o singura fabrica de zahar in Romania iar ca sa vand la export inseamna sa cheltuiesc timp si bani ca sa gasesc cumparatori. Daca ar exista o cerere clara de sorg zaharat si preturi competitive probabil ca vor aparea si producatorii.

        3. In principiu activitatea traderilor este intotdeauna subestimata. Tuturor li se pare ca e simplu ce fac traderii. Cunosc destui traderi romani mici si am o idee destul de buna despre ce inseamna sa faci trading. Si este foarte greu sa te bati cu granzii. Sunt foarte multi traderi romani intre producator si traderul mare din port. Chiar si asa, nu aveti dreptate, exista un trader roman in top 10 – Cerealcom Dolj: https://www.economica.net/un-nou-jucator-international-in-topul-traderilor-de-cereale-din-romania_569614.html

        In final. Am avut la un moment dat discutii sa ne vindem paiele care raman dupa recoltare (pe care noi de obicei le incorporam in sol pentru cresterea fertilitatii) dar cumva nu s-a materializat. Nu mai stiu exact de ce, dar n-a iesit. Ceva n-a fost bine, nu mai stiu exact daca pentru noi sau pentru ei.

        Vis-a-vis de UE, problema atunci cand joci „cinstit” este ca trebuie sa joci dupa „reguli” sau sa gasesti portite legale sa ocolesti regulile care te dezavantajeaza.

        Oricum, eu va urez succes!

        3
        • Va pot da eu cateva raspunsuri. Fabricile de zahar se bazau pe suprafetele de sfecla din perioada comunista. Schimbarea climei, lipsa de irigatii, fragmentarea proprietatii, sensibilitatea fata de calamitati, cheltuieli mari de productie , au facut nerentabila cultura asta in zona de sud (sunteti constantean va dati seama ce inseamna pentru o planta cu frunza lata canicula din perioada iulie-august sau o grindina in iunie-iulie). Despre decaderea acestei culturi in zona noastra probabil stiti/intuiti.
          Chestia cu 5000+5000 e posibila in teorie cu grupuri de producatori (cei organizati in baza OG 37/2005) sau cu IMB.

          1
        • @dl.nicolae
          Citeva raspunsuri punctuale la ce probleme ridicati dvs.:

          1. ”…Cu referire la A si B, in principiu, eu ca producator nu voi aloca niciun mp unei plante (sorghul zaharat) pe care nu am mai cultivat-o si pe care n-o pot vinde decat unui singur cumparator ca fabrici de zahar nu prea mai sunt (pentru motive pe care nu le cunosc)….”
          Raspunsul e simplu: conceptul de complex integrat este identic cu cel de complex minier-energetic (ex. CEO OLtenia in RO) sau minier-metalurgic.
          Adică dvs. dacă veti face parte din ”complexul agricol-bioenergetic”, veniți cu resursa dvs.-TERENUL AGRICOL- iar Biorafinaria va va furniza semnitele certificate EU de Sorg Zaharat, tehnologia de cultivare, crestere si recoltare si vi se va plati corespunzator…veti avea viitorul asigurat, nu depindeti de vreme, piata, etc..
          Interesul este de partea Biorafinariei, pt ca ei fac o investitie, sa zicem de 200 mill. EUR, si riscul mare e la ei nu la detinatorul a 5000 Ha, care costa cit costa.
          DECI, BIORAFINARIA SE ASIGURA CA cele 5000 Ha SUNT IN FUNCTIUNE !
          Aveti in vedere ca in echipa Biorafinariei sunt experti in agricultura…nu va lasa nimeni sa faceti greseli !…iar testele si certificare semintelor de sorg zaharat au luagt cam 4 ani….deci, n-aveti sa va faceti griji dvs….aia din Biorafinarie si le-au facut demult

          2. azi, ”am adunat” f.f.usor 5000 ha !

          3. sorghyul zaharat se prelucreaza in biorafinarie si se produce zaharul acolo !

          4. paiele de colectat: va pot spune eu de ce: era vorba de productie tot de etanol din paie (exact cum a fost la Clarian-in Dolj). Problemele acolo au fost 3
          – tehnologia de productie etanol din paie nu era eficienta
          – problema logistica de colectare a paielor nu a fost bine strjcturata
          – utilitatile au fost proiectate prost- se bazau pe cantrale cogen (electricitate si abur) produse si din gaz (cind pretul gazului a explodat, au intrat pe pierderi)
          Conceptul nostru s ebazeaza pe productia de energie din aceleasi resurse, iar sorghul zaharat este o resursa complet diferita de paie)

          cam asta e….noi am studiat problema de peste 4 ani de zile si, mai ales, este certificata ca eficienta si 100% economie circulara

      • „:Agricultorii vor fi fericiti sa aibe o piata de desfacere ”la indemina”, direct, sa i se garanteze minim pretul pietei la anul respecti intr-un contract de furnizare pe min. 10 ani, sa i se asigure eenrgia pt. irigatii, rafinaria are energie in exces si sa i se asigure asistenta tehnica la cultivare – pentru ca e interesul BIORAFINARIEI sa aibe materia prima de calitate !)…ideea, intre altele, este de a prelucra in tara cit mai mult din productia primara de grine, etc. in produse finale cu valoare adaugata mare”

        Piata de desfacere nu te ajuta cu nimic daca in 5-10 ani ti-ai distrus pamanturile si nu mai iese nimic. Profit mic pe termen scurt asta e tot ce propui. Nici macar cine stie ce mare profit.
        Idea ca faci dupa alimente iar e bazata in nimic. Nu putem trai cu produsele secundare din sorg.
        Efectiv nu e fundamentata in nimic economic si in nimic practic ci doar multe wishfull thinking.

        Daca se intampla asta atunci ailalta se intampla si la final iese uite asa. Momentan nimic din astea nu s-au intamplat si sa arunci investii sa schimbi culturi pentru atatea poate daca si cu parca e sinucidere financiara pe langa aspectele ecologice care vad ca sunt luate in deradere pe site.

        Unii nu inteleg ca daca distrugi solul ti-ai distrus afacerea iar in cazul multor fermieri mai ales mici si medii asta inseamna viata.

        6
        • @robi: sorgul zaharat este planta (unica) ce:

          – absoarbe 50 tCO2/ha/an (o padure-virgina- de-abia ajunge la 15 tCO2/ha/an
          – prin radacinile sale f. adinci, fixeaza cca 20 t Carbon/ha/an….deci, RECONDITIONEAZA solurile aride sau in curs de desrtificare
          – este planat agrocola cu cel mai mic necesar de apa din toate cite exista

          (am citat din lucrarile de specialitate ale academisienilor si specialistilor din agricultura)…unii lcreaza cu noi astazi, in aceasta problema

          Credeti vreun moment ca m,apuc eu sa spun prostii pe site-uri, ca sa ma aflu in treaba?…furnizez informatii, iar multi, spun ce spun…dar nu-i nimic,

          1
  17. Sa nu fie cu suparare si zic asta ca un progresist-social si verzofil ( drepturi minoritati, intr-ajutorarea alor sarmani de langa noi, bine educati pe teme de mediu/schimbari climatice, samd) si pseudo-libertarian f convins: articolul cam bate campii.

    Argumente: In toata lumea pragmatica din vest, gazul e considerat soluti stop-gap f pragmatica si realista, mai ales daca il ai usor disponibil. In traducere: solutie interimara, cu durata de viata de 30-50 de ani, cu infrastructura reutilizabila, tranzitionabila catre mix partial/integral catre H/alte alternative samd. Asta pt traieste in lumea solutiilor pragmatice.

    Bioetanolul e o prostie. Solul (mai exact stratul productiv viu de humus) nu e o resursa infinita, ci dimpotriva, se consuma f rapid atat prin monoculturi relativ stupid implementate cat si prin chimicalizatea excesiva agriculturii (ca buna anecdota prin agricultori regenarativi sau real interesati de viitor: un buna agricultor este un producator/cultivator de sol, nu de plante; un sol f sanatos si f viu scoate intrinsec produse si productii f bune).

    Scopul unei tari destepte este sa faca din sol produse derivate cu valoare adaugata cat mai mare (sol+apa -> cereale ->carne -> mezelarie cu valoare adaugata samd, sau alte alternative mai sofisticate). Sa faci din sol->plante->energie e o mega-prostie, valoare adaugata f redusa, lant scurt de sofisticare.

    Si peste asta, viitoarele schimbari climatice ce vor fi din ce in ce mai agresive si vor face multe culturi extensive neviabile la temperatura in sol-aer -+ /apa-viata in sol disponibile la acele momente.

    Sunt multe discutii in mediile academice care se ocupa in mod real de adaptarea la viitor la agriculturii, referitoare la modificarile sistemice de specii/soiuri ce tb. cultivate a.i peste 30-50 de ani sa putem produce hrana pt cati suntem.

    Solul e pt crescut hrana, nu produs energie. Sunt X surse pt asta.

    Ma scuzati, my 2 cents (dupa 2-3 pahare de vinutz la focul sobei). Spor. Sa avem un min 2.5% in 2025.

    21
    • @mihai…scuze, dar mata bati cimpii…concluzia matale nu face nici aia 2 cents…pastreaza-i

      5
    • de acord, mai ales ca o sa avem ceva gaz disponibil pentru urmatorii ani si oricum nu-l putem consuma noi pe tot, mai trebuie sa si exportam.

      n-ai de ce sa compari productia de din US de biocombustibil, unde sunt suprafete imense, incomparabil mai mari ca la noi cu ce agricultura facem noi aici.

      sigur, daca sa zicem sorgul zaharat e eficient si poti produce din el si zahar si din ce ramane biocombustibil f bine, maximizezi folosirea acestei resurse, dar nu vad cum sa te poti baza pe productie agricola pt energie

      mi se pare si mie gresit dpdv al strategiei; la noi e destul de clar, nuclear, apoi SMR-uri, hidro inclusiv Tarnita (cu unele mici rezerve) si gaz cat putem.

      6
      • Se cultiva plantele care aduc benficii maxime producatorului, nu statului, nici societatii si in nici un caz vre-unei alte firme, indiferent ca opereaza centrale de energie, biorafinarii sau fac doar comert cu materie prima.

        Teoretic statul trebuie sa sustina obiectivele de dezvoltare durabila ale tarii iar intre astea nu prea se inscriu plantele care termina terenurile arabile, si asa din ce in ce mai putine si mai afectate de schimbarea climei.

        In China spre ex, porumbul se cultiva pe teren acoperit cu folie de plastic, sa mentina apa in sol. Asa ceva e o crima de mediu intr-o tara civilizata. In afara de asta, exista studii care demonstreaza ca bilantul de carbon al biocombustibililor din porumb e mai rau decat al combustibililor fosili. Etanolul de papusoi e green-washing.

        Pe vremea lui Ceausescu statul cultiva patrunjel si il vindea la aprozar. Scenariul cu sorgul si porumbul ma duce cu gandul la modelul asta de organizare.

        3
  18. Atata timp cat China si India ard fiecare anual miliarde de tone de carbune si titei am credinta ca influenta Europei asupra poluarii si a incalzirii antropogene globale este de neglijat ! Spun asta uitandu-ma la niste statistici internationale privind productia, exportul si consumul de produse energetice. In consecinta, productia de biocombustibili din porumb in Europa si binenteles Romania, seamana cu fierastraul cu care iti tai creanga (mancarica) de sub picioare.
    Binenteles ca la noi cineva a sarit calul (si nu dezinteresat dar DNA-ul e mana moarta) oprind centralele pe carbune cu mult inainte decat ne-a cerut UE, vezi Germania si Polonia !
    Atata agricultura stia mai demult, orice liceean ca orice monocultura distruge pamantul. Deci scoti recolte de 10 t /ha de porumb in primul si al doilea an daca ploua ! Dupa aceea cat costa porumbul daca scoti numai 5 tone/ha sau mai putin ? Dispare si bruma de rentabilitate si vine si foamea ! Pamantul e pt agricultura, pt mancare ! La noi si mai mult !
    2. Dece trebuie dus gazul dela MNeagra la Mintia ? Costa si infrastructura si energie de pompaj ! Trebuie centrala pe tarmul marii (cineva are „interese” si NU pt noi) ! Pt ca gazul vine din M Neagra, cel din Podisul Transilvaniei abia daca are sa-i mai incalzeasca pe localnici.
    3.Se implinesc curand 20 de ani de cand nu s-a mai facut niciun grup nuclear la Cernavoda ! Dece ? Au fost publicate niste statistici cu costul energiei in Europa vest si est ! Franta, Belgia Olanda > 1/2 din costul din Romania . Dar Franta are 75% nucleara si Belgia se aproprie ! Ia vedeti ce guverne „patrioate” am avut din 2007 pana azi !
    Tot ce ne mai lipseste este Kremlin Jorjescu -tichie de margaritar si Boni-bon !

    5
  19. Nu stiu daca bioetanolul este varianta optima pentru renuntarea in viitor la GN. Alternativa non-carbon in viitorul apropiat ar fi si hidrogenul care poate fi folosit in combinatie cu GN ca si tampon (baterie) conjugat cu instalatiile fotovoltaice din ce in ca mai extinse (ziua produci curent pe care il folosesti pentru producerea de hidrogen pe care il arzi noaptea in termocentrala) iar mai mult ca sigur pe viitor se vor dezvolta mijloace eficiente pentru stocarea hidrogenului (produci vara, consumi iarna).

    O alta varianta de facut abur pentru Mintia este SMR, ca doar este amplasata pe Mures iar tehnologia se a dezvolta si implicit ieftini in viitor.

    In concluzie, as zice ca o astfel de capacitate de productie modernizata la standarde actuale in functiune nu ar avea de ce sa nu merite.

    In conditiile astea,

  20. 1. Gazul este acceptat drept combustibil de tranziție de către UE.
    2. Green Deal – ul a nenorocit economia Uniunii Europene în ultimii 10-15 ani , aceasta rămânând în urma celei Americane și a Chinei , cărora nu le pasă de CO2 .
    3. Energia in UE a ajuns să fie de cca 3-4 ori mai scumpă decât in USA sau China.
    4. Sistemul Energetic Național are nevoie de o centrală de mare putere amplasată in Ardeal , care să funcționeze în bandă ,în condițiile în care , in acest moment producția de energie electrică este concentrată în zona de sud-est și cea de sud-vest a țării.
    5. Dezvoltarea centralelor nucleare modulare , va fi , în opinia mea soluția de viitor pentru România.
    P.S. Lăsați porumbul pentru zootehnie , care este la pământ.

    15
    • Asta sustin si eu ! Gazele din MN, spun expertii p–ii, ajung pentru 10-15 ani consumul Romaniei. Pai odata cu marea decarbonizare, si revenirea economiei, plus ca astia de la putere vor si reindustrializeze tara, mai pui ca si in UE va creste cererea, prevad ca in max 10 ani se termina si vom ajunge iar la importuri si mai si platim certificate de decarbonizare….. Asa ca viitorul e „nuclear”, Ce porcarii de eoliene, fotovoltaice, milioane de euro pe sisteme de stocare…. Daca terminam la Cernavoda, Doicesti si mai identificam doua locatii gen Doicesti, plus energia hidro…… O sa dam la toti fraierii care au ramas pe gaz. ca in timp vor scadea stocurile cresc preeturile si o sa plateasca pentru decarbonizare….Franta are o groaza de reactoare nucleare..

      2
  21. Arsenie Breahnă

    Redactat într-o stilistică dezlânată, insuficent argumentat și împănat cu „șopârle” incongruente lumii contemporane (cum ar fi, cea mai gogonată, aia cu excluderea traderilor), mie articolul acesta nu mi se pare compatibil calității articolelor publicate pe această platformă. Poate a avut domnu’ Dragostin o zi mai nașpa când l-a scris…

    Îmi aduce aminte de o glumă celebră: „Care sunt asemănările dintre inginer și câine? Amândoi au privire inteligentă, dar nu pot să se exprime!” 🙂

    7
    • @dl.Breahna: din ce stiu, stilistica dezlinata impanata cu ”șopirle” nu e ceva asa usor de combinat – presupune o anumita intelegere mai profunda și oarecare logica…cred ca aici v-ați poticnit. (insa observ ca alti colegi de comentarii s-au prins cam despre ce e vorba)
      Iar excluderea traderilor nici nu m-am gindit la asta, Doamne fereste…singura chestie care nu o inteleg pe deplin este, de ce trebuie sa fie in general, și, de ce asa de multi, in particular. Nu cumva prelucrarea interna (industrializarea agriculturii si prelucrarea produselor, cit mai avansat) nu ar usura munca traderilor si le-ar mai scuti din eforturile de a cara milioane de tone de griu, porumb, si alte alea ?)

      Inchei cu ceva invațat prin scoala: Cave canem !

      1
  22. Cam cât porumb exportă România https://www.zf.ro/companii/romania-este-cel-mai-mare-exportator-de-porumb-in-sezonul-2022-2023-22223540

    Studiile dau un randament de transformare in bioetanol de 400 de litri la tona de porumb. Aceasta înseamnă că la ce exportăm putem produce maxim 1,5 milioane litri bioetanol.

    Ar mai fi de adăugat că pentru fiecare litru de bioetanol produs se consumă 0,4 kwh de energie și 4 kg de abur, CO2 rezultat vine eliberat în atmosferă.

    În legătură cu Mintia, noua centrală o înlocuiește pe cea veche și este mai ecologică. Cea veche funcționa pe cărbuni și putea produce 1250 MWh.

    Cele două obiective: Mintia și Tarnița, având relevanță regională vor fi realizate.
    Personal cred că este foarte bine să fie realizate cu investitori privați având în vedere performanțele manageriale ale administrației publice.

    Probabil că odată pusă în funcțiune centrala de la Mintia va apărea și posibilitatea eliminării subvențiilor la energie permițând pieței să regleze prețul.

    6
    • @Vasile-it
      De adaugat ca exporturile de porumb din 2021-2023 au fost un varf care poate genera asteptari mul prea mari.
      In perioada 2013-2023 media anuala a exporturilor a fost de 4,9 milioane tone.
      Si aia a fost o perioada foarte buna!
      Media pentru 2002-2012 e mult mai mica, sa nu zic catastrofala, ceva gen 0,9-1 milion tone.
      Deci ce s-ar intampla cu „proiectul” dlui Dragostin intr-un an cu exporturi de 1-2 milioane tone? Intreb doar.

      2
      • @vasile & @ analistul

        porumbul e ”commodity”…il cumpar din Ro sau de pe piata sau din Ucraina
        sorghul zaharat e hibrid românesc certificat si folosirea li este explicata mai jos dlui steppewolf.
        deci, no bother…

        ps. observ ca am trecut lejer de 100 comentarii pe acest site eminamente militar…sunt onorat !…dar, la urma urmei, securitatea energetica face parte din securitatea generala a statului….numai CSAT-ul nostru, nu stiu din ce motive, exclude Min.Energiei din CSAT ?!
        Revedeti ce am mai scris pe aici despre ”Diplomatia energetica”….si va rog sa observati ca Donald Trump va gitui Rusia prin restringerea exporturilor de petrol (flota ”fantoma” a Rusiei)…asta e mai tare ca orice racheta hypersonica, iar Rusia a mai suferit odata in razboiul steleleor, acu, va suferi in razboiul energiei

        • Despre:
          – prezența în CSAT a ministrul energiei. Dacă plecăm de la principiul relevanței pentru siguranța națională atunci ar trebui să băgăm tot guvernul precum și reprezentanți ai altor instituții în CSAT ceea ce l-ar face nefuncțional; iar din punctul meu de vedere prezența acestuia poate fi utilă dar nu este indispensabilă;

          – importul de porumb pentru a produce bioetanol. Agricultura este una din ramurile economiei care produce deficit de cont. Mai bine dezvoltăm industria alimentara reducând dependența și garantând siguranța alimentară;

          – sorg-ul, o resursă care poate fi folosită pentru producerea de bioetanol. De acord că poate fi folosit dar cred că este mai util în zootehnie. Are nevoie de ceva mai puțină apă comparativ cu porumbul și la noi a avut producție bună. In occident, pe fondul lipsei prelungite de precipitații producția a scăzut, ceea ce înseamnă că nu garantează o producție sigură.

          – folosirea bioxidului de carbon la producerea băuturilor carbogazoase. Acest tip de băuturi sunt o problema pentru sănătatea publică atât din cauza zahărului conținut cât și a acidității, iar consumul ar trebui redus (în România se consumă o cantitate dublă față de media europeană) și nu crescut. Dintre riscurile consumului ar fi și obezitatea, cariile dentare, litiaza, osteoporoza.

          Personal consider că trebuie să avem capacități diversificate de producere a energiei cu atât mai mult cu cât nu există o resursă ideală.
          Există aspecte pozitive și negative la oricare dintre aceste resurse; să depinzi de o unică resursă energetică se poate transforma în orice moment într-o problemă de securitate națională.
          Bioetanolul poate deveni o sursă alternativă din perspectiva diversificări și doar dacă nu influențează negativ dezvoltarea altor sectoare economice.

          2
  23. Domnule Dragostin sunteți foarte pătimaș ! Orice observație privind analiza dvs. este respinsă într-un mod lipsit de eleganță , ca să mă exprim eu , elegant !
    Sunteți un om inteligent , care aveți cunoștințe în domeniu , dar nimeni nu este infailibil. Și să știți ca inteligența cumulată a cititorilor este mult mai mare decât cea a dvs..
    Așa , că parafrazând : cave cititori !
    În rest numai de bine.

    6
    • @dl. impartial: multumesc, dar, cum sa nu-ți creasca tensiunea (patima) de la 14 la 14,01 cind citesti ce scrie, de ex.nea carstea de mai jos, și coboara nivelul discuțiilor la nivelul lui de ”patriot”

      …aveti dreptate – cave cititori !

      si e pacat ca unii scad ”acumularea inteligenței” celorlalți cititori ai acestei platforme

    • @dl.steppewolf & impartial & coscogeamitea @ gerula

      Voi incerca sa simplific (numai pt sorg zaharat, pt ca e mai simplu de inteles tehnologic), iar pormbul este pentru hybridizarea procesului si cresterea eficientei.

      Daca e porumb bine, daca nu, nu. Tehnologia dupa care lucram este DuPont, și merge de fo 15 ani bine mersi, iar acum sa mai comentam pe site-uri unii si altii despre ceva ce exista demult la altii mai destepti – dar nu stim noi ca exista – n-are sens. Si da, cel mai mult ma irita (nu neaparat comentariile din site !) ci atitudinea generala a oamenilor, care cauta mai degraba ceva motive ca sa nu se faca decit ceva cum sa se faca !

      In sfirsit, despre Sorgul zaharat in mod SIMPLU:

      – este planta ideala la seceta, mare productivitate, ideala la combaterea aridificarii, desertificarii
      – Romania are min. 2 mill. Ha in risc mare de desertificare (cititi pe unde vreti asta)
      – 1000 Ha produc 100.000 t tulpini de sorg, din care obtin 14000 t zahar + 50.000 t Bagasa (Biomasa) care are putere calorică cca 5 MWh/t (deci: 5 x 50.000 t = 250.000 MWh energie primară). Din asta ori o folosesc pentru energie (centrale electrice de cogen) ori o procesez mai departe in bioethanol, SAF, bioethilena, etc.
      – presupun ca nu vreau alte produse si ma rezum doar la zahar (consum intern si export) si energie
      – deci, voi cultiva numai 1 mill Ha cu sorg zaharat (10% din terenul agricol al RO) contra desertificarii si obtin 1000 ha x 250.000 MWh energie primara, adica 250 TWh energie primară (ca idee generala, Romania consuma energie electrica cca 55 TWh și termica cam 65 TWh pe an), oricum mult mai putin din ce va fi disponibil….deci, avind prea mult deseu, il fac naibii ethanol…ce să fac cu el ?

      Mai erau unii ”ingineri” p,aci, ingrijorati cetățenește ba ca emite CO2 procesul tehnologic (nestiind ca ăsta e CO2 biogenic, pe care il cumpara in draci, PepsiCola, CocaCola, AquaCarpatica si alte ape sa-l faca acidulat), sau, pur si simplu il transform in methanol), ba altu care a citit pe Wiki ca se consuma multa energie abur si electrcitate…neintelegind ca in proces, avem deja multa energie in exces, cum se vede mai sus, sau, in plus mai ramin reziduuri bio din procesul productiei de etanol, din care se face energie.!

      Nepierzindu-se nimic, și neconsumind in plus nimic, asta se numeste bioeconomie circulara .

      Cam asta ar fi f.f. pe scurt si, in loc sa se aprecieze informatia, stam sa gasim ”gaselnite” pe Wiki, la niste probleme de care ne ocupam cam de vreo 4 ani…si nu de pe Wiki…si nu numai subsemnatul…deci, vrem sa raspindim cultura (de plante si cunostinte)

      Daca mai e ceva neinteles, intrebati !…dar decent….mă ajutati ”sa-mi fac mina”

      • @tov. anti-UE & the band: practicile agricole sunt dependente de conditiile locale mai mult decat orice altceva. Intre astea intra bonitatea terenurilor, riscurile de mediu, parcelarea, baza tehnico-economica, cadrul legislativ, know-how-ul si traditiile locale.

        Un studiu de impact de mediu (EEA) implica intre altele comparararea solutiilor alternative. Solutiile astea si analizele comparative lipsesc din discursul cu sorgul, ca si in cazul altor traznai pt care faceti lobby. Obiectivele de dezvoltare durabila – cum ar fi alea din Agenda 2030 – trebuie luate si ele in calcul. Interesant ca in agenda romaneasca nu se face nici o referire la sechestrarea carbonului, ci doar la reducerea emisiilor, ceea ce in conditiile costurilor valorificarii CO2 atmosferic e o aberatie. Comisia UE are pe de alta parte specialisti care inteleg detaliile astea.

        Din pura curiozitate am facut o mica cercetare pe internet si am aflat urmatoarele:

        „Biofuel production using poplar has several environmental impacts, both positive and negative:

        Positive Impacts
        * Greenhouse gas reduction: Poplar-derived bioethanol can reduce greenhouse gas emissions by 80% or more compared to petrol.
        * Soil carbon sequestration: Poplar plantations can accumulate carbon in the soil, improving the overall greenhouse gas balance.
        * Environmental remediation: Poplars are helpful in restoring disturbed environments, controlling land desertification, and gradually reducing arid areas.
        * Reduced fossil fuel depletion: Poplar biofuels can significantly decrease reliance on fossil fuels, with one acre potentially producing the equivalent of 11 barrels of oil per year3.

        Negative Impacts
        * Air quality concerns: Poplar trees release isoprene, which can contribute to ground-level ozone formation.
        * Water usage: While poplars are relatively water-efficient, large-scale cultivation may still impact local water resources, especially in marginal or idle lands.
        * Eutrophication and acidification: The use of fertilizers in poplar cultivation can contribute to these environmental issues.
        * Land use changes: Expanding poplar cultivation for biofuel production may lead to competition with food crops or natural habitats”

        Ca e „Populus alba” sau „Populus nigra” nu intru in detalii. E hazliu totusi sensul din latina si felul in care se lipeste de contextul politic in care tot rasariti pe forum.

        Nici Politehnica si nici scoala de partid nu au avut cursuri de agricultura sau de amenajarea teritoriului, din cate am auzit de pe la batrani. Legat de colectivizare insa, s-ar putea.

        1
        • @coscogeamitea: matale esti teribil de amuzant fără să știi de ce….asta face deliciul discuției cu amatori care daca se uita pe internet zic ca si stiu.

          La asta ce fudul zisesi : ”…Comisia UE are pe de alta parte specialisti care inteleg detaliile astea…”
          ia-o p,asta de mai jos, pune mina și citeste serios (post-universitare, daca nu le ai p,alea simple):

          https://cordis.europa.eu/project/id/227422/reporting
          http://www.sweetfuel-project.eu/exploitable_results

          iar pentru lectura de acasă, in timpul liber, ia-o si p,asta,,,suplimentar:

          http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Raport%20de%20mediu%2819%29.pdf
          https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR18_33/SR_DESERTIFICATION_RO.pdf

          …dupa aia, facem un seminar sa vedem ce ai inteles…domnule pro-UE @ the band of pro-UE political parties (ăsta e un pleonasm, dar n-are importanța)

          hai ca esti tare !

          • Cine-ar putea sa conteste coerenta si competenta unui entertainer de TikTok 🤡

            1
            • @coscogea…
              daca va referiti la mine, aflați ca eu mi-am interzis demult Tiktoc-ul, cu muuuult inaintea lu nea Trump ca sa-l interzica el in statele lui…n-am nici f.b, nici insta…nici macar aplicatii de ”dating”…sau d, alea cu ”suflete pereche”…deși, mai degrabă poate p,acolo ne-am fi intilnit noi doi !?…cum am spus, imi sunteți un simpatic și cu simțul umorului…

        • Erata: in loc de studiu de impact de mediu ma refer la SEA – Strategic Environmental Assessment, ca aici:

          https://circabc.europa.eu/ui/group/3b48eff1-b955-423f-9086-0d85ad1c5879/library/506a5092-730f-4775-bf43-ddc7a6bf665b/details?download=true

          „According to GD no.1076/2004, the plan/programme owner must draw up possible alternatives, taking into consideration the objectives and geographical area, as well as information provided by the employed experts.

          These alternatives are presented to the Working Group. According to the SEA Manual, the environmental report must propose the most convincing alternative in terms of environmental protection fully meeting the objectives and requirements of environmental protection.

          “Reasonable alternatives” are mentioned in the above legislation, and the SEA national experts refer to the 2006 Manual on implementation of the procedure of environmental assessment for plans and programs (SEA Manual). In this manual, the concept of “possible alternatives” takes into account two criteria:

          * The objectives of the plan/programme and its geographic area

          ** “reality” of the alternatives.

          The SEA Manual states that the objectives of the plan/programme and geographic area can be discussed regarding alternative possibilities for the plan/programme (overall plan objectives etc.) or in regard to different alternatives within a plan/programme. In practice alternatives within a plan/programme are discussed, and therefore an alternative constitutes a different way of achieving the objectives of the plan/programme.”

          1
          • Arsenie Breahnă

            Coscogeamitea… observă că omul a fost ostil vehement (și) împotriva considerentelor de mediu, ca sa nu mai pomenesc de aversiunea lui răspicată față de UE – la care totuși a cerut bani („direct”, spune dumneasale, fără să precizeze cu ce proiect a aplicat și unde anume); oare de ce i-au dat cu jet?! 😀 Bizară formă de lobby a ales… 😃😃😃

            Nea Cătă… dacă îți e așa de nesuferit „deliciul discuției cu amatori”, pentru ce postezi p’aici articole la care, invariabil, te iei în gură cu cititorii?! De ce nu scrii mata despre porumb și sorg pe forumuri de agricultură?! Cave sorg! 😀

            3
            • Circul asta atrage susținători pt. populism, extremism și politici izolaționiste proruse.
              E nevoie de răspunsuri argumentate să arăți că împăratul e gol.
              Daca-l luam de la început la mișto nu mai ramanea loc pt argumente.

              Sunt si colegi pe care ii respect pe forum care au nevoie de argumentele astea in afara de cititorii vulnerabili la dezinformare.

              Soluția cu plopii pe de altă parte are avantaje clare în contextul problemelor de mediu din sud, a nevoii de perdele forestiere pe lângă căile de transport și a vacantării firmelor de exploatare forestiera, presupunând că la un mom. dat statul ar pune piciorul în prag să oprească defrișările ilegale. Daca proprietarii coridoarelor de transport preiau producția de plopi pt biomasa rămâne să își extindă terenul prin achiziții pe acolo pe unde e posibil, in cazul in care e vb de perdele de protecție și producție putând fi posibile și exproprieri ca parte a consolidării infrastructurii de transport.

              2
              • Arsenie Breahnă

                Cu salcâmi se pare că rezultatele au fost mai bune, dar indiferent de specia forestieră aleasă și eu sunt adeptul împaduririlor in general, al perdelelor forestiere de protectie agricolă în special, desigur al conservării pădurilor existente. O rămasită vizibila a perdelelor agricole de protectie (instalate de administrația românească in Cadrilater) poate fi observată în Bulgaria, pe drumul spre mare: în zona Karapelit-Dobrici-Balcic. Bulgarii nu s-au năpustit să le vandalizeze…

                Cred eu că asta e modalitatea corectă a protecției mediului, împădurirea. Mai puțin exploatarea nărăvașă, prin te miri ce soluții minune promovate hei-rupist, gen sorg. Pământul să rămână agriculturii, animalelor, păsărilor – biodiversității în general, cu orice ființă trăiește în sol sau pe acesta – și generațiilor următoare; că energie electrică avem din ce face, har Domnului.

                3
      • As pune atunci intrebarea: momentan pe acele terenuri ce se cultiva?

        2
        • Arsenie Breahnă

          Cum specialistul nu a răspuns, incerc eu, Checkmate.

          In Oltenia de sud – zonă afectată grav de pe la 1900 de alterarea solului, ca o consecință a defrișărilor bezmetice începută pe la 1800 – locuitorii au binevoit sa distrugă perdelele forestiere cultivate cu mare străduință încă din timpul interbelic. Această faptă a accelerat deșertificarea solului, așa că ei cultivă cartofi, pepeni… mai nou curmale sau kiwi dar experimental; ei mai încearcă irigații punctuale din pânza freatică, dar cu un succes modest – mai ales că-și fură unii altora instalațiile de pe câmp.

          Există o stațiune de cercetare agricolă dedicată. Ei încearcă să aclimatizeze culturi agricole adaptate și poți răsfoi aici rezultatele lor: https://www.scdcpndabuleni.ro/ro/acasa/

          2
  24. Si cu ce *** te incalzesti intelectualule!? Vrei sa fie ca in Transnistria antiromanule?

    1
    • nea carstea, pe linga faptul ca nu stii ce intrebi, te straduiesti din greu sa si confirmi asta.

      Mergi prin orice liceu care face fizica in clasa 9-a, si vei constata ca deseu (biomasa), se arde si se obtine energie termica…iar din asta ori faci numai caldura, ori numai electricitate ori…big surprise !…ambele…adica co-generare, adica productie simultana combinată și de una si de alta. (tasteaza pe goagăl termenul si vei gasi raspunsuri, dar, te avertizez, iți va fi greu sa citesti, dar-mite sa pricepi)

      Nu sunt intelectual, sunt un prost, dar matale esti si mai si…(acu ma refer la chestia cu antiroman ca ala din Trans…)

      see you around bro !*** (tot pe goagăl gasesti ce inseamna….*** nu e injuratura !!!)

      1
  25. Arsenie Breahnă

    Un exemplu de țeapă. E detaliat și argumentat de către păgubaș, accesând link-ul către articol. Recunoașteți mecanismul?! Din păcate, un tip de lobby agresiv și deloc etic atrage în capcană oameni bine intenționați, dar care intră în mirajul propovăduit de profeții soluțiilor-minune, precum alegațiile cu sorgul.

    https://agrointel.ro/315814/cultivator-de-paulownia-dupa-zece-ani-de-la-infiintarea-plantatiei

    Cum comentezi, domnule Dragostin?

      • @Dov…si la noi e destul de direct, in ciuda scepticismului unora

        Asa e, asta e calea logica de urmat si cam asa am facut si noi (grupul nostru), la o scara mai mica evident, nu la scara nationala. (avem hibizii de sorg zaharat, descoperiti in RO prin anii 70, i-am retesteat si certificat cu caracteristici imbunatatite- incl in registrul UE, iar acu ii introducem ”in exploatare”,,,in paralel, ”certindu-ne” cu niste cititori,… asa de amuzament)…
        Sorgul zaharat a fost inventat in RO, atuci cind CSP-ul a cerut sa se identifice ce plante sunt cele mai bune pt. productia de zahar in RO.
        Cercatatorii din RO, au recomandat : 1. Sorgul zaharat, 2 sfecla de zahar
        S-a optat pt. sfecla intrucit sorgul ”creeaza multe deseuri d ebiomasa” si intrcut pe atunci RO avea multe gaze si petrol ieftin, s-au facut 32 de fabrici de zahar cu centrale pe gaze si pacura. Azi nu mai e decit 1 singura.

        Dar. tot azi, putem face zahar (si faina) din sorg, și bioethanol din deseuri. (exact ce vom face)

        Am facut teste (f. bune !) pe terenurile nisipoase din Oltenia si din Dobrogea (incl saraturate) cu rezultate f. bune,
        Nu vad de ce n-ar merge niste hibrizi si in Israel !

  26. Domnule Arsenie, comentariul e simplu (daca citeai atent ce-am scris, si in articol si in comentarii, in special la dl coscogeamitea si dl. nicolae) ai fi observat ca:

    – 1. eu am propus corect: complex integrat agricultura (ex. 5000 – 10000 ha), in care fermierul producator d ematerie prima ARE ASIGURATA DESFACEREA ! (ceea ce saracul tiz al meu, nu s-a gindit la asta…pe banii lui). Daca ai fi facut vreodata vreun business in viata matale, banca nu-ti da finantare, printre altele, daca nu ai ”off-taker” (adica piata asigurata)…daca faci pe banii tai, asta e, noroc bun !

    – 2. saracul tiz al meu, a mai facut o greseala: a cumparat rasaduri pe promisiunile unui trader…fara sa cunoasa, fara sa TESTEZE ! (noi am testat cam 4 ani hibrizii de sorg zaharat cu Academia si inst. cercetari)… si e cam greu spre imposibil pt oricine (nu ma refer la niste comentatori din site) sa-mi explice ceva, altminteri.

    Toate astea sunt spre fyi, spre cunostinta cititorilor, care speram sa aprecieze macar efortul de a le raspunde…

    1
  27. Între timp am stat și am cugetat, desigur mai pe îndelete fiind ardelean. Nu sunt mare specialist în energie și economie ca și Nea Cătă, dar mi-a venit o idee! Desigur ca nu vă pot împărtăși prea multe din cauza drepturilor de autor, dar am deja un draft de 2 pagini plus multe poze ce le-am depus deja pentru finanțare la Comisia Europeană. Despre ce este vorba? Colectarea și folosirea biogazului produs de către bovine în vederea producerii de energie Green. Se știe ca flatulentele emanate de către aceste nobile animale constituie o problema pentru stratul de ozon. De ce sa nu le captam și utilizam productiv în microcentrale portabile cu ajutorul unor dispozitive și săculeți impermeabili brevetati de academicieni și cercetători ai noștri încă din anii 80? Nu uitați autobuzele Dac pe biogaz care i-au pus pe gânduri pe spionii americani care credeau ca sunt purtătoare de rachete. Vom folosi și laserul Coandă pentru a obține randamente superioare și a proteja mediul dar și în spectrul informativ. La nivel național mai întâi, birocrații din UE clar nu vor fi de acord, motivele se știu și nu intru în detalii. Apoi vom semna în curând un parteneriat strategic cu India care detine un șeptel impresionant pentru a ne extinde organizația la nivel mondial. Vom avea și produse secundare cu mare valoare adăugată, țara noastră va deveni al doilea producător la nivel global de unt clarificat ca sa dau doar un mic exemplu. Cheia este: cercetare – implementare – valorificare!

    4
  28. Arsenie Breahnă

    😂🤘🏼😂 Am râs nemaipomenit, Georgel! 😂 Super!

    (Acum, tu trebuie musai să îmi spui că nu am citit io atent și că oricum nu am capacitatea să înțeleg ce citesc. Precizează că nu, nu: din flatulențe de bovină faci zahăr și făină – nu am eu capacitate să înțeleg; nu uita sa mă faci căprar cu ocazia asta. De fapt, doar deșeurile de flatulență arzi la Mintia, ca sa dai țării energie în bandă – și să mimezi o oarecare legătura cu forumul. Nu în ultimul rând, strecoară că ăștia de la UE au o agendă ascunsă și ți-au respins proiectul din pură invidie; dar tu deja lucrezi, împreună cu numeroși specialiști de la Academie și îmi răspunzi la comentariu doar așa, din amuzament și pentru că ai legitimație de șmecher.)

    2
    • si io am ris și mai și…de un dorel si un georgel

      • Domnule Dragostin, ati luat-o in nume personal și asta este moartea pe un forum. Sunteți orgolios și nu suportați criticile, gigi becali ar spune trufaș. Sa știți ca nu am nimic cu dumneavoastră, dar inițial v-ati luat de proiectul Mintia pe gaz propunând soluția megalomanica alternativa bioetanol din porumb pe 1 milion de hectare, apoi ati cotit către sorg zaharat pe parcele de 5 mii, tot nefezabil.
        Apreciez faptul ca v-ați expus, noi știm cine sunteți, dvs. va confruntați cu niște anonimi, nu știți cu cine aveți de-a face de fapt. Dar eu as pune un astfel de material pe net pentru a fi făcut franjuri de preopinenți, în speranța că voi corecta erorile. Daca ne considerați răcani neînstruiți de ce ati mai făcut acest demers? Eu urăsc formele fără fond.
        Ca sa ii răspund colegului Arsenie, prietene mi-ai luat-o înainte cu replica, am uitat totuși sa boldez câteva propoziții ca sa fie o argumentație forte😊
        Eu nu va voi mai deranja, m-am lămurit cum am spus, dacă v-am jignit inca o data imi cer scuze, dar pentru mine este un subiect încheiat.

        4
  29. Arsenie Breahnă

    Zic și eu pas. Că, totuși, nu e chiar un site umoristic aici. Dar o rubrică de haz ar putea fi agrementată – în afară de armament, geopolitică și istorie militară.

    Mulțumesc, nea Cătă! Studiul contabilității la fără frecvență nu ți-a ucis umorul, fie și ăla involuntar! 😃

    Pentru conformitate: https://energie.gov.ro/ministerul-energiei/consiliul-onorific-pentru-energie/

    1
  30. Din cauze pur personale nu am avut acces la site . Doresc domnule Dragostin să îmi răspundeți pe scurt la următoarele întrebări. Pornesc de la premiza ca estimările dvs. privind bioetanolul sunt corecte.

    1. Funcționează undeva in Europa o centrală de 1750 MW pe bioetanol ?
    2. Producția , stocarea și transportul acestei cantități imense cum este organizată ?
    3. De ce credeți că noua centrală de la Mintia este un pericol pentru România. Cred că are același regim ca orice investiție străină.
    4. Sunteți un adept al Green Deal ? Nu credeți că această politică a nenorocit economia Europei în general și a României în special.
    5.Lipsa capacităților de producere a energiei electrice în Transilvania și Banat nu este o vulnerabilitate pentru SEN ?
    6. Lipsa liniei electrice de 400kV Gădălin – Suceava este o vulnerabilitate pentru SEN ?
    7. Concentrarea producției de energie electrică în sud-estul României , cu o componentă mare de energie eoliană , fluctuantă , dependentă de vânt , nu reprezintă o vulnerabilitate pentru SEN și mai mult, implică necesitatea construirii unor linii electrice de foarte înaltă tensiune către vestul țării si legături spre Europa Centrală.
    8. Susțin poziția exprimată de ministrul energiei electrice privind Green Deal. Să se treacă de urgență la modernizarea centralelor existente pe cărbune.

    Vă mulțumesc anticipat pentru răspuns.

    2
    • @dl.impartial
      Nu trebuie să vă luați după prostiile mele pe care le maiscriu pe ici pe colo, dar, să incerc să vă răspund, pe puncte:

      1. conform celor spuse de ministrul energiei (pe care il susțineți) , la Mintia cică va fi cea mai mare centrala de acest tip din Europa. Deci, nu mai exista alta, nici macar pe ethanol (deci aveti raspunsul deja – anticipat de ministrul nostru)….intre noi fie vorba, NU ESTE CEA MAI MARE !…dar, spre info dvs. sunt centrale (cu grupuri de 100 MW pe ethanol si pe e-methanol și pe RNG (sunt toti acestia biocombustibili din aceeasi
      clasa, si, nu e neaparat sa le pun pe toate intr-un loc ca sa fac 1700 MW…ii pot distribui….UNIFORM, ….ca tot va plingeti de concentrarea puterii in S si S-E.

      2. biorafinariile sau rafinariile sunt conceptual acelasi lucru…le sunt duse materiile prime si de acolo pleaca pe conducte, cisterne (cale ferata sau sosele) la utilizatori, unde sunt stocate in rezervoare si…folosite. Sunt mult mai usor si mai economic decit Hidrogenul ! (credeam ca asta va îngrijoreaza !…ca ziceau niste ageamii in ale energeticii ca Mintia in 2032 va fi ”hydrogen ready”…orice inginer normal il apuca risu-plinsu…poate nu stiși ce inseamna H2 ready la Mintia !?…ASTA PROBLEMA, nu ethanolul ala amarit)

      3. e atit de greu de explicat si inteles: oricum, apare o centrala (suntem singurii din UE in aceasta situașie) care va fi ”cea mai mare din UE”, nu stim cine sunt cei din insulele Cayman, nu stim ”final beneficiary” dupa ”compliance rules” ale oricarei banci normale din UE si RO, tot mecanismul comercial este opac (firma irakiana cu iordanieni inregistrati intr-un off-shore din Cayman Islands…risk maxim !)…iar astia vo detine cea mai mare centrala din RO !…
      – de unde iai gazul ? (cred ca OMV este/trebuie să fie in spatele tranzacției)
      – la ce pret ? (sti cit va fi costul energiei produse ?…va fi peste 90-100 EUR/MWh !)
      – cum s efinaneaza proiectul ? ….1,4 miliarde EUR nu-s de colea !…nici o banca nu-ți finanteaza nimic daca nu stie ca ai gaz cu pret identificat si ai conract livrare energie electrica cu pret fixat…de ce ?…pentru ca banca vrea sa stie ca-si recupereaa finantarea….asta daca nu-s bani negri, sau ai altei ”entitati” interesate sa controleze cel putin 10% dim piata energiei din RO (probl. de SECURITATE !)
      – gazul este oricum poluant si scump ! (ne legam de el pe termen lung)
      Dupa toate astea, dvs. credeti ca este ”o investitie ca pricare alta ?”…n-as crede

      4. NU sunt adeptul Green Deal și nici nu sunt ”taliban de mediu”, DAR, susțin scadetea poluarii cauzate d eindustria energetică (stiu ce inseamna asta !)…iar industria energetica d ela noi, în primul rind ne-am distrus-o singuri…nu cei d ela Bruxelles,

      5-6-7: sunt probleme vechi, foarte vechi…si cum spuneam, nu le descoperiti dvs. sau altii abia acum !…de ce nu le-am rezolvat in ultimii 30 de ani ?…de prosti…mereu constatam astea

      8. daca sustineti pozitia ministrului actual, atunci, ar fi bine sa stiti ca de fapt ma susșineti pe mine !…aceeasi pozitie (chiar mult mai buna si mai eficienta) am sustinut-o acum 8 ani (conversia lignit-gaze -ciclu combinat-REPOWERING), și a fost prezentata CE pe cind RO a avut presedintia CE !…Culmea e ca Bruxelles-ul a aprobat-o, and guess what !…Romanian Gov has declined it…didn,t aprove it !…iar acu, vine cineva (cum ar fi un ministru efemer), ”care descoperă roata”…pardon America…luat de valul ”schimbarilor” aduse de Donald (de ce n=o fi spus asta anul trecut cind a fost instalat in ”driving seat” ?

      Cam asta ar fi niste raspunsuri, cum spuneam, prostesti și exagerate
      W/E placut !

      1
  31. Vă mulțumesc pentru răspuns. V-am rugat să îmi răspundeți pe scurt și dvs. pe alocuri ați încercat să îmi țineți o lecție Poate că nu este cazul.
    Câteva precizări :

    1. Nu am susținut ca centrala de la Mintia este cea mai mare din Europa. Nici nu are importanță.
    2. Utilizarea bioetanolului pentru producția de energie electrica este în faza de început , nefiind o tehnologie matură . Ponderea producției de energie electrică din bioetanol în Ue este f.f. mică.
    3.Personal apreciez orice investiție străină . Dvs. enunțați niște pericole potențiale , poate aveți dreptate , habar nu am , dar de care trebuie să se ocupe anumite structuri.
    4.Eu susțin ca Green Deal a distrus Europa. Noi fiind in UE am fost afectați si noi. Că am fost mai catolici decât Papa și din nefericire la conducerea Ministerului Energiei a fost un incompetent ca Virgil Popescu , ne-a adus în situația actuală.
    5,6,7.Nu am avut niciodată pretenția ca le-am descoperit eu. Doamne ferește ! Le-am menționat deoarece , in opinia mea , sunt de extremă urgență pentru SEN.
    8. Poluarea cu CO2 în Europa , după unii , reprezintă cca 5% din cea la nivel mondial.
    Să distrug o economie de mărimea celei din UE introducând o serie de măsuri care au dus la scumpirea energiei electrice în așa fel încât produsele au ajuns să fie necompetitive , mi se pare o prostie ca să o zic direct.
    Personal susțin utilizarea gazului metan pentru producerea de energie electrică și îngrășăminte. Susțin modernizarea grupurilor pe cărbune existente , o soluție practică pentru creșterea producției de energie electrică în bandă.
    Și , in final , creșterea producției de îngrășăminte , va duce la creșterea producției de porumb , poate la transformarea acestuia în etanol și peste 30 de ani la utilizarea a pe scară largă pentru producerea de energie electrică curată.

    P.S. Vă respect punctul de vedere , dar dați-mi voie să nu fiu de acord cu el .

  32. 1. Are importanța !…Mintia va consuma peste 60% din capacitatea BRUA ! (de unde gazul ?…că cica Romgaz/RO vs OMV facem fifty/fifty gazu din MN)…cred ca CE va face o exeptie si ne va scuti de plata a cca 440 mill. EUR/an, emisii de CO2…iar OMV va face discount la gaz, ca sa avem cca 50 EUR/MWh…la gardul centralei, ca pina la priza mea e distanta lunga.
    Daca nu se intimpla nici un nici alta, vom plati ”la priză”, cca 130-150 EUR/MWh

    2. bioethanolul nu prea e folosit in UE care are cca 4-5% din piata mondiala….lideri sunt SUA cu cca 55%, apoi Brazilia cu cca 30%, Mexic, India….UE este penibila in acest domeniu.
    DAR- bioethanolul este biocombstibili- pt. autoturisme direct…. dar pot face din el RNG e-mathanol pt. turbine si motoare (RNG=Renewable Natural Gas !)
    în plus, chiar Ministrul Energiei de la noi a aprobat ce a zis CE cum ca in RO avem potential de biomethan de 88,4 TWh, (Stiti ce inseamna 88,4 TWh ?…exact aprox 11000 MW putere energie primară instantanee…care folosita intr-o centrla ca Mintia ar da vreo 4000-5000 MWe

    3. personal, NU apreciez mereu ORICE investitie straina ! (retțineți un dicton din lumea businessului: CAPITAL HAS NATIONALITY ! …reflectati !

    4. sunt de acord partial…UE a fost ca talibanii de mediu…DAR…daca noi am fost prosti/incompetenti/corupti, nu e vina noastră ?

    5.6.7. sunt de extrema urgenta de vreo 30 de ani…

    8. ”…Personal susțin utilizarea gazului metan pentru producerea de energie electrică și îngrășăminte…”
    Va puteti documenta ca utilizarea gazului metan (in special cel RO, care are calitatea cea mai buna din lume !!!) pentru electricitate este o gogomanie si o prostie ! (citit pe orice site de specialitate)…pentru ingrasaminte DA !!!
    Carbunii e o solutie proasta (nici polonezii n-o mai susțin !…care au 80% carbune)
    Solutii pt centrale ”de baza” sunt atiti de multe….ai ales in RO !

    duminica placuta…mai ales ca imi face placere sa raspund unor intrebari decente
    si scuze daca par cam academic (nu intentionez sa tin lectii, nefiind nici pe departe profesor)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *