Dupa declararea intentiei de a adera la UE, vecinii nostri sarbi au constientizat ca vor trebui sa miste lucrurile in problema minoritatilor nationale, un caz special fiind cel al romanilor timoceni.
Estimati, in functie de surse, intre 250.000 si 600.000 locuitori, romanii timoceni din Serbia ocupa o zona, in NE Serbiei, delimitata de Morava (V), Dunare (N si NE) si granita cu Bulgaria (E). Constituie populatia majoritara in 161 localitati, cele mai multe apartinand judetelor Branicevo, Bor, Zajecar si Pomoravlje dar nu se bucura de niciun drept, spre deosebire de romanii din Voivodina, sunt ignorati in special la recensamintele oficiale, incercandu-se acreditarea ideii ca vlahii din Timoc ar fi altceva decat romanii.
Sub presiunea Inaltului Comisar OSCE pentru Minoritati Nationale, Knut Vollebaek dar si la insistentele tot mai mari ale Romaniei (de al carei sprijin Serbia are nevoie atat pentru a adera la UE cat si in problema Kosovo), autoritatile sarbe, dupa nenumarate declaratii, eschive, tergiversari si promisiuni neonorate, au decis, in aprilie 2013, lansarea unui program pilot, pentru introducerea studiului limbii romane, cu elemente de identitate culturala, in scoli din zona Timocului, pentru a sonda interesul romanilor de aici si, eventual, pentru introducerea acestei materii in programa scolara, incepand cu anul scolar 2013-2014.
Programul s-a derulat in 13 scoli din orasele Bor, Zajecar si Negotin, desi mai existasera solicitati pentru clase si la Kladovo. Chiar daca costurile deplasarii copiilor din localitatile invecinate la centrele scolare, au dus la abandonuri, programul s-a derulat pentru 600 copii iar autoritatile sarbesti trebuiau sa intocmeasca, pana la sfarsitul lunii mai, un raport care sa stabileasca interesul parintilor de a-si da copiii la cursurile de limba romana, in noul an scolar.
Atentie, nu vorbim despre clase cu predare in limba romana ci despre simple cursuri de limba romana, asa cum vorbim despre cele de limba engleza.
Dupa o prima ancheta la Bor si Zajecar, unde s-au primit solicitari pentru 1.700 copii, ancheta n-a mai continuat in alte localitati, autoritatile intrand intr-o stare de letargie, cu atat mai suspecta cu cat, in paralel, se deruleaza formalitatile pentru introducerea “limbii vlahe” si a nou inventatului “alfabet vlah” (caractere chirilice, cu ceva adaptari pentru limba romana) in programa anului scolar 2013-2014.
Cum, in Serbia, programa scolara se definitiveaza la 22 iunie pentru anul scolar urmator, exista mari sanse ca introducerea studiului limbii romane sa se amane pentru anul urmator sau pentru calendele grecesti.
Avand in vedere ca Comisia Europeana a decis inceperea negocierilor de aderare cu Serbia, cel tarziu pana la 01 ianuarie 2014, statul roman trebuie sa vina cu un plan foarte detaliat si etapizat de imbunatatire a drepturilor minoritatii romanesti din Serbia, plan care sa fie implementat pe durata negocierii capitolelor cu Serbia.
Obiectivul tinta este ca, la momentul aderarii Serbiei, comunitatea romaneasca din Serbia (toata, nu doar Voivodina) sa aiba drepturi similare cu cele pe care le au minoritatile nationale din Romania iar aceste drepturi sa fie implementate in viata reala, nu doar introduse in textele unor acorduri.
Asta va insemna o planificare foarte stricta a etapelor, pentru fiecare domeniu: scoli, serviciu religios, presa in limba romana, utilizarea limbii romane in administratie si justitie, reprezentare parlamentara, cu termene-limita de aplicare a fiecarei etape, sincronizate cu termenele de negociere a capitolelor de aderare, astfel ca OK-ul sau veto-ul Romaniei pentru deschiderea/inchiderea unui capitol de negocieri sa poata fi conditionate de indeplinirea planului de acordare de drepturi pentru romani. La fel, votul final pentru aderarea Serbiei va trebui sa fie conditionat de indeplinirea completa a acestui plan.
Daca nu stim cum sa facem asta putem sa-i intrebam pe reprezentantii minoritatii maghiare din Romania pentru ca ei au implementat un astfel de plan, pana la aderarea noastra la UE.
Aplicarea acestui program trebuie facuta la sange, fara amanari, fara “acum o lasam asa dar data viitoare promiti ca te tii de cuvant”.
Cu atat mai putin, nu trebui sa picam in reverii stupide, de genul “ sa vedeti ce misto o sa fie dupa aderarea Serbiei, romanii din Timoc vor fi plini de drepturi”, sau sa punem botul la promisiuni ale oficialilor europeni ca se va rezolva dupa intrarea Serbiei in UE.
Cazurile Bulgariei si Greciei ne arata ca nu ne putem baza pe asa ceva: bulgarii au facut, de ochii lumii, un liceu cu clase romanesti … la Sofia, in conditiile in care minoritatea romaneasca este concentrata in jurul Vidinului, iar cu grecii e mai simplu: ei ii considera pe aromani greci si nu le acorda niciun drept. In aceste doua cazuri nu mai avem niciun fel de parghie sa indreptam situatia.
Cum si noi, ca si bulgarii, grecii, sau sarbii, suntem tot din Balcani, stim pe de rost toate smecheriile, aburelile si gargariselile ce se pot face pentru evitarea implementarii drepturilor romanilor din Serbia asa ca nu vom avea nicio scuza (in afara de prostie si tradare) sa ratam aplicarea acestui program.
Experienta implementarii drepturilor minoritatii maghiare si cea a retrocedarii bisericilor greco-catolice ne vor fi de folos pentru a se incerca evitarea situatiilor conflictuale.
Am in vedere evitarea cazurilor cu copii mutati dintr-o scoala in alta pentru a se face scoli complet sarbesti sau complet romanesti. Scolile mixte sunt un castig si nu o problema.
In cazul bisericilor imi doresc sa se evite circul de la noi, cu preoti ortodocsi si greco-catolici inghiontinu-se, la gramada cu enoriasii, si incercand sa se scoata unii pe ceilalti din biserici. Aici accentul principal trebuie sa cada pe dreptul de a ridica biserici cu serviciu in limba romana, dintre vechile biserici si manastiri romanesti confiscate de sarbi urmand sa fie preluate cele in care Biserica Ortodoxa Sarba nu mai efectueaza serviciul religios (inchise, transformate in depozite etc).
In privinta invatamantului, desi ar fi ideal sa se ajunga la deschiderea de linii romanesti la universitatile din Serbia, minimum de obtinut ar trebui sa fie deschiderea de linii pentru pregatirea de profesori pentru scolile din Timoc. Odata cu semnarea acordului privind recunoasterea reciproca a diplomelor de studii, absolventii de liceu din Timoc vor putea urma universitati din Romania, in orice domeniu (cu burse sau cu taxa) iar Serbia se va reorienta singura, cand va vedea ca pierde studentii si banii din taxele de studiu.
Pe scurt, Serbia este intr-un moment in care are nevoie sa nu ne impotrivim aderarii la UE si are nevoie de sprijin pentru reglementarea relatiilor cu Kosovo. La fel, Biserica Ortodoxa Sarba are nevoie de sprijin in problema statutului bisericilor si manastirilor ramase in Kosovo.
Exista o fereastra de oportunitate pentru rezolvarea problemelor romanilor din Serbia dar aceasta fereastra se va inchide in momentul aderarii Serbiei la UE.
Daca ratam aceasta oportunitate inseamna ca suntem ori idioti ori tradatori.
Eroul Bula
Cred ca diplomatia romaneasca trebuie sa faca o cuplare mai serioasa a problemei romanilor timoceni cu…Kosovo. In ce sens?..
Desi pana acum am fost destul de predictibili (si asta e un lucru bun care trebuie sa ramana in continuare) cu privire la pozitia referitoare la nerecunoasterea „statului” Kosovo, Romania trebuie sa pluseze prin vizite atat in Serbia cat si in Albania, avand ca scop exact continuarea/intaririi…predictibilitatii principiilor pe care le sustinem in relatia cu cele doua state:
-chiar daca, fortata de integrarea in UE, Serbia va trebui sa renunte (alt cuvant nu exista) la orice fel de pretentii teritoriale legate de Kososvo, Romania trebuie SA NU RECUNOASCA sub nici o forma acest „stat”;
-imediat dupa aceasta renuntare, Romania trebuie sa demareze o campanie internationala…predictibila (deci facuta cunoscuta inainte) de desfasurare a 2 referendumuri simultane in Albania si Kosovo cu privire la UNIREA acestora;
…la acest referendum se va raspunde la o singura intrebare cu privire la aceasta uniune (a integrarii Kosovo in statul Albania); conditiile de validare ale acestui referendum trebuie foarte bine puse la punct legislativ, rezultatul fiind imposibil de interpretat: voturile valabile cu DA sa fie mai multe decat NU, prezenta de cel putin 50%+ a celor cu drept de vot din Albania cat si din Kosovo; voturile valabile cu DA sa reprezinte cel putin 50%+ din totatul cetatenilor cu drept de vot. Stiu ca „referendumul” e o marota a statului Romania in lumina evenimentelor de anul trecut si tampeniei recente cu „cvorumul” de 30%, dar un astfel de referendum ne-ar asigura pe plan international o bine-meritata faima, reusind sa impacam atat „sustinerea” pe care o avem pentru Serbia cat si animozitatea Albaniei-Kosovo.
-economico-demografic…in acest moment exista in Albania-Kosovo celebrul proiect al Autostrazii Patriotice-Ruta 7 (firme constructoare…Bechtel – adica CIA – si Enka/Turcia) care va uni Tirana de Pristina. Daca ne uitam pe harta, observam ca acest proiect poate fi continuat in Serbia pana la Nis (fie prin vest, fie prin est la Lescovac) si de acolo pana la Zajecar (exact in regiunea Timoc), mai ramanand si vreo 50km pana la Vidin! Un astfel de tronson…paneuropean balcanic ar asigura efectiv o legatura a Romaniei cu Tirana-Marea Adriatica. Avem avantajul terminarii podului de la Vidin, precum si preconizatele: modernizarea Craiova-Calafat si Autostrada Pitesti-Craiova.
Insa necunoscuta principala ramane Serbia: va accepta ea o unire a Kosovo cu Albania sau va incerca sa taraganeze la nesfarsit (Rusia e expert in a astfel de insailari pe termen nedeteminat) statutul Kosovo, sperand intr-o iluzorie „recucerire” peste decenii?
Nu cred ca Romania trebuie sa fie promotorul unirii Kosovo cu Albania. La fel ca si in cazul Serbiei, si Albania are o comunitate de romani/aromani pe care nu-i recunoaste. Sunt undeva la 250.000-300.000 oameni si nu beneficiaza de niciun drept.
La fel ca si in cazul Serbiei, trebuie sa exploatam dorinta lor de unire ca si cea de asociere-aderare la UE si sa le conditionam sprijinul de rezolvarea problemei romanilor din Albania.
In problema autostrazii care sa plece de la Adriatica, prin Albania, Kosovo, apoi sa traverseze Timocul spre podul de la Calafat, ideea nu este rea dar …… trebuie sa vrea si Azorel. Poate ca bulgarii ar marsa la proiect pentru ca oricum au aderat la UE si-i doare-n basca (nu mai putem face nimic in problema romanilor din Bulgaria). In plus, ar creste traficul pe pod.
Sarbii n-ar avea niciun motiv sa faca asa ceva.
In primul rand, de ce ar dezvolta o zona locuita de romani cand ar putea dezvolta alte zone din Serbia?
In al doilea rand, de ce si-ar trimite marfurile la export, spre Adriatica, pe la albanezi cand ar putea construi autostrada pe la muntenegreni si sa exporte printr-o tara-sora cu care ar colabora mult mai bine?
In al treilea rand, o autostrada Belgrad – Muntenegru – Adriatica ar fi mult mai justificata dpdv economic, mai ales daca o prelungesti si o legi, la Timisoara, de culoarul 4 european.
Preiei tot fluxul de marfuri si pasageri dintre Romania si sudul Italiei, deschizi o cale de export pentru Muntenegru, spre Europa, deschizi o cale de transport pentru turistii europeni catre litoralul muntenegrean si pentru traficul de marfuri din zona central europeana si baltica spre Mediterana.
Nu e vorba numai de nodul Nis (legatura cu Skopje si Sofia) ci si de Paracin. Acesta ar putea face conexiunea cu Zajecar. Din Paracin oricum se poate continua spre Muntenegru asa cum ai zis tu cu o autostrada noua, Nis intr-adevar, prin jonctiunea cu Sofia (Coridorul X) face o legatura uriasa cu Burgas si Varna la Marea Neagra (Istanbulul e de la sine inteles). Insa simila, il poate face Paracin cu Vidin-Craiova-Pitesti-Bucuresti-Constanta. Odesa face cu ochiul.
Cat despre Timisoara, nu prea stiu cum ar putea sa-i favorizeze pe sarbi deoarece au deja legatura cu Szeged si cu Budapesta. Legarea la coridorul 4 ar insemna cel putin ca acesta sa functioneze, ceea ce nu prea e cazul, Valea Oltului ramane in continuare problema.
As fi curios ce trafic au sarbii prin Defileul Dunarii-Portile de Fier.
Parecin-Zajecar-Vidin categoric e in planurile bulgarilor de cativa ani buni, unind coridoarele 4 si 10, podul recent terminat e imposibil sa nu le faca cu ochiul si sarbilor in locul Portilor de Fier 1 si 2. Iar unirea Paracinului cu Kracujevac e deja „pe vine”, pentru a face jonctiunea cu autostrada planificata intre Belgrad si Podgorica-Muntenegru.
In legatura cu Kosovo, pentru mine e doar o problema de timp rezolvarea acestei situatii. Din punct de vedere istoric si demografic Serbia nu stiu ce ar mai putea cere de la aceasta zona cu exceptia partii de nord, dincolo de Ibar. In plus, existenta Autostrazii Patriotice-Ruta 7 indica foarte clar posibilitatea unirii desi exista dobitocii aia in Kosovo care vor nici mai mult nici mai putin decat o uniune…federala cu Albania. Pur si simplu nu ne avantajeaza cu nimic recunoasterea statului Kosovo; ar insemna sa lasam o poarta deschisa pentru scandaluri pe propriul teritoriu cat si problema cu Republica Moldova.
Un lucru n-am inteles din ce ai spus, pare o contradictie:
„Nu cred ca Romania trebuie sa fie promotorul unirii Kosovo cu Albania. La fel ca si in cazul Serbiei, si Albania are o comunitate de romani/aromani pe care nu-i recunoaste. Sunt undeva la 250.000-300.000 oameni si nu beneficiaza de niciun drept.
La fel ca si in cazul Serbiei, trebuie sa exploatam dorinta lor de unire ca si cea de asociere-aderare la UE si sa le conditionam sprijinul de rezolvarea problemei romanilor din Albania.”
Pai daca suntem de acord ca trebuie sa exploatam dorinta lor de unire/aderareUE cu situatia (a)romanilor, atunci de ce n-am fi unul din promotorii unirii lor…nationale (nicidecum federale)? Ar da apa la moara autonomiei „Tinutului Secuiesc? Pur si simplu am forta o stare de fapt in Balcani-Carpati cu privire la diferenta dintre state nationale si atitudinile autonomiste, UE si SUA trebuind sa se confrunte cu aceeasi situatie si in problema Rep. Moldova, legat de tendintele transnistrene si…gagauze.
Cretinii astia din UE si SUA au marsat atat de mult pe problemele de autonomie in fosta Iugoslavie incat acum, prin efortul Romaniei cu privire la o uniune nationala Albania-Kosovo ar trebui sa recunoasca incetatenirea si reversului medaliei.
Initial ai spus ca Romania nu trebuie sa recunoasca independenta Kosovo dupa care ai trecut la ideea initierii unei campanii pentru referendumuri in Albania si Kosovo, in problema unirii celor doua entitati. De aici am dedus rolul Romaniei, de promotor al unirii Albaniei cu Kosovo.
Pentru noi problema principala nu este daca se unesc Albania cu Kosovo sau nu ci rezolvarea problemei romanilor din Albania. Indiferent ca vor sa se uneasca sau nu, vor dori sa adere/asocieze la UE, iar Kosovo la NATO, iar aici avem un drept de veto. Parghia asta va trebui folosita pentru rezolvarea problemelor romanilor din Albania.
Demna de mentionat aici declaratia Astrei Romane din Timisoara, in decembrie 2010, in urma discutiilor cu reprezentantii romanilor din Timoc:
http://astraromana.wordpress.com/2010/12/27/declaratie/
Termen scurt :
Proiect simplificat de acordare a cetateniei romane pentru romanii din vecinătatea ţării.
Protejarea « nucleului activ » al miscarii romanesti timocene, de către statul statului roman prin intermediul unei echipe de avocati specializaţi în drept internaţional, atat in Serbia şi Bulgaria, cat si la Bruxelles sau Haga.
Aplicarea „multi-level marketing” in structura partidului romanilor: fiecare aduce in organizatie minim 10 cunoscuti, mergand din casa in casa si discutand cu cei apropiaţi. De asemenea, se pot organiza mici grupuri care sa mearga sa discute cu localnicii in fiecare din localitatile unde sunt romani pe liste si eventual sa se caute persoanele din aceasta etnie care nu sunt pe liste inca… In urma acestor actiuni vor fi usor de identificat cei care vor forma „nucleul activ” al organizatiei si de asemenea se va pregati recensamantul populatiei. Datele obţinute în teren pot fi centralizate şi prezentate ca un recensământ paralel.
Stabilirea unei harti a zonelor „critice” in asimilarea romanilor iar urmatoarele biserici si scoli sa fie construite in aceste zone, in prioritate, pentru a opri asimilarea totala
Unirea cu romanii din Voivodina, la nivel politic. Un singur partid politic care sa-i reprezinte pe romanii din Serbia .
Actionarea in justitie la CEDO, atentionarea Consiliului Europei si ONU, in cazul Serbiei, pentru persecutia si limitarea dramatica a drepturilor comunitatii romanesti.
Infiintarea urgenta a unui consulat romanesc pentru Timoc, la Negotin sau Pojarevaţ.
Difuzarea in Timoc (in cele aproape 200 de sate romanesti) a posturilor/emisiunilor romanesti din Voivodina si din Romania, posturi pe care sa se transmita si o sectiune de stiri din Timoc, pentru a face reduceri de buget, inlocuind difuzarea unui post dedicat Timocului. Accesul furnizorilor de TV cablu sau satelit din Romania este esential.
Scoala de duminica, pentru scrisul si cititul in limba romana, in biserica si tabere scolare pentru copii romani sub inaltul patronaj al Bisericii Ortodoxe Romane
Asigurarea de catre statul sarb, cel roman si sponsori privati de gradinite si clase primare gratuite in limba romana, a caror dotare sa fie un etalon de excelenta in regiune.
11. Introducerea descentralizării, cu respectarea drepturilor omului, în
organizarea justiţiei, judecarea proceselor în limba română în regiunile
sus amintite.
Termen mediu :
12.Infiintarea unui post de reprezentant in parlamentul romanesc pentru fiecare din regiunile din afara tarii locuite de romani ca etnie bastinasa
13 .Modelul drepturilor pentru minoritatile din Romania, in special cea maghiara, ar trebui sa constituie referinta demersului organizatiilor romanesti.
14.Deschiderea unui post permanent TV si radio pentru romanii din Timoc precum si ziare, reviste in limba romana
15.Cresterea numarului de manifestari culturale pe zona granitei: trecerea Dunarii intre frati, sarbatori specifice comunitatilor locale la care sa participe invitati din Romania. Modelul podurilor de flori de pe Prut, din anii 90 ai secolului trecut, este un bun exemplu
16.Cresterea numarului de sarbatori/comemorari romanesti comune intre Romania – si romanii din afara: Unirea, limba romana, mari domnitori, sarbatori religioase ; prin implicarea Ministerului Educaţiei să se introducă în manualele pentru învăţământul primar şi secundar din România , 1-2 lecţii privitoare la românii din afara ţării, pentru ca românii din ţară să poată avea informaţii despre existenţa şi istoria lor.
17.Ar trebui intensificate activitatile in cadrul infratirilor dintre localitati ale comunitatilor romanesti din zonele discutate mai sus si cele din Romania.
18.Deschiderea de centre culturale, biblioteci sau scoli in incinta manastirilor sau bisericilor romanesti din aceste locatii, deoarece in acest moment biserica constituie de obicei avanpostul romanismului in afara tarii. Aplicarea programului “Alege Şcoala” din Romania si pentru comunitatile romanesti din afara tarii. Casele de copii sustinute de Biserica Ortodoxa Romana sunt de asemenea un obiectiv important.
19.Prioritatea de depasire a masei critice de sprijin pentru partidul romanilor din Timoc – coagularea unui nucleu de 100-1000 persoane (primii candidati la acordarea cetateniei romane) si actiuni comune cu romanii din Timocul Bulgaresc, din Voivodina şi România.
20.Colaborarea cu alte minoritati (aromani, albanezi, macedoneni, maghiari, bulgari, turci, tigani) pt. reprezentarea intr-o alianta a minoritatilor in parlamentul sarbesc şi cel bulgăresc, astfel ca fiecare minoritate să aibe un deputat.
21.Cererea in parlamentul sarb a respectarii legislatiei cu privire la minoritati si alocarea de fonduri de catre statul sarb pentru crearea de facilitati minoritatii romane. Fondurile private sau provenite de la bugetul Romaniei trebuie folosite pentru imbunatatirea calitatii serviciilor si penru crearea de facilitati suplimentare la nivelul comunitatilor romanesti.
22.Stabilirea a 1-2 centre universitare/culturale romanesti (dupa modelul deja adoptat in Republica Moldova, Universitatea Dunarea de Jos din Galati are o sectie in Cahul) in localitatile mari din zona Timocului. Cea mai probabila colaborare ar putea fi cu Universitatea din Craiova. Aici ar trebui sa fiinteze si sediul mitropoliei si al unor societati de colaborare culturala si economica cu Romania, inclusiv al ASTREI Romane
23.Accesarea, prin proiecte, de fonduri ale Departamentului pentru Relatii cu romanii de pretutindeni şi identificarea de sponsori pentru fiecare organizaţie.
24.Schimbarea numelor slavizate in cele romanesti originale, in masa, de catre romanii timoceni ar putea reprezenta o puternica declaratie cu privire la identitatea lor.
Da, asta-i un program de la care se poate porni, folosind si experienta cu minoritatea maghiara din Romania. Ma refer aici la stabilirea unor solicitari echilibrate, cu etape clare si termene realiste si la evitarea (pe cat posibil) a surselor de conflicte.
Studiul “Comunitatea românească din Estul Serbiei”, integral, de la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”. PDF, harti:
http://www.ziaristionline.ro/2012/03/14/doc-studiul-comunitatea-romaneasca-din-estul-serbiei-integral-de-la-institutul-eudoxiu-hurmuzachi-pdf/#sthash.n48Hrv8O.eHu6P0h0.dpuf
Link-ul cu pdf-ul e la sfarsitul articolului, ignorati „warningul” si copiati PDF-ul de 281 pagini.
da bun articolu..base a semnat parca un acord de conditzionare al intrarii in ue al serbiei,pe tema drepturilor minoritatzii romanilor din timoc-ul sarbesc,, printre putzinele lucruri bune pe care le facu baselu…faza e ca sarbii sunt cam dintr-o bucata shi f natzionalishti,nu prea le au ei cu democratzia,bine au shi suferit mult iar din cauza natzionalismului exacerbat,shi al lor,shi al croatzilor sau bosniacilor shi a albanezilor kosovari ieshind mizeria de razboi din 1991-1995 shi disolutzia, pacat de ea a fostei mari yugoslavii plus criza din kosovo.bietu Tito shtia el dc ii tzinea pe dilai in frau…noi romanii ii credem de prieteni, poate shi ei pe noi,dar lor cand li se pare ca le atingi natzionalismu cam vad roshu in fatza ochilor. trb sa intzeleaga ca a acorda nishte drepturi la o minoritate nu este ceva catastrofal shi asta nu va duce….Doamne fereshte la pretentzii teritoriale…ca de asta le e frica lor…shi mai ales din partea Romaniei…
Au vazut astia rosu in fata ochilor de multe ori, dar cate odata au ramas cu ochii rosii mai rau decat au vazut in fata ochilor. Cred ca prostia din capul lor a dus la distrugerea Yugoslaviei. Au vrut sa le arate la toti de acolo cat de rai si duri sunt ei, dar le-au cam dat-o albanezii la temelie de data asta. Sarbii sunt incapatanati, dar nici cu albanezii nu mi-e frica….. Pe noi ne-au tradat si sarbii si albanezii in istoria recenta. Slavii de sud, de doua ori chiar. Prima data a fost la 1833, odata cu proclamarea regatului Serbiei, atunci cand au acaparat Timocul, pamant romanesc sub ocupatie otomana, fara drept istoric sau motivat etnic, iar a doua oara, in 1918, cand au ocupat militar Timisoara revendicand Banatul si adjudecand aproape sumatate din el. In acest timp armata romana s-a retras din nordul Maramuresului istroc, pierzand acea regiune datorita acestei retrageri si plecand fortati de evenimentele neprevazute in mars spre Timisoara. Sa nu mai spun ca Tito i-a cerut lui Stalin, dupa al II-lea RM, sa-i cedeze banatul romanesc, sovieticii fefuzand. Frumos gest al fratilor nostri sarbi, nu credeti? Albanezii au si ei partea lor de vina in relatia cu Romania, care-i bantuie si azi si cred ca regreta amarnic pierderea singurului aliat si popor prieten din regiune pe care l-au avut de la romani incoace. Practic, independenta Albaniei s-a creionat in subteranele Cotrocenilor, inainte de izbucnirea primului razboi balcanic si prevedea crearea si mai apoi largirea cu ajutorul contextelor favorabile ale unui stat albanezo-aroman, care sa cuprinda in cele din urma toate teritoriile populate de cele doua popoare inrudite etnic, care sa aiba drepturi si obligatii egale in noul stat creat…..stat ce urma a fi ghidat si consolidat de catre Romania cu ajutor occidental. S-a facut Lobby intens de catre toate elita romaneasca pe langa Franta (in principal), Marea Britanie dar si pe langa Germania si Austroungaria prin insasi Carol I si familia de Hohenzollern. Ciprian Porumbescu a compus si imnul (musica) Albaniei, iar Nicolae Iorga a inceput o intensa cercetare a istoriei poporului albanez pentru a putea sustine cauza lor dpdv istorico-stiintific asupra acelor tinuturi. Totul a mers bine, a fost in grafic pana in 1910, cand vazandu-si sacin-n caruta, odata cu obtinerea independentei de stat, dupa sfarsitul primului razboi balcanic, au uitat ce s-a convenit anterior si au trantit doar un stat national pur albanez. Asa ca…dragii mei…..cine credeti ca ne-a tradat mai rau si cine merita mai mult ajutor din partea noastra? Sau mai bine spus, care dintre ei ne vor trada pe viitor, mai intai? Eu cred ca ar trebui sa ne preocupam noi mai mult de romanii/vlahii/aromanii nostri din balcani, implicit din tarile lor, decat de soarta entitatilor statale din care acestia actualmente fac parte….shalom!
32.Recastigarea drepturilor minoritatii romane din zona Timocului poate duce la deschiderea unui “culoar sanitar al romanitatii balcanice” catre romanii/aromanii din Macedonia si Kosovo, in primul rand, si ulterior din Bosnia, Albania, Croatia si Grecia. Deci Timocul ar trebui sa fie prioritatea principala a Romaniei in Balcani.
tot in:
http://astraromana.wordpress.com/2010/12/27/declaratie/
Asta-i un tip clar de formulare care poate sa faca praf orice efort de acordare a drepturilor romanilor din Timoc, la fel ca si punctul 25 care e o tampenie totala.
Cu mici exceptii, obiectivele pe termen scurt si mediu, pot fi folosite pentru un program etapizat dar obiectivele pe termen lung au luat-o pe campie.
E vorba de stipularea clara a interesului Romaniei, cum a facut Ungaria pt. Voivodina. Nu e vorba de autonomie teritoriala ci de drepturi largite care sa permita conservarea etniilor romanesti din zona specificata.
Ia spre exemplu euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa (DCMT) – va avea si institutii proprii, una fiind o forma de parlament (cam mult spus) => adunarea generala a euroregiunii:
http://www.dkmt.net/ro/index.php?bov=315831200921418
Tocmai pentru ca exista precedentul Ungariei trebuie evitate exprimarile neclare si cele care pot aprinde palalai inutile.
Punctul 25, oricum ar fi prezentat suna tot a rapt teritorial, intr-o zona traumatizata de conflicte etnice.
La punctul 32, exprimarea cu „cordonul sanitar” e jignitoare pentru toti cei ce nu apartin romanitatii balcanice.
In privinta introducerii Bisericii Ortodoxe Romane ca parte activa a procesului de capatare a drepturilor romanilor timoceni, consider ca este o idee nefericita, avand in vedere circul cu greco-catolicii. Implicarea lor le-ar da sarbilor pretextul de a arunca problema bisericilor romanesti si a serviciului religios in curtea Bisericii Ortodoxe Sarbe, la fel de preocupata de elementele „patrimoniale” ca si biserica noastra dar mai talibana in problema drepturilor minoritatilor. Rezolvarea problemelor legate de biserici cu serviciu religios in limba romana trebuie sa raman in sarcina celor doua guverne.
Tocmai mentionarea clara a intentiilor Ungariei, vis-a-vis de minoritatea lor din Romania au condus la o alternanta morcov-bat fata de Romania, care a dus timp de 20 de ani la concesii peste concesii dinspre Bucuresti. La fel a fost si cu Voivodina. Adica nu dati drepturi extinse, trecem la varianta B, mai putin placuta.
Cat despre „culoarul sanitar al romanitatii”, eu vad declaratia mai mult ca un semnal de alarma, care sa fe ridicat la nivel international in sensul ca pastrarea identitatii in Timoc este esentiala si pentru conservarea identitatii in restul Balcanilor. Daca nu se reuseste acolo, nu mai are rost sa vorbim de minoritate roman/aromana in restul Balcanilor. Eu asa am inteles declaratia…
Sarbii sunt niste pui de greci, mai mici, dar au aceiasi mentalitate. Disimuleaza, mint si tradeaza dupa interes. Eu am fost in Timoc, am rude acolo si stiu exact care este situatia la fata locului. Multi romani de acolo au creerele spalate de timpul scurs de la ocupatia sarbeasca de la 1833, multora le e frica de amenintarile sarbilor (autoritati, nu populatie), iar situatia e critica in comunitatile de romani-timoceni. Serviciile secrete sarbesti inoculeaza in mintile si sufletele oamenilor locului posibilitatea iminenta a inceperii unui razboi de tip Kosovo daca ‘vlahii’ cer drepturi prea multe sau daca ei se fac prea vocali in a-si cere/expune cererile. Au fost si cazuri in care preoti sau reprezentanti plitici ai romanilor de acolo au fost direct amenintati, fie prin vizite nesfarsite fara rost la sectiile de politie, fie prin cateva gloante prin geamurile casei. Au daramat si temelia unei biserici romanesti, au excomunicat preoti care slujeau in romaneste. De fiecare data cand s-au intanlit cu oficiali ai guvernului roman, sarbii au promis un lucru si au facut altul. Romania trebuie sa fie atenta la actiunile sarbilor la fel ca la cadourile grecilor….fiindca ele sunt otravite. Daca nu-i arzi tu pe ei, te vor frige ei pe tine! Asta e sansa pe care Romania o are de la 1833 si pana acum sa stopeze asimilarea romanilor timoceni pe propriul lor pamant….Daca nu vom reusi asta, va fii numai vina noastra!
Corect!
Abordarea Romaniei trebuie sa fie politicoasa, dar ferma. In plus, Romania poate folosi parghiile diplomatice si de membru al UE pentru a corecta derapajele sarbilor.
Nici eu nu cred in asa-zisa prietenie romano-sarba, e mai mult o chestie de propaganda.
sa nu uitam ca primi care neau pus taxa dupe 89 au fost pritenii nostrii sirbii dupa ce in timpul comunismului veneau cu blugi ,guma si tigari si carau mezeluri carne oua brinza futui ,la cit sintem de prosti sau tradatori conducatorii ca cu gojdu cu ungurii si retrocedarii false ale composesoratelor ii bagam in ue si ei ne dau tot ,,,ue,cind am cistigat noi vreodata in fata bulgarilor grecilor, ucrainienilor,rusilor ,ungurilor,?
Biserica Ortodoxa Sarba a avut o reactie violenta fata de reactivarea bisericilor romanesti in zonele populate de minoritatea romana.
Multumita lui Dumnezeu, Sinodul constata ca Biserica Ortodoxa Sarba intretine relatii canonice si liturgice cu celelalte Bisericii Ortodoxe Autocefale dar, in aceasta privinta, exista, din pacate, o exceptie. Aceasta are legatura cu activitatea necanonica a episcopatului si clericilor Bisericii Ortodoxe Romane pe teritoriul canonic al altor Biserici Ortodoxe, inclusiv a noastra.
In cazul nostru, anumiti episcopi si clerici din Romania vecina continua sa vina in anumite orase si localitati din Estul Serbiei, adica in Dioceza Timocului si Branicevo-ului, depunand activitate preoteasca fara incunostiintarea si cererea acordului episcopului responsabil al Bisericii Sarbe, violand, astfel, fundamentele ecleziologiei ortodoxe si a ordinii canonice. Din cauza unor activitati similare necanonice, Patriarhia Ierusalimului a protestat in mod repetat, energic, fata de aceasta stare de lucruri, luand decizia, in final, ruperii relatiilor canonice si liturgice cu Biserica Romana, situatie care continua pana in prezent.
Sursa: Război întru Cuvânt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2012/05/31/patriarhia-serbiei-patriarhia-romana-relatii-canonice/ )
Nu e de mirare ca Biserica Ortodoxa Sarba a facut front comun cu Biserica Ortodoxa Rusa in chestiunea reactivarii eparhiilor din Basarabia. Pe scurt, Biserica Serbiei ne-a acuzat de nazism !
http://romanianationalista.blogspot.ro/2008/02/biserica-ortodoxa-romana-atacata-de.html
Gabriel, poate ar trebui sa te intrebi de ce Biserica Ortodoxa Sarba nu a fost de acord cu folosirea limbii romane?
Re-activarea bisericilor romanesti este raspunsul la aceasta indaratnicie. La nivel de discutie intre guvern se poate propune orice, ca mai jos cam toate initiativele sunt blocate sistematic.
In plus sunt mai multe cazuri de preoti sarbi din zona, care din diverse motive au instigat la violente…
Care ar fi raspunsul cel mai eficace la astfel de actiuni, avand in vedere ca romanii-vlahi de acolo asteapta de mai bine de 20 de ani niste drepturi, ca sa nu vorbim ca de la includerea a 2/3 din Timoc in Serbia asteapta astfel de drepturi?
Pentru Biserica Ortodoxa Sarba, la fel ca si pentru a noastra, problema serviciului religios va aluneca intr-o disputa bazata pe bunuri si joburi. Atatea parohii sarbesti pierdute x 3 preoti in fiecare (un exemplu) = atatea joburi, la x parohii pierdem y protopopiate si z episcopii. Asta inseamna banuti intrati din donatii, joburi pentru neamuri, influenta. Acelasi calcul il face si biserica noastra. Cred ca s-a vazut asta in disputa cu greco-catolicii (care si ei gandeau in aceiasi termeni).
Asta e motivul pentru care spun ca, in problema serviciului religios in limba romana, cele doua biserici nu au ce cauta ca factori de decizie pentru ca vor bloca tot, din incapatanare si lacomie.
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cucerirea-portului-sevastopol-armata-romana-vara-1942
Romania trebuie sa-si vada de treaba ei cu Kosovo , sa lase Serbia sa decida , dar sa foloseasca asta ca tema de negociere ( ideal ar fi sa nu fie nevoie , doar nu cerem nimic iesit din comun sau contrar relatiilor de prietenie dintre aceste tari Romania-Serbia -doar ca unii find mai batuti in cap si influentati evident de muica rusiie sa nu inteleaga )
Romania ar trebuii sa dezvolte relatii economice cu Serbia DOAR prin comunitatile de romani de acolo, astfel incat comunitatea de acolo sa inceapa sa devina o comunitate puternica. Orice afacere prin „repezentatntul” de acolo . Sa ajute toata comunitatea de acolo pentru a se inchege si relatii stranse cu centrele de invatamant din tara . In acelasi timp spus clar si raspicat : Romania nu „provoaca” si nu sustine teze separatiste ale teritoriului Serbiei , DAR comunitatea romaneasca de acolo trebuie sa aiba drepturi !
Romania trebuie sa „reinvie” Mascopole ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Moscopole ) si sa coaguleze toata comunitatea aromana in jurul unor proiecte concrete . Si sa faca acest proiect – Mascopole o ancora puternica in relatia cu Albania si implicit o ancora puternica la Adriatica
Comunitatea romaneasca din Vidin ar trebuii sustinuta puternic de Craiova ! daca tot e podul ala acolo
Adevar graiesti….
http://www.dantanasa.ro/2013/07/01/exclusiv-document-in-limba-maghiara-cu-antetul-guvernului-romaniei-ispmn-implicat-in-campania-electorala-din-ungaria/
http://www.nytimes.com/slideshow/2013/06/30/nyregion/MARCH-ss.html?smid=fb-nytimes&WT.z_sma=NY_OPW_20130701
http://www.realitatea.net/putin-a-promulgat-legea-impotriva-propagandei-homosexuale_1215041.html
Viorel Dolha, presedintele AGIRo a declarat pentru Romanian Global News ca scrisoarea FNRP vine sa intregeasca numarul de 1000 de confirmari de expediere de scrisori catre Ambasada Serbiei la Bucuresti si isi exprima speranta ca autoritatile statului vecin vor expedia curand un punct de vedere sau vor trece direct la fapte dand dreptul parintilor si elevilor care au cerut clase cu predare in limba romana sa acceada la acestea, asa cum prevad si legile Serbiei.
Bogdan Aurescu la „Forumul Românilor din Serbia”: nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte implementarea recomandărilor protocolului în ce priveşte minoritatea română din Serbia
http://www.rgnpress.ro/rgn_14/categorii/politic/15155-bogdan-aurescu-la-forumul-romanilor-din-serbia-nu-s-au-inregistrat-progrese-in-ceea-ce-privete-implementarea-recomandrilor-protocolului-in-ce-privete-minoritatea-roman-din-serbia.html