Agamiță Dodonache…suspendat, neicușorule!

Curtea a constatat circumstanțele care justifică interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova pentru remanierea ministrului apărării.

La 20 octombrie 2017, Curtea Constituţională a pronunțat Avizul privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligației constituționale de numire în funcție a unui ministru (Sesizarea nr. 137f/2017).

Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea Guvernului Republicii Moldova care a solicitat Curții Constituționale:

„1. Constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcția de  ministru al apărării și intrării acestuia în exercitarea mandatului.

  1. Constatarea instituirii interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuțiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcția de ministru al apărării și intrării acestuia în exercitarea mandatului.”

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, președinte de ședință,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,  judecători,

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că, potrivit art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituţie, este competentă să constate circumstanţele care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova.

Curtea a menționat că, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 28 din 17 octombrie 2017, Guvernul este în drept să sesizeze Curtea Constituționalăîn domeniul său de competență, pentru verificarea circumstanţelor care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova.

În speță, fiind vorba de remanierea ministrului apărării, Curtea a reținut că prezenta sesizare se înscrie în domeniul de competență al Guvernului și, astfel, este depusă de subiectul abilitat cu dreptul de a sesiza Curtea.

Curtea a respins argumentul reprezentantului Președintelui, potrivit căruia sesizarea Guvernului nu poate fi acceptată pentru examinare, deoarece nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Curtea a subliniat că sesizarea adresată Curții de către Guvern, în calitate de organ colegial, deși se aprobă printr-o hotărâre de Guvern, nu este în sine un act normativ și nu urmează a fi publicată în Monitorul Oficial.

De asemenea, Curtea a respins pretenția reprezentantului Președintelui Republicii Moldova, potrivit căruia Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 28 din 17 octombrie 2017 nu este aplicabilă prezentului conflict instituțional între Președinte și Prim-ministru, deoarece aceasta a fost pronunțată după emiterea celui de-al doilea refuz al Președintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru.

În acest sens, Curtea a subliniat că prezentul blocaj instituțional, generat de refuzul Președintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru pentru funcția de ministru al apărării, nu este un fapt consumat, ci, dimpotrivă, o situație care continuă să producă efecte.

Prin urmare, Curtea a reținut constatările expuse în Hotărârea nr. 2 din 24 ianuarie 2017, prin care a statuat că Preşedintele Republicii Moldova poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru, atunci când consideră că persoana propusă nu corespunde cerinţelor legale pentru exercitarea funcţiei de membru al Guvernului.

În același timp, Curtea a statuat că Prim-ministrul poate face o altă propunere Preşedintelui sau reitera aceeaşi candidatură pentru funcţia de ministru, pe care Preşedintele este obligat să o numească.

Curtea a constatat că, în speță, Președintele Republicii Moldova a refuzat să numească în funcția de ministru al apărării candidaturapropusă de către Prim-ministru, invocând lipsa unei pregătiri profesionale în domeniu, a cunoaşterii specificului managementului militar şi a autorității în cadrul Forţelor Armate.

Curtea a observat că în refuzul său Președintele nu a indicat cerințele legale pentru numirea membrilor Guvernului prevăzute de art. 16 alin. (1)-(2) din Legea cu privire la Guvern, pe care nu le-ar fi întrunit candidatul propus de Prim-ministru.

Astfel, Curtea a constatat că, contrar obligațiilor sale constituționale, Președintele Republicii Moldova a refuzat să numească în funcția de ministru al apărării candidatura reiterată de către Prim-ministru.

Prin urmare, Curtea a reținut că refuzul Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru și de a executa Hotărârea Curții Constituționale  nr. 2 din 24 ianuarie 2017 constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale și a jurământului depus la învestirea în funcție.

Astfel, având în vedere că Președintele a refuzat în mod deliberat de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru pentru funcția de ministru al apărării, Curtea a reținut că, în sensul articolului 91 din Constituţie, Președintele se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză, ceea ce justifică instituirea interimatului funcției pentru asigurarea exercitării acestei obligații constituționale.

În conformitate cu articolul 91 din Constituţie, în ordinea exercitării interimatului, Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Președinte interimar, decretul de numire în funcția de ministru al apărării și va primi jurământul acestuia.

 

Hotărârea Curţii 

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

  1. A constatat ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de remaniere a ministrului apărării refuzul deliberat al Președintelui de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru, ceea ce constituie, în sensul articolului 91 din Constituție, imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză.
  2. În temeiul articolului 91 din Constituție, în ordinea exercitării interimatului, Președintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Președinte interimar, decretul de numire în funcția de ministru al apărării și va primi jurământul acestuia.

Avizul Curţii Constituţionale este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova

58 de comentarii:

  1. Domnul Sturza, ministrul bagat pe gat lui Dodo, este un un tip din gasca lui V. Plahotniuc. Cred ca uneori are dreptate si Dodonu’, dar astazi si-a incasat-o. Daca tacea si nu ameninta judecatorii CC, putea sa treaca drept victima

    • Articolul 89
      Demiterea

      (1) În cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.
      (2) Propunerea de demitere poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce neîntîrziat la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului şi Curţii Constituţionale explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

      Articolul 90
      Vacanţa funcţiei

      (1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
      (2) Cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.
      (3) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile de către Preşedintele Republicii Moldova este confirmată de Curtea Constituţională în termen de 30 zile de la sesizare.
      (4) În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte.

      Articolul 91
      Interimatul funcţiei

      Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele este demis ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.

      Articolul 92
      Răspunderea Preşedintelui interimar

      Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova săvîrşeşte fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 89 alineatul (1) şi articolul 91.

    • Tu ai vazut ce candidat avea Dodonu pentru Apărare. !????
      Ala era si mai rau. Sub orice critică..
      Un tradator care la tribuna Parlamentului vorbea despre spiritul de lupta a a eroilor Donbasslui care in numar mic tin piept hoardelor ukrainene..
      Dauooinnnplllameaaadetreaabbaaa

  2. Dodon vrea ca „Republica Moldova” sa devina republica prezidentiala.

    http://dodon.md/adresarea-presedintelui-igor-dodon-catre-cetateni-cu-ocazia-derapajelor-anticonstitutionale/
    „Am mai spus-o de multe ori, repet, port răspundere doar în fața poporului Republicii Moldova, respectiv nici un fel de instanță nu mă poate obliga să semnez ceea cu ce nu sînt de acord, exercitînd această funcție în numele poporului.”
    „Pentru Moldova nu există altă soluție, decît trecerea la o formă de guvernare prezidențială, cît mai rapid. Anunțăm despre demararea acțiunilor la scară națională în susținerea formei prezidențiale de guvernare. „

  3. Nu ma bucura deloc vestea asta, si nu din cauza ca sunt fan Dodon. Dar asta nu face decat sa tulbure si mai tare apele si asa mocirloase din republica Moldova. In fine, sa vedem ce va urma dar ma tem ca se va lasa cu miscari de amploare si poate chiar cu varsare de sange.
    Cat despre capacitatea Romaniei de a influenta lucrurile intr-un fel sau altul pentru a-si urmari interesele, cred ca tinde spre 0.

  4. Între timp pe tembeliziunile patriei se dezbate problema #meetoo…

  5. Musoiule te înțeleg la culme, dar acu vin și eu cu o întrebare cu ce armata sa intervenim in R. Moldova fără să ne-o luam zdravăn pe cocoașă?…..cu T55 și nouă armă de asalt?

  6. Hai sa nu fim chiar naivi..nu te bati cu URSU cu mâinile goale, …noi tre’ sa fim in stare sa gestionam un asemenea proiect atât economic, social și politic….la ora actuala nu prea cred că sunttem într-o situație similară cu a Germaniei din anii 90, altfel rezultatul ar fi un dezastru!

    • Cine spune sa ne batem cu Rusia? Ea are treaba in Ucraina contra armatei ucrainene. Noi ne vedem de treaba noastra in „republica”.

      • in Ucraina spui??? da prin syria cine mai are treaba??? adica rusia chiar nu poate gestiona mai multe conflicte deodata???

        • Ca să ajungă Rusia în Moldova trebuie să treacă prin Ucraina sau România, și să mențină controlul asupra rutei respective pentru aprovizionare.

          Prin România chiar nu se pune problema, nu că avem noi F16 și în curând Patriot dar implică un conflict cu NATO iar Moldova nu e o miză care să justifice asa ceva.

          Riscul rămâne proiectul Novarussia, mai exact o debarcare Rusă în Ucraina și ocuparea Odessei, legătură terestra cu Crimeea. Într-un astfel de scenariu până să ajungă Rușii în Moldova va trebui să fie securizată. Ca nici noi nici NATO nu ne dorim granița cu Rusia. Și va mai însemna începutul unui conflict pe termen lung în Transnistria și Gagauzia, ceea ce va reprezinta un cost în serios pe termen lung.

  7. Ea are treabă acolo unde interesele i-i sunt lezate chiar daca nu sunt legitime…..de minoritatea rusă ,,oprimată” ce zici?…..poate cere liderul acestei minorități intervenția Mamei Rusia pentru ,,restabilirea ordinii” constituționale trâmbițate de Dodon?

    Eu cred că lucrurile sunt mai complexe iar daca tot e sa facem unirea s-o facem așa cum trebuie….eu zic că putem lua exemplul pașoptiștilor până la urmă ei sunnt cei care au făcut unirea principatelor in vremi și mai potrivnice decât acestea.

    Și apropos, ce fel de unire ar reuși clasa politica a lui Dragnea, Tudose, Orban, Gorghiu, Băsescu ?……

  8. România trebuie să devină un exemplu pentru R Mo!dova spre care aceasta sa aspire astfel încât aceasta să-și dorească unirea……dragoste cu forța nu se poate!

    • „România trebuie să devină un exemplu pentru R Mo!dova”

      Asta este o iluzie, Romania este condusa de mafioti votati, iar economic este dependenta de UE. Macar sa avem insa consolarea de a sterge nedreptatea din 1940, adica efectele pactului sovieto-german prin unirea cu „republica”. Iar asta se va face cu armata pe teren, nu cu poduri de flori si vorbe goale.

      • E necesar sa scapam urgent de mafiotii nostri si apoi se poate actiona. Statul roman are rau cum e are capacitatea politica, economica sa „absoarba ” 4 mil.de moldoveni dezorientati si sa ii reorienteze. Dar repet , nu putem face un asa pas mare cu o conducere politica atit de mizerabila. (Dragnea ,Tariceanu)

        • „E necesar sa scapam urgent de mafiotii nostri si apoi se poate actiona”

          Vise. Se vede cat de „urgent” actioneaza justitia romana, DNA-ul, politia. In ritmul asta vor mai trece o suta de ani pana cand poate vom scapa de obiceiurile mafiote ale conducatorilor votati.

          Mai repede se va realiza unirea cu „moldovenii”, daca suntem perseverenti si fara scrupule.

          • Noi putem fi perseverenti si fara scrupule, dar conducerea trebuie sa fie cel putin la fel ca noi. Ne trebuie un Carol ,un Take Ionescu ,o Regina Maria s.a.m.d. Vise? Teoretic se poate. Trebuie sa constientizam aceasta si sa iesim dracului la vot data viitoare . Cu o conducere bine selectionata se pot face multe…

  9. Dar aștept in continuare momentul in care sa merg la mormântul bunicului meu și să-i spun că nu a luptat în zadar la Cotul Donului……

  10. Știu ce spui dar din păcate populația R Moldova este inca reticenta la subiectul în cauză….exista o categorie din populatie care și-a trăit gloria in fostul URSS iar tinerii în majoritate folosesc Romania doar ca rampa de acces în Europa civilizata.

    Avem nevoie sa cream o mișcare unionistă puternica de o parte și de alta a Prutului care sa duca la îndeplinire acest deziderat…..intre timp sa speram că justiția să-și facă treabă astfel incat clasa politica sa fie alta….eu inca mai sper!

    • „populația R Moldova este inca reticenta la subiectul în cauză”

      Daca „republica” da faliment si intra in haos, chiar si nostalgicii URSSului vor incepe sa chitaie de foame si vor cauta ajutor extern, fie la Moscova fie la Bruxelles, iar Romania poate interveni salvator pe spatele Bruxellesului si sa preia controlul in republica.

      Ne trebuie un pretext, orice pretext.

  11. Mie-mi pare o utopie ce spui tu și să mă explicitez: Bruxellesul nu e ceva ,,fătat de mă-sa”, el nu-i altceva decat Germania, Franța, cei tari….ce te face sa crezi că nu negociază/va negocia interesele altor state direct cu Rusia!

    Unirea nu o vor face nici europenii nici americanii…o vor face romanii la momentul potrivit cu voia lui Dumnezeu!

  12. Mda, eu rămân la părerea mea…..când faci un lucru trebuie sa pui inceput bun și să te sacrifici pentru că altfel nu-i de durata, nu poți face lucrurile șmecherește.

    E dreptul nostru sa infaptuim unirea dar aceasta trebuie sa fie desăvârșită nu de conjunctura…..am mai zis, trebuie urmat exemplul pașoptiștilor, calea armelor cum propui i-mi pare sinucidere curata cu riscuri care-mi par incomensurabile!

  13. Justiția sa-si facă treabă și să curețe clasa politica …..așa orizontul va deveni mai clar iar acest deziderat nu ne va părea atât de îndepărtat…..nici europenii nici americanii nu ne vor făuri viitorul ci noi prin noi înșine și cu voia lui Dumnezeu!

  14. Hmm, eu stiam ca pasoptistii au intresprins si foarte multe activitati culturale in sprijinul unitatii. Romanii nu prea erau uniti sau aveau un simtamant al unitatii pana la mijlocul secolului XIX. Pasoptistii au facut si incurajat scoli, cultura si literatura in limba romana, standardizat limba si creeat manuale, facut opere si piese de teatru in acest sens, si multe altele. Au mulat spiritul romanesc in ceva util natiunii (spiritul exista dar era ceva amorf). Ar fi fascinant sa le fac un profil psihologic sa vad de ce actionau asa, ca putini le-au urmat exemplul mai incolo…..

    • Au intreprins mergind cu trasura , scriind noaptea la lumanare, tiparind din banii lor la tiaparnite arhaice, iar noi cu internet , cu sateliti, cu masini bengoase nu suntem in stare de nimic? Ce ne lipseste ? Vointa populara si vointa politica .

  15. Pai chiar la tipul ăsta de construcție mă refeream și eu Checkmate….soluția militară e complementara in niciun caz primordială!….

  16. Oameni buni. Moldovenii de rand au o mare problema. Sunt indecisi. Din cauza asta ,au dus „jocul la doua capete” la un nou nivel. Romania deschide usa UE dar cam atat.
    Uitati-va ce aratari au masterate/doctorate pe la ANI si asa puteti intelege de ce nu putem castiga inca razboiul propagandistic cu Rusia care este experta in a arata morcovul…dar si batul.
    Problema este la noi.
    „Patria a priori” este o forma fara fond…momentan sa speram. Ce dracu a facut contraspionajul nostru pana acum?

  17. Moldovenii au jucat la orice cap care le-a aruncat o ciozvarta. Din pacate mai mult de a da din coada la oricine le arunca un os de ros nu sunt in stare. 25 de ani de independenta au facut asta, nefiind capabili sa se scoata din marasmul in care s-au afundat zi dupa zi. Singura lor sansa ramane Unirea, si cred ca raspunsul la intrebarea ” cand?” este la ei. Starile astea de instabilitate cum e si situația de acum ne vin noua, unionistilor, mănușă, pentru ca e a n-spea mie dovada a bicisniciei si neputintei lor de a supraviețui ca stat. Cat despre un eventual război -Doamne fereste! Suntem rupti in cur pina la gât, si daca prin absurd se ajunge la situația extremă ca din Crimeea sa plece un stol de Kalibr spre ” flota” noastră militara, vom sta cu totii pe mal si vom scuipa seminte privind cum fregatele neinarmate, Mărășești si alte vechituri vor fi lovite precum un card de sitting ducks la poligonul de antrenament al rușilor.

    • eu zic ca daca se lanseaza stolul ala de Kalibr, noi vom iesi in castig. Economic vorbind.
      La pariu ca rachetele vor fi mai scumpe decat navele si macar o sa existe o obligatie a parlamentului sa inlocuiasca navele cu ceva mai nou.
      Ce nava veche o sa existe o sa fie scuundata iar ce este nou o sa scape cumva.
      Singura chestie care nu-mi place aici ar fi pierderea de de vieti omenesti pentru ca marinarii aia chiar nu sunt vinovati pentru idiotii de politicieni si generali care nu fac nimic in afara de a inghiti bani de pomana.

  18. cred ca mai bine lucram la partea in care faceam un proiect comun cu R Moldova de legare a Moldovei de Transilvania si in sud de porturile Galati si Constanta cu autostrazi.
    Obligatoriu legam si Cahul si Comrat, macar cu un drum express.
    In momentul cand obligi o enclava sa interactioneze cu ce este in jurul ei, incep si mentalitatile sa se mai schimbe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *