Industria militara poate fi si chiar este detinuta de stat in multe tari importante din lume. Pe langa Rusia, China sau India, tari precum Brazilia sau Africa de Sud au si ele companii din industria de aparare detinute direct de catre statele respective, astfel ca pledoaria unora privind privatizarea totala si imediata a ramasitelor industriei romanesti de aparare nu-si are nici o sustinere in realitate, desi privatizarea are si ea rostul ei…
Revenind acum la A-Darter, aceasta este o racheta aer-aer cu raza scurta – 12km, ghidata in IR/laser dezvoltata de Africa de Sud si Brazilia in parteneriat, si care se asteapta sa fie gata de productie pentru a doua jumatate a anului viitor.
Racheta este una de generatia a V-a si se afla in acest moment in stadiul final de dezvoltare, stadiu care presupune fabricatiea si montarea liniilor industriale pentru fabricare in serie.
De partea braziliana sunt implicate in program companiile: Avibras, Mectron si Opto Eletronica, cu precizarea ca Mectron este realizatoare tuturor rachetelor braziliene, cum ar fi: MAA-1/B Piranha aer-aer, MAR-1 anti-radar si MSS-1.2 anti-blindaj, in timp ce Avibras se ocupa de motorul A-Darter iar OptoEletronica dezvolta capul/senzorul de cautare.
Africa de Sud este reprezentata in acesta cooperare de compania de stat Denel, prin subsidiara sa Denel Dynamics. Avantajul celor doua tari este acum dat de faptul ca ambele opereaza, in cazul Braziliei- va opera, avioane Gripen, aparat pe care deja sud-africanii au executat o serie de teste cu A-Darter usurand foarte mult integrarea rachetei pe viitoarele Gripen E braziliene.
Cooperarea pentru realizarea A-Darter a inceput in 2006 si pana acum ambele tari sunt incantate de rezultatele acestei afaceri, planurile de viitor vizand realizarea unei rachete sol-aer cu raza de 100km.
Tehnic vorbind A-Darter este o racheta care va folosi un sistem de ghidaj dual -IR si laser si care poate fi lansata “peste umar”, racheta avand capacitatea de a angja tinte aflate la 180 de grade fata de directia de lansare si are de asemenea capacitatea de a urmari o tinta cu pana la 120 de grade pe secunda viteza de viraj, fiind din start proiecatata sa fie folosita cu ajutorul Helmet Mounted Display (HMD).
A-Darter are doua moduri de angajare a tintei: Lock-On After Launch (LOAL), adica poate fi lansata spre tinte aflate dincolo de raza de achizitiei a tintei de catre “seekerului” de bord, fiind controlata de senzorul IRST al avionului sau prin corectia traiectorie dupa lansare si Lock-On Before Launch (LOBL) adica este lansata dupa ce senzorul sau a detectat tinta.
Un alt lucru important este ca aceasta racheta foloseste sistemul de tractiune vectoriala, prin mici efuzoare, care-i permit astfel sa schimbe directia brusc si la unghiuri foarte mari, suportand acceleratii gravitationale de pana la 100g, de asemenea motorul nu are in componenta pulbere de aluminiu fapt ce face ca racheta sa nu lase dare de fum vizibile.
Conform cu opiniile unor pilotii sud-africani implicati in testarea rachetei, aceasta s-a dovedit superioara pe anumite paliere fata de IRIS-T europeana.
GeorgeGMT
Ma cam indoiesc ca este cu ceva superioara lui IRIS T- al MBDA totusi racheta europeana a fost proiecata cu alte cerinte operationale si pana una alta si raza de actiune a lui A Darter este scazuta, fiind in clasa AIM 9M/L R60, probabil insa ca racheta este letala datorita manevrabilitatii si senzorului dual mode.
Deoarece in Africa si America Latina nici adversarii nu sunt de categoria grea sigur racheta o sa se descurce excelent.
„Ma cam indoiesc ca este cu ceva superioara lui IRIS T- al MBDA”
Pai bine bre nea Isuse,
Pai se poa’ sa ne dezamagesti, n-o stii p’aia cu „crede si nu cerceta” 🙂 🙂 ?
Aia au zis ca e superioara pe „anumite paliere”, rangeul neaflandu-se printre ele.
Pe uichi scrie 12 MILE adica 20 KM. Pe alte siteuri am gasit 6.2 MILE adica 10KM. In alte locuri 12KM.
Deci…p’Acolo 🙂
Rangeul nu este singurul criteriu, o racheta daca are rangeul mai mare nu inseamna neaparat ca te si nimereste.
Mai conteaza si seekerul, manevrabilitatea, energia ramasa catre capatul rangeului, incarcatura si laser-fuseul, rezistenta la contramasuri, algoritmii, electronica etc
Si oricum si rangeul ala variaza in functie de foarte multi factori, altitudine (densitatea aerului), viteza avionului lansator, la cate Guri este lansata de avion, unghiul offboresight de lansare, manevrele pe care trebuie sa le faca pt a urmari tinta.
Se pare ca e foarte buna pe partea de manevrabilitate si seeker + digital processing + eccm.
In rest, ce bine face un embargou la casa omului, ca sud-africanii si-au facut ceva industrie de armament, Denelul fabricand cateva produse foarte interesante.
Si dupa ce veni democratia navala peste ei astia de ce nu-si ingropara industria de armament, ce tampiti…
Si culmea ca Denel Dynamics e owned de catre guvern.
De ce nu-si dau si astia oamenii afara ca sa-si reduca cheltuielile…
Ce tampiti…sunt..stupefiat…
Nu era mai ‘fezabil’ sa cumpere de la ‘ailalti’ cateva bucati daca ‘aialalti’ vroiau sa le vanda?
„Nu era mai ‘fezabil’ sa cumpere de la ‘ailalti’ cateva bucati daca ‘aialalti’ vroiau sa le vanda?”
Mda…
Pai fratioare GSG-ule depinde de cine face studiul de fezabilitate. 😉 Compania aia Sun-Afrecana de facu studiul trase concluzia ca iese parnosul mai gros la mite, spagi, si alte deastea daca la un rand sud afrecan furat pui 2 la loc ca investitie (nu din parnosul propriu bineinteles ci din vanzari si off-set-uri) ca sa creasca vaca si sa-i poti vinde laptele la nesfarsit. Duhhhhhh….. 😛
La noi studiul de fezabilitate se facu nu de o companie sud-afrecana ci la vreun „doctorat in management ” copiat de pe stromosul net-ului, si s-a tras concluzia ca e mai bine ca la un leu furat sa faci paguba de 10 lei ca sa acoperi urmele, si in felul asta s-a luat gatul vacii de lapte si i se vinde carnea, care oricum nu a ramas prea multa ca intai a fost lasata fara mancare (aia 10 lei paguba de acoperit urmele) de a ajuns saraca piele si os. Si bineinteles se da vina pe vaca ca de ce fu proasta si nu se duse sa-si caute singura pasune pe la vecini :mrgreene: