In principiu, in orice lupta, conteaza distanta de la care oponentul tau te poate angaja (lovi) fata de distanta de la care si tu poti lovi.
La fel in box, avantaj cel cu un brat mai lung, la fel la artilerie, avantaj cel cu raza mai mare si la fel in (sau mai ales) marina militara, aici unde posibilitatea de a angaja o nava adversa dincolo de raza armelor ei face toti bani si poate hotari cine merge acasa, cine pe fundul marii.
Discutia – in marina – are o vechime egala cu cea a introducerii tunului in lupta, pentru ca imediat ce artileria navala, in cele mai incipient si primitiv stadiu de dezvoltare, si-a facut aparitia, raza tunurilor a fost unul dintre cele mai importante criterii in desemnarea invingatorului.
Iar diferente mari intre tunurile de bronz cu incarcare pe la gura tevii, fata de rachetele anti-nava de astazi, conceptual vorbind, nu sunt; raza primeaza, ca si capacitatea de foc, posibilitatea de a trimite spre inamic o cantitate cat mai mare de munitie (astazi se numeste saturatie) cu o precizie cat mai ridicata.
Tunarii lui Nelson reuseau sa pastreze o cadenta mai mare decat cei francezi, dar cadenta nu inseamna nimic fara o raza suficient de mare. Degeaba ai o cadenta superioara daca nava inamica poate manevra in jurul tau la o distanta inaccesibila tunurilor tale, in timp ce tunurile inamice cu o raza superioara te piseaza constant.
Asadar raza, cantitatea si bineinteles precizia…
In primul rand salut in picioare decizia guvernului de a cumpara cele patru corvete SIGMA 10514, sper ca si modernizarea celor doua fregate sa fie in sfarsit demarata si mai sper ca cele sase nave sa fie compatibile din cat mai multe puncte de vedere…
Cum ar arata flota romaneasca dotata fiind cu doua fregate modernizate si inarmate, plus patru corvete nou-noute?! Ar arata foarte bine, dar cum ar arata ea pe ecranele radarelor rusesti sau de la bordul avioanelor de supraveghere maritima?!
SIGMA 10514 se afla deja in dotarea marinei indoneziene si varianta lor arata cam asa: deplasament 2300 to, lungime 105 metri, latime 14 metri cu un echipaj de 120 de oameni. La nivel de armament nava dispune de 12 celule pseudo-VLS pentru rachete AA cu raza scurta/medie (de fapt sunt VL MICA), doua lansatoare triple pentru torpile (presupun anti-submarin), tun de 76mm, rachete anti-nava Exocet (raza 80km), doua sisteme CIWS (destul de rahitice din punctul meu de vedere). Corvetele mai pot lua la bord un elicopter mediu – detin si hangar – iar modularitatea proiectului le permite sa fie dotate inclusive cu sonar tractat.
Iar in Indonezia se discuta de o varianta mai bine inarmata a SIGMA 10514, care ar urma sa aiba la bord VLS-uri veritabile dotate cu racheta AA cu raza medie Aster 15. Asadar proiectul poate accepta modificari semnificative in functie de cerintele clientului.
Cu alte cuvinte (daca ne uitam cu atentie la ele) aceste corvete sunt destinate sa duca lupta anti submarin, sa escorteze convoaie, sa ofere protectie in lupta apropiata unui grup de nave si sa poata lansa si rachete anti-nava. Par a fi nave gandite sa lupte in retea, sa se sustina una pe alta, posibil cu rol complementar.
Probabil ca in caz de conflict fregatele si corvetele vor forma un singur grup naval de lupta, impartit in doua, cu cate o fregata si doua corvete in fiecare flanc. Nu stim ce dotari vor avea fregatele, daca insa ne uitam la corvete, Type 22R ar trebui sa compenseze cu posibilitatea de lupta anti-aeriana/anti-racheta la raza medie (nu cred ca vom avea si interceptori cu raza lunga), o fregata fiind, in principiu, nava de comanda a unei mini-flotile.
Problema nu rezida in dotarea navelor noastre ci in dotarea navelor si bateriilor de coasta rusesti. Imediat ce a aparut sitrea cu cele 4 corvete am inceput sa ma intreb cum vom face sa le putem si folosi cu adevarat in caz de conflict.
Revenim acum la inceputul articolului:
RAZA!
Putem discuta despre rezistenta la bruiaj a rachetelor anti-nava/croaziera rusesti, poate sunt mai slabe decat cele vestice, poate, dar prin doua aspecte sunt net superioare: viteza supersonica – aproape de Mach 3 si raza de 600km (sase sute de km!). Am mai putea adauga aici si masa enorma de 3 tone, sau incarcatura de lupta de 250kg (similara cu ce au americanii pe Harpoon)!
Am vazut cu totii – chiar aici pe site – cum o fregata Type 22 rezista (vorba vine) unei lovituri cu o racheta anti-nava vestica, desi nava respectiva nu mai are capacitate de lupta. Dar ne putem inchipui doar cum ar rezista o Type 22 in fata unei P 800, care ar atinge tinta cu viteza supersonica (2 Mach) si cu toata energia de impact generate de cele 3 tone (in realitate mai putin datorita combustibilului consumat).
Probabil ca ar rupe nava in doua.
Problema noastra este aici RAZA. Rusii ar putea angaja navele noastre de la aproximativ 600km, in timp ce noi am putea sa angajam navele rusesti abia de la 180km (daca am avea Exocet MM40 Block 3), +200km (in cazul RBS 15 MK III) si abia daca am dispune de AGM-84L HARPOON Block II, cu raza de +280km, am putea sa-i haituim intr-o anumita conjuncture foarte favorabila noua…
Orice alte variante de rachete anti-nava le-am transporta degeaba la bord. Bineinteles ca intr-o astfel de lupta extrem de importante sunt sistemele de razboi electronic – pasive si active, dar referindu-ne strict la raza, fostii sovietici stau mai bine, iar daca ne gandim si la rachetele lor de croaziera Kalibr, cu o raza de peste 2500km – si care pot ataca si tinte navale in miscare (nu uitati ca Brahmos este la origine o racheta anti-nava derivata din P 800 Oniks) – ne gandim ca protectia flotei trebuie intarita.
Intarita mai ales din punctual de vedere al razboiului electronic!
Cantitatea de munitie aruncata in capul inamicului (scuze pentru exprimarea ceva mai colocviala)
Lasand la o parte raza, doar ruginitura aia de Moskva poate lansa spre noi 16 rachete anti-nava grele (P 500 Bazalt), plus lansatoarele P 800 Bastion de pe tarm, plus alte nave, plus submarinele din Marea Neagra, astfel ca oricum am privi problema un atac la saturatie impotriva flotei romanesti va fi probabil miscarea de deschidere in caz de ca se va ajunge la asa ceva.
Cu ce putem noi sa ne aparam in fata a 30 de rachete anti-nava, alte cateva rachete de croaziera, poate si cateva avioane? Aproape cu nimic, doar daca am avea bafta chioara ca in momentul respectiv un “mic” Ticonderoga sa fie de fata, altfel chiar nu cred ca am mai prinde a doua zi…
Pai atunci la ce ne mai trebuie domne nave de lupta daca rusii ni le pot face praf?
Realitatea nu-i chiar atat de neagra, norvegienii, suedezii, finlandezii, chiar si britanicii, ar trebui sa-si scufunde flotele si sa plece acasa, daca rationamentul de mai sus ar fi 100% corect, dar in realitate lucrurile sunt mai nuantate.
Rachetele rusesti sunt destul de vechi, sistemele de conducere a focului sunt si ele mai trecute, pe de alta parte ne-am putea dota cu sisteme serioase de razboi electronic, iar pe de alta parte o aparare navala se face si ea stratificat.
Am putea sa ne gandim mai serios la rachetele alea cu raza lunga de actiune – probabil Patriot, ne mai putem gandi la sprijinirea navelor cu rachete anti-nava cu baza la tarm, o aviatie dotata cu racheta anti-nava, iar pe de alta parte, in caz de conflict noi oricum nu avem de gand sa ocupam Crimeea, iar lupta in defensiva are avantajele ei…
Dar, submarinul ar fi alonja noastra mai alunga, in timp ce flota de suprafata ar fi blocajul. Oricum o dau, la orice strategie navala m-as gandi, ajung inexorabil la necesitatea stringenta a submarinului ca mijloc de aparare/atac foarte eficient in fata rusilor de la Sevastopol si Novorossiysk, in esenta cam singura capacitate care i-ar face sa se mai gandeasca.
Corvetele vor veni, cel mai probabil, in intampinarea celor sase submarine Kilo care vor popula in curand Marea Neagra. Este un pas normal, de bun simt si responsabil, dar in imaginea de ansamblu nu suficient.
GeorgeGMT
Bine punctat.
Vreau sa stiu cum ar putea România sa afine toată capacitatea de producție intro singura mana sa o privatizeze parțial sau să investească capital si tehnologie pentru a a ajunge Romarm cum e SAAB sau cum sunt alte companii mari LM , Ryteon Elbit sau nu n-ai stiu eu care.
Chiar nu e posibil să producă si Romania ceva , măcar lucruri vde baza.
Sau cum e cazul acestor corvete- să Vină Romarm să gândească și să facă modelul de navă care are nevoie Flota , si după singura da integreze si sa surubareasca acolo tot sigur împreună cu cei care vine aceste tehnologii . Nu doar să cumpărăm la cheie .
Ce bine punctat? Mai degrabă cam propagandistic punctat. Ce nu se spune este faptul ca Indonezia a achizitionat 4 bucati , dar la pretul de 220 milioane bucata, aproape la jumatate de pret fată de noi, care ofeream 400 milioane incredintati direct de guvernul Ciolos si ca acest tip de corveta sunt slab protejate aerian si au capacitati antisubmarin mai reduse decât Tetal II. Cât despre” lupta cu Rusia” sa fim seriosi, e o gluma , mai bine am achizitiona escadrila completa de f16 sa putem avea acces la f35, deşi eu aş fi mers pe f22
Eu cred ca e gresit sa ne gandim ca rolul nostru in caz de conflict NATO – Rusia ar trebui sa fie sa scufundam flota rusa de suprafata. De asta, cel mai probabil, se va ocupa aviatia americana. Eu vad rolul nostru ca fiind vanarea submarinelor rusesti si escortarea convoaielor ce ar intra in Marea Neagra si din punctul asta de vedere cele patru SIGMA (acum sa vedem si doatarea !) ar trebui sa faca o treaba foarte buna.
In privinta razei cred ca trebuie sa ne gandim la un scenariu in care flota rusa de suprafata este lovita deja si NATO are superioritate aeriana deasupra Marii Negre. In cazul asta sutele de km la care pot lovi rachetele rusesti din Crimea nu mai are asa multa relevanta pentru ca nu poti lovi ceva ce nu vezi.
In cazul in care rusii ar lovi primii, evident nu avem nici o sansa si ar trebui sa investim sume ENORME pentru a rezista pe un astfel de scenariu.
In concluzie, eu cred ca daca se merge pana la capat cu achizitia asa cum e prezentata acum si daca dotarea va fi una decenta va fi probabil cea mai inteligenta achizitie militara de dupa 1989.
Intradevar ar trebui sa cunoastem cum gandeste MApN rolul flotei in caz de conflict si cum a gandit rolul navelor.
mi-a placut ca ai zis de „in mic Ticonderoga” daca at fi in apele teritoriale romanesti sa ne apere sau sa-i intimideze pe rusi. bun nu at fi rau.. dar dc nu ne ar lasa US Navy, pt FNRo, 2 Arleigh Burke class,ca sa nu mai fie obligata US Navy ca la 21 de zile sa le scoata din Marea Neagra + 1-2 frigate Hazard Perry class ultramodernizate? de corvete, vedete T-R, puitoare si dragoare de mine, nave pt razboi electronic si logistice ne ocupam noi Romania sa ni le porocuram/fabricam. submarine luam de la west-europeni, poate aviatia de lupta sa o procuram de la americani.
Poate ma insel, dar nu cred ca au dat vreodata americanii Arleigh Burke la export. Plus, una din versiunile noi costa 2 miliarde de dolari (asa zicea nenea de la turul cu vaporul in portul militar al Norfolk), mi-e groaza de costurile de operare si intretinere. Fara sa am pretentii de pricepere, o flota mai mare de Ivar Huitfeld cu dotare corespunzatoare ar putea fi o solutie mai buna, nu?
Submarinul e idee buna,dar intrebarea e:CE SUBMARIN ca si acolo ai de unde alege daca vrei sa bagi frica in adversari trebuie sa dispui de minimum de un submarin nuclear cu ogive nucleare si care trebuie escortat de un alt submarin tot pe propulsie nucleara gen vanator de submarine ( ceea ce ptr Ro e imposibil)exact ca francezi care au 5submarine propulsie nucleara care transporta ogive nucleare si fiecare e insotit de 2 submarine de atac
Trebuie facut ceva si in privinta capacitatilor submarine . Cred ca la 6 sub-uri ale rusilor ar trebui sa avem cel putin 3 ale noastre. Asta sa nu ne mai caciulim pe la altii pentru flote la MN . Cu 2 fregate inarmate 4 corvete si 3 sub-uri alta ar fi situatia . Si impotriva unui submarin cea mai buna arma este tot un submarin .Vorba aia fight fire whit fire. Problema este ca submarinele vad ca nu mai intra in vederile mai marilor de la MAPN.
desi sunt civil as vrea sa contrazic. logica imi spune ca nu conteaza neaparat raza daca vrei sa te aperi doar. conteaza de fapt capacitatea de interceptie a rachetelor inamice si mijloacele de bruiaj. degeaba au rusii jdemii de rachete daca noi sa zicem punem un grup super performant de bruiere ce acopera intregul spatiu al tarii. s-ar termina totul ca scena din x men first class in care magneto a oprit enspee mii de rachete trase simultan. mai ales ca in cazul atacului la distanta vorbim cu siguranta de BVR (care inteleg inseamna beyond visual range) iar asa ceva se poate realiza numai radar fie de la departare fie satelit. ca vorba aia ….laserele nu pot coti. singurul caz in care un laser poate lovi la distanta e ala in care se afla la mare altitudine si line of sight e foarte departe.
stii insa care e dezavantajul unui laser? nu poate lovi tot in jurul lui…pentru ca ar trebui sa treaca prin corpul avionului. daca o racheta e facuta de asemenea natura (programata soft) incat sa ocoleasca razele in care poate lovi un laser s-a ars….. pentru asta ar trebui numai un cover peste tot cu avioane laser.
cred ca noi mai bine am investi in tehnologia laser. de ce? la cate rachete au rusii cum draq sa supravietuiesti unui atac in saturatie. stiind insa ca fotonii se misca cu viteza luminii lucrurile se schimba. am avea timp de interceptie pentru cat mai multe rachete ……
Perfect, deci s-a rezolvat… Sa cumparam sau sa fabricam un Magneto… …
Ajunge unu? Daca nu ajunge luam si niste avioane cu lasare… probabil de la klingonieni… 🙂
Romulanii mi s.au parut mai periculosi.Toate galaxiile se bateau cu ei, deci aveau arme ca lumea.
Raza aia de 600km o au P800 doar la altitudine mare. La 10 m este deja limitata la 120 km. Marele bai al lor este ca datorita motorizarii, vitezei, etc sunt vizibile/detectabile pe IR de la mare distanta.
Sincer m-as teme de NSM si AGM-84 mai mult.
nu conteaza neaparat ca sunt detectabile de la mare distanta. in cazul unui atac la saturatie chiar nu conteaza. plus ca rachetele astea mai au si erori, alea adverse mai cotesc etc etc
as alege strategie bazata pe bruiere dintr-un motiv. daca ai mai multe unitati care efectueaza bruiaj in acelasi timp nici nu trebuie sa faci bruiaj in aceeasi frecventa. pentru ca in cazul procesoarelor mai vechi si poate si mai noi de pe rachete poti executa un „denial of service” cum s-ar zice procesorul rachetei fiind nevoit sa distinga intre toate undele radar ce vin pentru a le gasi pe cele de la baza proprie. insa in cazul rachetelor mai noi nu merge acestea fiind cu procesoare de generatie mai noua si multicore. orice fel de mecanism al rachetei de a distinge intre unde poate fi suprimat daca faci in acelasi timp si bruiaj bazat pe incercarea de a emite acelasi tip de unde cu aceeasi secventa. si asta e posibil datorita relativitatii daca nu ma insel. pentru ca poti practic in acelasi timp si sa asculti emisia adversa si sa emiti acelasi semnal. sau poate ma insel….
Din ce stiam, varianta oferita la export, Yakhont are raza de 300km pe traiectorie balistica si 120km in mod sea skimmer. La Onyx, la o raza de 600km pe traiectorie balistica cred ca si raza de lovire in mod skimmer ar trebui sa fie mai mare, in jur de 200-240km.
#Tom. Nope, raza de 600km este data inclusiv pentru lansare de la bordul submarinelor. Oricum rachetele rusesti zboara diferit, pe doua traiectorii; una inalta si una foarte joasa doar in apropierea tintei.
P 800 nu vine la rasul apei de la lansare pana la tinta.
Raza de actiune de 600 km e valabila doar daca fac si achizitia tintei de la asa distanta, ceea ce ma indoiesc.
Polonezii isi pun problema cresterii distantei de achizitie a tintei la bateriile lor de NSM.
http://www.defensenews.com/articles/poland-eyes-third-missiles-squadron-subs-for-navy
Achizitia tintei se poate face de la mare distanta, cu ajutorul unor sisteme conexe, sau lansezi catre o anumita zona si o racheta baleiaza si le indruma pe celelalte.
Presupun ca rusii s-au gandit la achizitia tintei.
Cred ca ma insel dar probabil pana la zona in care se estimeaza ca ar fi tinta se merge pe un ghidaj inertial sau GPS iar de la o anumita distanta intra in functiune radarul rachetei care selecteaza si incadreaza tinta. S-ar putea sa fie o prostie dar momentan mai mult mi-am imaginat treaba asta.
Asa este. In acest fel racheta emite si poate fi detectata si bruiata doar o perioada scurta de timp.
Varianta optima de corveta ar trebui sa plece chiar de la configuratia prezentata de tine in seria de poze din articol.
Cu cateva modificari:
1. Inlocuirea blocului cu 12 celule cu un bloc Mk41 cu 8 celule, varianta scurta, self defence;
2. Pentru a compensa surplusul de masa, ar merge renuntat la Millenium, inlocuindu-l cu o turela usoara, gen Typhoon, cu tun de 25-27-30mm si 2 rachete Spike.
3. Teleoperabilele mici din borduri au camp de tragere limitat. Ar trebui mutate pe sponsoane (pe model SWORD90), cam in dreptul cosurilor navei (capatul din spate, pentru a putea fi reincarcate usor);
4. Puntea RHIB-urilor e ok si ar merge si in varianta cu un RHIB de 11m, asezat transversal, deservit de o singura macara;
5. Pe hangar, as inlocui suprastructura din poza cu un SeaRAM. Ar fi mers si un RAM cu 21 rachete dar, in caz de buba la radarul principal al navei, as prefera sa am radar separat pentru rachetele RIM116. Blocul optronic de pe suprastructura eliminata poate fi amplasat pe un mic catarg, la capatul prova al hangarului, astfel incat „sa se uite” peste SeaRAM.
6. Mult laudata (pe buna dreptate) multimission bay ar trebui sa poata fi adaptata si pentru lansarea de mine. Pentru lansarea minelor nu trebuie folosit slipul ci sinele de lansare trebuie amplasate in borduri, cu doua porturi de lansare spre pupa (nu e mare inginerie).
Cu 32 ESSM, 11 RAM si Oto Melara 76mm, nava ar avea o sansa buna de supravietuire in caz de inghesuiala.
In functie de specificul misiunii, nava poate imbarca 8 rachete antinava sau 4 antinava si 4 ASROC, sau alte variante.
La Oto Melara, pe langa munitia AHEAD, va trebui achizitionata/dezvoltata si munitie Vulcano.
Off course, towed array sonar (o firma din California produce sisteme mai mici, unele apte sa fie utilizate de nave de 70 t, asa ca nu va fi o problema pentru o nava de 2300t sa gaseasca un towed array sonar pentru dimensiunile ei.
N-am mai vorbit aici despre Nixie si Nulka dar, cand vom avea mai multi bani, vedem ce facem.
La fel, n-am mai pomenit de un sistem de lansare a balizelor-sonar, pornind de la module Jumper modificate. Momentan evreii le-au adaptat pentru uz naval dar tot pentru lovituri reactive.
Adevarul este ca pentru un real echilibru la MN asa cum suna zbieretele rusilor avem nevoie de rachete de croaziera cu raza de cel putin 300 km. Pentru protectia corspunzatoare a litoralului si ZEE avem nevoie probabil de baterii AA cu raza lunga pe uscat, rachete AA cu raza lunga/ medie pe fregate si sisteme AA cu raza scurta/medie pe corvete. Toate acestea trebuie dublate de ASM pe uscat si nave, Harpoon-ul ultima versiune ar fi suficient si arme din gama stand off cu raza de 300 km+ care sa ne permita sa amenintam direct Crimeea in opinia mea este o amenintare mai mare decat flota rusa in sine. Platformele de lansare ar trebui sa fie pe uscat si aeropurtate . Pe mare ar fibune submarinele , nu stiu insa ce submarine au posibilitati de lansare a rachetelor de croaziera pe tuburile lanstorpila si ce rachete disponibile pe piata se preteaza la asta.
Si Harpoon, si NSM pot fi lansate din lanstorpile de 533mm.
A, da ca intre timp Harpoon a devenit arma stand off. Asta este in legatura cu ce gandeam eu. O sa inghita cu noduri baietii stiind ca portavionul nescufundabil poate fi lovit de unde nu se asteapta. Si daca reusesti sa le pui sub semnul intrebarii „bula” de interdictie abia atunci vorbim de un oarecare echilibru in zona.
si daca FARo ar avea si F-15 CD Eagle ar fi mai ciumeaga treaba…..sub nici o forma F-15 ABM…LOOOL HHIHIHI…! Acum nu ar strica lui FARo nici Rafale-C, F/A-18 CD Hornet, EF Typhoon sau F/A-18 EF Super Hornet ca sa care rachete anti-nava cu raza cat mai mare intre 200 si 300 km, plus echipament de bruiaj si razboi electronic. Nu stiu daca dau SUA la export EA-18 G Growler?
F-16 este suficient pentru rachete antinava trebuie doar sa ne cumparam cateva duzini de Harpoon.Sau chiar mai multe pentru ca ultimele modele pot fi folosite si pentru lovirea de tinte terestre.
Si nu ne-ar trebui neaparat Growler cat aparatura care sa faca bruiaj DRFM.
oook te-am inteles si e logic ce spui! dar mie-mi place, din mai multe motive, ca Armata romana sa aiba mono si bi turbofane avioane supersonice de lupta multirol. si daca tot s-a inceput plus se va continua cu F-16 Falcon, F-15 CD Eagle cel putin, vine ca o solutie logica deoarece pot folosi aceleas tip de motoare : F-100-PW sau F-110-GE, ca sa nu mai zicem ca pot avea aceeas avionica si sisteme de armament. bani sunt cu gramada uin Romania ca sa-si permita armate ei sa aiba orice tip de armament si tehnica militara at vea dar sunt prost gospodariti de catre cei aflati la conducerea tarii!
nu stiu…voi sunteti militari insa pentru mine mi se pare ca ceea ce conteaza e numarul de rachete pe care le poti lansa si calitatea acestora. daca am avea un numar mare + calitate care da un hit to kill ratio mare……
Mai bine investim in aviatie si aparare anti aeriana
si la jdemii de dolari cat costa avioanele ce naiba speri sa iei? un radar de bruiaj e mult mai ieftin fata de atatea rachete si avioane
ca parca era vorba sa incercam sa provocam cat mai multe pagube
as mai zice un lucru: o racheta cu cat se apropie mai mult de tinta cu atat va fi mai dificil pentru ea sa coteasca fata de racheta care apara. pentru ca ar fi nevoita sa faca ocolisuri mari si sa ii scape tinta din range. ca atare e obligata sa aiba o traiectorie dreapta catre tinta. altfel in plus de la atatea ocolisuri i se duce resursa de zbor ….
Intradevar dar si pt racheta interceptoare exista aceiasi problema. Daca P 800 vine cu Mach 2, racheta interceptoare vine si ea tot cu Mach 2, atunci sistemul de ghidaj de pe „interceptoare” trebuie sa compenseze traiectoria la o viteza reala a tintei de Mach 4!
Vitezele se compun practic.
de aia m-as axa pe aparare medie si chiar scurta spre foarte scurta
Dupa mine, in prima urgenta, ar trebui sa cumparam Harpoon pentru F 16 si macar 1-2 aparate de supraveghere martima cu capacitati extinse de razboi electronic.
Corvetele astea sunt aur curat pentru noi, abia astept sa vad contractul semnat, dar ar trebui sa mergem mai departe si sa construim un sistem integrat si stratificat de aparare.
Am putea sa facem rost de 1-2-3 baterii de Patriot PAC 2 pe care sa le „insotim” cu HAWK. Se pare ca cele doua sunt compatibile in sensul ca centrul de comanda si radarele Patriot pot conduce focul cu rachete HAWK, la fel cu fac rusii cu S 300/S 400 si sistemele lor mai vechi S 200.
Abia atunci am ajunge la concluzia ca n-am dat banii degeaba pe alea 200 de rachete HAWK si am avea brusc o aparare anti-aeriana (mai mult sau mai putin si anti-racheta) atat cu raza lunga -Patriot, cat si cu raza medie – Hawk.
Iar daca am da drumul si achizitiei sistemului SHORAD Siret – dotat cu rachete AA IRIS-T am ajunge departe.
Daca baietii de la INCAS luau un motor economic pentru IAR99, in loc de ce se pare ca au luat, mai ranforsau grinda de acrosaj de sub fuselaj, sa poata acrosa 2500lbs (cca1134kg), si aveam o platforma ieftina pentru rachete antinava.
Nu e nevoie sa le detecteze cu radarul de bord ci ar fi suficient sa primeasca coordonatele si parametrii navei tinta, date pe care sa le introduca in computerul rachetei apoi s-o lanseze de la o distanta sigura.
Simplu si ieftin.
Italienii au niste ATR pretabile la supraveghere maritima . Dupa cate am inteles Tarom vrea sa renunte la ATR-uri . Luate 2 buc si transformate , poate iesim mai ieftin
ATR-urile TAROMului fac curand 25 de ani, saracele. Decat sa iei ceva bun de fier vechi, mai bine am lua ceva tot pe platforma de Spartan.
25 de ani?! Esti sigur?! Aveam senzatia ca sunt mai recente ca doar nu le-am cumparat imediat dupa revolutie.
Cele doua in dreptul carora scrie „ret” (YR-ATE si YR-ATG) de fapt nu sunt retrase.
ce sunt alea atr?
@eu http://www.atraircraft.com/
http://www.airforce-technology.com/projects/atr-72-mp-maritime-patrol-aircraft/
Avioane de transport folosite de TAROM pentru curse interne in general, dar si la vecini. Din cele 9 https://www.planespotters.net/airline/TAROM pe care le detine, 7 (din care 2 ar fi retrase…si nu prea) sunt ATR 42-500 si 2 sunt versiunea 72-500 care pot fi transformate pentru supraveghere/patrulare maritima si ASUW similare cu 72-600:
http://www.leonardocompany.com/en/-/atr-72-asw
crezi ca ATR-42/-72 MPA ar putea fi la fel ca P-3 Orion, Nimrod si Breguet Atlantic? Oricum in caz de o ipotetica buseala cu rusii Armata romana trebuie sa aiba de toate cat mai multe si de cea mai super buna calitate si eficienta! iar idea este ca Romania trebuie sa fie fff bine pregatita military nu numai pt cum am zis o eventuala confruntare cu Russia ci si pt o preluare a Basarabiei si Bugeacului (bine asta cu acordul Ucrainei si dat la schimb Transnistria). pt ca nimanui din Romania nu cred ca I-ar conveni sa vada fluturand drapelul russiei la Izamil, Reni, Kilia si Valcov!!!
@Razvan asta doar daca TAROM va renunta complet la ATR-uri.
http://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/tarom-primeste-o-oferta-pentru-avioane-593351
Daca vor inchiria alte 2 ATR 72-600 poate vor continua sa zboare si cele doua ATR 72-500 pe care le au deja si renunta doar la 42-500 care sunt vechi si nu intereseaza pe nimeni.
Daca totusi TAROM e putin mai destept si face planuri pe termen mai lung, atunci ar inchiria sau poate comanda vreo 12 aparate noi, daca se poate Boeing si daca se poate de acelasi model, eventual 737-900 care e mai lung (ori 737-900ER) sau 737-800 care e putin mai scurt.
Inchirierea a 12 aparate noi de acelasi model ar avea sens in faza in care renunti la 7 ATR 42-500, 2 ATR 72-500 si 2 A310, asadar 11 aeronave, si din cate am inteles s-a terminat leasingul pe termen scurt la un 737-800, poate ma insel, daca asa e atunci au mai operat deja acest tip de aparat.
Inlocuiesti 12 cu 12, scad costurile cu mentenanta, dar va trebui sa umpli mai bine cabina de pasageri 😉 altfel pierderile pot fi chiar mai mari decat pana acum, asadar unele rute interne ar putea disparea iar altele externe ar putea apararea, ori s-ar putea intensifica.
Daca TAROM merge pe varianta cu achizitii de jet-uri noi, ar ramane intr-adevar cele doua ATR 72-500, poate s-ar preta la avion de patrulare maritima.
Eu unul m-as uita totusi la o varianta de Spartan, e un avion mult mai agil, raza e putin mai mare (1 528 km pentru ATR 42-500 si 1 852 km la C-27J) iar viteza ascensionala e de asemenea putin mai mare (8,66 m/s la Spartan vs 6,97 m/s la 42-500), plus ca si viteza maxima de croaziera e putin mai mare (583 km/h la Spartan vs 511 km/h la 42-500).
In plus, mai avem si asta:
„In 2015, Alenia Aermacchi were studying the development of a maritime patrol variant of the C-27J. Other proposed variants of the platform include a multi-mission C-27J that could be armed with various air-launched weapons and equipped with a maritime surveillance radar; Alenia Aermacchi have promoted this model to the Royal Air Force”
Desi prefer Spartanul pentru necesitatile noastre de pana acum, in privinta misiunilor AEW si MPA tind spre C-295. Deci indirect vad si ATR-urile pe nisele astea, tot datorita raportului diametru/lungime al fuselajului. C-27J e cam…grasut 🙂
As ramane tot pe Spartan pentru AEW si patrulare maritima/antisubmarin.
Una ca ai infrastructura, pilotii si tehnicienii pentru el.
A doua ca are capacitate buna de transport, la 12 tone.
Echipajul plus instalatiile si munitiile nu-ti vor lua mai mult de 4-5 tone asa ca poti sa-l incarci cu rezervoare suplimentare pentru a-i creste autonomia. Spatiu e suficient ca sa ia doua echipaje care sa lucreze in ture.
Ar fi de vazut cum folosesc americanii Spartanul pentru USCoast Guard.
E una sa palatelizezi Spartanul pt. diferite misiuni (chiar si pentru unele mai extreme, ce implica modificari serioase, cum ar fi varianta gunship sau VIP a lituanienilor), dar pentru AEW si MPA (ASW/ASuW) ai anumite componente care raman atasate la fuselaj, n-ai ce-i face.
Turcia are contractul pentru MPA cu Alenia pt. ATR-uri (Meltem III, inlocuind Meltem II/CASA CN-235), cred ca si noi ar trebui sa facem la fel. Iar US Coast Guard detine si C295…
Principala modificare ar fi instalarea unui radar performant, in bot, completat cu un pod EL/M20600, pentru scanare in lateral si sub avion.
In rest, sa instalezi consolele de control in compartimentul cargo, sa montezi cateva cusete si un grup sanitar, sa mai atasezi, sub aripi, 1-2 rachete antinava sau torpile antisubmarin, un lansator de balize sonar, e floare la ureche.
Iti ramane spatiu suficient si pentru rezervoare suplimentare, tot in comp. cargo.
Singura sansa ca niste civili ca noi sa-si faca o idee despre cum ar arata un angajament naval este sa priveasca in urma, in istorie.
Tot ceea ce tine de un angajament naval nu se axeaza strict pe o caracteristica anume a unei arme ci este un cumul de caracteristici/variabile.
In primul rand, o nava este o tinta extrem de mobila, indiferent de cat de ciudat ar putea sa sune asta. Daca iti tii toate navele la cheu asteptand sa vina valul de rachete atunci rezultatul poate fi destul de previzibil… Locul unei nave este pe mare, unde este mult mai greu de detectat si, unde, in opinia mea, este mult mai greu sa faci achizitia tintei.
Toate angajamentele navale recente ne arata ca s-a tras de la distante relativ mici, inclusiv in Yemen, s-ar parea ca-chinezaria de care dispuneau Houthi era una cu raza de actiune foarte redusa (circa 40 km). Prin urmare, timpul de reactie al navelor americane a fost foarte scurt. In timpul ala, presupus foarte scurt, Mason a tras 2 Standard si o ESSM. Cei care au citit articolul cu fregatele Perry isi pot reaminti rata de tragere a Standard SM1, cate una la fiecare 10 secunde, asta in anii ’80, fara utilizarea unui VLS. Ce inseamna asta? Pai in opinia mea inseamna ca fregatele Perry aveau suficienta capacitate de a procesa semnal astfel incat la fiecare 10 secunde sa faca lock pe o tinta si sa traga o Standard, care, repet, nu iesea direct dintr-un tub, ci era incarcata pe uncul brat al lansatorului, venind mai intai din magazie. De atunci capacitatile vestice de procesare a semnalului au crescut foarte mult iar lansarea verticala s-a generalizat pe mai toate navele…
Navele rusilor, chiar ziceam ca Moscova, desi o nava redutabila, sta ceva mai prost la capitolul sisteme electronice, radare, procesare semnal etc.
O alta idee ar mai fi ca, in general, atacul unei tinte se face de la o distanta cat mai apropiata, o distanta mult sub anvelopa maxima a rachetei pentru a maximiza sansele de reusita.
Si in angajamentele din WWII, desi capabile de lovituri la 40 de km, cuirasatele preferau sa se apropie, iar lipsa radarelor penaliza mult eficienta loviturilor…
Sa ne uitam si cum au folosit rusii Kalibr: de la distante mari, din Marea Caspica, insa rata de succes a loviturilor a fost pusa mult in discutie (aparent vreo 4 s-au pierdut pe drum), si, DOAR impotriva unor TINTE FIXE.
Nu am vazut pana acum ce poate face Kalibr impotriva unei tinte mobile (cel putin eu n-am vazut)…
Nici Kalibr astea nu-s atat de multe, in general, am vazut ca marina rusa primeste circa 60 -70 de rachete anual, in special pentru inlocuirea celor trase si dotarea unora dintre navele noi.
Nu in ultimul rand, o nava este mult mai rezistenta decat se crede in general, fapt dovedit tot daca ne uitam in urma. Pe de alta parte, nici o lovitura nu seamana cu cealalta.
Eu raman la parerea mea, ca, pentru niste corvete, Sigma sunt foarte ok inarmate, au si capabilitati EW (care au trecut putin neobservate), au si capabilitati stealth si au fost obtinute la un pret bun.
N-as modifica nimic la versiunea indoneziana de inarmare, care, zic eu, sunt sanse mari sa fie folosita si pentru ale noastre, indiferent de tipul in sine ales: adica tun naval de 76, aparare reactiva si artileristica point defense, 2X4 rachete antinava, 2X3 tuburi lanstorpila (da, pentru lupta AS), elicopter (aici ar fi interesant de vazut ce vom alege, pentru ca elicopterul poate cara si torpile si rachete) si sisteme de bruiaj si contramasuri.
In mod cert, as zice ca dracul nu e nici pe departe chiar atat de negru…
Cum sustineam si eu ieri VL Mica mi se pare ok pe corvete, protectia pe partea de raza medie/lunga sa fie apanajul fregatelor.
As prefera oricand, daca ar fi sa aleg intre rachete cu raza scurta, SeaCeptor. Intra cate 4 in celula de lansare, iar la 12 celule deja ai alta discutie. In plus, sistemul pare croit pe contracararea atacurilor la saturatie.
Singura problema a Sea Ceptor (ca si a VL Mica) este ca nu este testat in lupta, spre deosebire de ESSM.
„Intra cate 4 in celula de lansare, iar la 12 celule deja ai alta discutie”
La SIGMA ai 12 celule…singulare, nicidecum quad: 1 celula = 1 MICA
Deci unde punem – sa zicem – 12 celule quad de SeaCeptor (deci 48 rachete) pe SIGMA?
Tot pe lateral?…
4 celule quad de Sea Ceptor la prova in locul VL MICA, ok, merge… apoi inca 4 quad la tribord si 4 quad la babord? Deci repet….3x4x4 = 48 de rachete SHORAD (ca nu ma impac cu „medium”)? B’geezus!
Ia uite ce „mica” e VL MICA:
Si pe SIGMA:
Uite VL MICA (in quadpackuri…duble) pe lateralele unei FREMM de 6000 de tone, reality check:
CAMM-ER ocupa mai putin spatiu, nu neaparat grupate quad in celule VLS. Poti distribui pe unde mai ai spatiu module de cate 8.
http://www.mbda-systems.com/camm-solution/camm-er/
Nu chiar (pt. ca tu vorbesti de CAMM-ER), ca spatiu cele 12 celule de VL MICA (2×6 rachete) sunt echivalente cu vreo 3 celule quadpack si jumatate de Sea Ceptor (12+2 rachete)…dar nu vreau sa-mi dea cu virgula, asa ca zisei direct sa inlocuim 12 MICA cu 4×4 (deci 16 bucati) Sea Ceptor, chiar daca acest complex VLS-CAMM e putin mai lung pe orizontala, nu cu mult, are loc. Pentru ca in cazul celulelor quadpack, Sea Ceptor sunt grupate mai strans fata de VL MICA, deci latimea nu e o problema. Inaltimea de 4 metri la VLS, no problem.
MICA are 160 mm diametru.
Sea Ceptor are 166 mm diametru. Diferenta e infima, la diametru sunt practic aceeasi racheta.
MICA are 3,1 metri lungime.
Sea Ceptor 3,2 metri lungime..aceeasi chestie…
„Poti distribui pe unde mai ai spatiu module de cate 8.”
Domnu injiner! 🙂
Eu zic sa le pui in dreptul tancurilor cu apa dulce: cand tragi cate una, evacuezi gazele in jurul tancului si incalzesti apa la dus… 🙂
Sau mai simplu, scoti cambuza si le pui acolo… Da-i dreacu de marinari, sa pescuiasca in timpul liber daca vor sa manance… 🙂
Nu incalzesti apa la dus pentru ca au soft launch (aer comprimat).
Nu-s ce sa zic, urmareste clipul asta: https://www.youtube.com/watch?v=UTQBdNAN8VI
Minutul 2:50, eu vad flacari, iar albastrul din flacari imi zice ca sunt temperaturi foarte mari.
Poate gresesc…
Eu vorbesc despre Sea Ceptor, nu VL MICA.
Ok, corect, my bad!
Pt. tine si Tzupy…
Daca am alege 4 quadpackuri de Sea Ceptor in locul VL MICA..si am mai vrea si CAMM-ER, unde le-ati prefera pe acestea din urma?
-pe laterale (toata chestia cu mutarea RHIB-ului de 11 metri in locul unui quad de antinava – cel din spate, care ar fi mutat fie langa celalalt din fata lui ca la 10514 indoneziana sau intre VLS-urile la prova si puntea de comanda);
– pe centru, in locul quad-ului antinava din spate daca ar fi spatiu si pe inaltime/sub punte (si din nou acest quad ar trebui mutat fie langa cel din fata ca la indonezieni sau intre VLS-ul de la prova si puntea de comanda).
Si acum intrebarea: daca ai avea Sea Ceptor la prova, de ce e nevoie si de CAMM-ER? Diversificare? O mai buna raza medie fata de SHORAD?
Indirect apare si intrebarea referitoare la CIWS, la cele 4 (hei, vom avea 4 corvete! 🙂 ) variante:
1- doua tunuri, prova si pupa;
2- doua Ram, prova si pupa;
3- un tun prova, un Ram pupa,
4 – un Ram prova, un tun pupa.
@Razvan Mihaeanu: Sea Ceptor este denumirea comerciala, interceptorul este CAMM-M. Raza de actiune circa 25 km, ceea ce este suficient daca faci achizitia tintei (P-800) de pe nava. Daca insa ai un early warning pe elicopterul ambarcat, merita ceva cu raza de actiune mai mare (CAMM-ER 45 km), ca sa incepi interceptarea unui atac de saturatie cat mai devreme si departe.
Am verificat la CAMM-ER si deocamdata nu e listata o versiune navala, asa ca sa ramanem la CAMM. Cea mai mica configuratie de lansator pare sa fie cu 3 canistre (pe un camion sunt instalate 12 canistre), pentru care parerea mea ca se pot gasi destule locuri pe nava (asta e si ideea producatorului, de a le instala pe nave care nu suporta Mk41 sau Sylver VLS)..
Deci fratelli ati ajuns sa faceti din niste umile si foarte utile corvete sa semene cu un „fireship” din era elizabetana. Numiti-le orice alteceva, dar nu corvete. In ritmul la care mergeti nici SIGMA nu cred ca vor mai fi desemnate.
Las ca nici cu LCS-urile voastre nu mi-e rusine 🙂
Remember? http://www.bloomberg.com/news/articles/2016-05-18/navy-s-tougher-littoral-ship-would-still-be-vulnerable-gao-says-iocn129f
La naiba, nu ala era linkul, vazusem o stire recenta pe aceleasi considerente, LCS-urile trebuie sa puna niste muschi pe ele, „over the horizon”…mai caut, poate gasesc linkul.
Ceva de genul asta? https://fas.org/sgp/crs/weapons/RL33741.pdf
@nicolae: Ia mai documenteaza-te inainte de a face misto:
The CAMM is ejected „cold” from the canister by compressed air and a pistol, which fire the missile 100 ft into the air before its rocket ignites, making integration of the missile easy on all kind of launching platforms, very differently from missiles such as ASTER, MICA, ESSM and all others, which are launched „hot”, requiring a far more complex canister and launcher vehicle, capable to handle the stress, flames, heat and exhaust of an hot launch.
Mi-o luasi inainte, vroiam sa-l inteb pe nicolae, daca se uita la pozele de mai sus putin, unde crede el ca e canalul de ejectare a gazelor… 🙂
Tocmai imi pusei cenusa in cap! 🙂 Mai greseste omul… 🙂
Daca vorbim de Sea Ceptor, my bad! Am gresit, nu mi-e rusine sa recunosc asta… Acum permite-mi sa-mi „scalez mistoul” si sa raman la aia cu cambuza… 🙂
Fara suparare Tzupy, dar ideea ta de a cauta sa vezi ce locuri mai sunt libere ca sa mai „arunci” cate un modul de 8 este un mare „misto” la adresa celor care citesc…
Iar aia cu catamaranul scalat e de pomina… 🙂 Sincer! 🙂
Nu cred ca lucrurile merg asa in constructia de nave, mai ales cand cumperi un design matur, la „gata”, oricat de „modulabil” ar fi el. Nu merge sa intri asa, cu flexul, pe unde ti se pare tie ca ar fi loc…
Permite-mi sa-ti dau un exemplu local: Tetal I vs. Tetal II. In esenta aceeasi nava, „ochiometric” cel putin. Cu toate astea Tetal II tine marea mult mai prost decat Tetal I. Te-ai intreba poate, oare de ce? E practic acceasi nava, aceleasi linii, cu exceptia bulbului la II (care nu poate decat sa ajute)! Ei bine, diferenta vine de la faptul ca suprastructura Tetal I e din aluminiu iar cea a Tetal II din otel.
Nu poti sa te apuci sa modifici lucrurile astea doar pentru ca ti se pare ca ar fi loc. Toate chestiile astea vor avea consecinte asupra calitatilor nautice ale navei, gandite conform design-ului initial. Iar asta de exemplu, iti poate scadea anvelopa de operare a elicopterului ambarcat, principal mijloc de lupta AS al unei nave… Pe scurt, simplul fapt ca ai umblat la distributia maselor, iti poate scadea anvelopa maxima de operare a elicopterului de la maxim mare de forta 5 la maxim mare de forta 4.
Noi suntem ca aia pierduti in desert care dupa cateva zile de sete din ce in ce mai greu de indurat primesc o sticla de 1L de apa. Fiecare parca vrea sa indese pe navele astea sarmanele ce-i place lui si ne uitam la ele ca la salvatoarele neamului.
Eu ma repet (desi nu-mi place 🙂 ), fara macar (ma rog, realistic vorbind si una este un efort supraomenesc pentru noi) o fregata dedicata luptei antiaeriene, antiracheta si antibalistica situatia se imbunatateste (chiar major fata de ce aveam) dar rezultatul final va fi tot ala.
Ce nu trebuie uitat este ca agresorul incearca sa intimideze victima, iar presupusa victima incearca mai mereu sa proiecteze ideea ca agresiunea nu renteaza si ca va avea consecinte. Cam asa si cu noi. Sa se faca astea 4, sa se upgradeze fregatele si mai prindem si noi culoare in obraji.
Radu, ai spus o chestie de mare bun simt, cu care pot fi de acord in totalitate! 🙂
Cu un De Zeven Provincien pe post de nava amiral am scutura drastic „echilibrul zonal” 🙂 Ideea este ca situatia se tot schimba p-aci’ pe la noi si, s-ar putea sa vedem inlocuirea Marasestiului cu o astfel de fregata dedicata AA, in loc de cum s-a vorbit initial (adicatelea cu o fregata usoara initial)
Dintre toate mediile, in cazul in care situatia degenereaza, in cel marin este cel mai greu sa primim ajutor (Conventia de la Montreaux, o Turcie care-si umfla muschii tot mai des si devine imprevizibila, vezi nota de fundamentare de la achizitie corvete) spre deosebire de cel terestru, nu mai zic de cel aerian. Iar in mediul marin, acum, suntem foarte jos, prea jos.
Am ramas singuri in WWII la Marea Neagra, daca se intampla ceva, sunt sanse mari sa ramanem singuri din nou, cel mult cu Turcia alaturi de noi.
Poate si din acest motiv lucrurile incep sa se miste pe partea de flota cu chestii cu adevarat semnificative.
Oricum, dupa atatia ani de antrenamente comune cu americanii, cred ca s-a lamurit toata lumea ce si cum si unde trebuie lucrat mai mult si mai repede.
La maxim 400 de milioane (conform wiki), o Iver Huitfeldt poate indeplini rolul de care vorbesti, probabil la fel de bine ca o De Zeven Provincien. Si olandezii si danezii au preturi mai prietenoase decat francezii sau italienii. Mai sunt si spaniolii, dar uite ca nu prea stiu ce preturi au…
Dar asocierea cu Damen si modul cum s-a pus problema de catre ai nostri imi spun ca daca mai luam ceva plutitor in viitor, sunt sanse mari sa luam tot de la ei. Ori Damen stie sa faca nave bune!
@Nicolae Prețul ăla de 325 M $ cred că e fără a lua în calcul prețul armamentului. Nu are cum să fie altcumva.
@ Nicolae fregata aia olandeza este momentan un vis umed pentru noi. Ar fi magnific ca factorii decizionali sa se razgandeasca si sa adopte nava asta la retragerea Marasesti-ului in locul unei corvete grele.Ce naiba sa ai un spray mobil cu 64 de rachete AA la MN da emotii oricarui amiral advers.
@nicolae
Si eu ii respect pe Damen, ii consider profesionisti si cred ca merita sa beneficieze de faptul ca fac nave si dau de munca la romani de vreo 15 ani sau ceva de genul asta.
In al doilea rand (sau primul 🙂 ca importanta) mai cred ca industria navala este una dintre putinele ramuri de industrie grea in care avem o fundatie solida pe care sa construim mai mult in viitor. Daca vom incepe sa integram partile complexe ale electronicii si armamentului ar fi un mare lucru. De asemenea sunt foarte multumit ca incepe proiectul asta pentru ca inca mai beneficiem de un cost mic cu manopera. Bine ar fi sa ne facem o flata noua, chiar daca nu e super dotata cu electronica si armamament acum cat timp fierul si munca nu sunt prea scumpe, ar fi bani bine investiti in nave moderne si upgradabile. Degeaba ne vom apuca in 2026 de nave cand manopera va fi probabil dubla.
A treia este ca, dupa mine, ultima piesa din puzzle este prezenta unui al doilea constructor de renume care sa preia santierul militar din Mangalia si sa concureze pe Damen. Ca e Fincantieri sau niste coreeni sau cine o fi, eu cred ca ne-ar face numai bine. De ex, cred ca avem nevoie la fel de urgenta ca si de corvete de o serie noua de 3-4 dragoare moderne care sa ne acopere si partea asta.
A patra si ultima 🙂 este fregata AA care poate fi foarte bine o nava gen IH, facuta cu economie, nu cred ca noua ne trebuie neaparat 30 de noduri in loc de 27 dar pe bani mai putini, nici turbina de boost ci 2-4 diesele moderne, nici anduranta cu lunile pe mare. Ce ne trebuie pe nave, dupa mine, e un minim de 48 de celule de lansare si banii pentru 32+8 de rezerva SM-2, mai bine SM-6 si un 64 + 16 ESSM.
@ Eroul Prima testare in conditii de lupta reale a avut loc in octombrie 2016, in Yemen, primul ESSM tras de catre USS Mason in conditii de lupta.
Nu stim cum s-a comportat, evident informatiile fiind clasificate.
Stiu si sunt de acord. 🙂
Am aceeasi problema ca si Eroul in ceea ce priveste producatorul Mica, adicatelea Franta. Altfel, dpdv capabilitati mi se par ok pentru corvetele noastre.
Si eu as prefera Sea Ceptor, pe motiv de UK si capabilitate efectiva, vor deveni operationale in 2017, pe HMS Argyll ( http://www.defense-aerospace.com/articles-view/release/3/164594/babcock-begins-type-23-frigate-life-extension-program.html )
Lansarea Sea Wolf se facea tot cu tuburi (nu mai pun poza ca intru la moderare) si, cred ca, si lansarea Sea Ceptor s-ar putea face tot cu tuburi, fara sa mai fie nevoie de Sylver sau Mk41. Nu stiu cate incap, dimensiunile par sa fie similare cu Mica.
In rest, sper sa vedem ESSM sau similar pe fregate.
@Anla’shock
De Sea Wolf stiu ca se lanseaza tot din tuburi verticale. Cu Franta nu am o problema si nu cred ca la o adica vor trada in favoarea Rusiei in coditiile in care sunt hamesiti dupa clienti pt industria lor de armament. Daca fac asta credibilitatea lor se duce de rapa si le mai cumpara armele Sulea Spatarul.ESSM imi place si mie desi paresa fie o mica problema cu integrarea lansatoarelor pe Sigma. Mai ales ca sunt pe palierul raza scurta/ medie.
La CAMM nu ma gandisem, sunt o varianta de echipare si ele.
ma gandesc ca fiecare racheta e facuta si pentru o anumita altitudine. daca te aflii aproape de o nava si ea te ataca cu o racheta ce de regula se duce pe traiectorie balistica in sus si apoi vine in picaj asta inseamna un consum imens de combustibil. insa….chestia e ca baietii te repereaza de la distanta maxima cu putinta ce le permite sa traga.
plus in situatii din astea cand te-ai apropiat se foloseste skimmer ….
Rachete rusesti zboara la mica altitudine pe ultima parte a traiectoriei. Coborarea nu cere consum de combustibil.
ma refeream si la portanta. aripile alea sunt facute pentru o anumita densitate a aerului….. sa retinem ca rachetele cotesc incet nu e deloc ca in filme. ca atare sa zicem ca urca….cu cat esti mai apropiat cu atat va trebui sa urce mai sus ca sa faca cotirea….ceea ce le duce la o altitudine…….si aici intra portanta in rol. poate rachetele viitorului vor avea integrate si astfel de manevre pentru destabilizarea rachetei adverse. aici racheta trebuind sa stie cand e cazul sa faca manevra.
Brahmos parca au niste fuzee care le corecteaza traiectoria imediat dupa lansare deci cred ca pierd prea mult.
N-ar fi preferabile alte rachete in locul celor frantuzesti?
@Nicolae, apai d’asta stau ”burtosii” din MAPN asa linistiti !?
ciolovecii nu prea dau cum trebuie cu rapandulele alea facuta prin mijlocul pustietatii in hangare insalubre….http://englishrussia.com/2011/11/22/a-journey-to-a-rocket-plant/7/
Salariatii aia in afara de mers la lucru si construit rachete nu pre au alta(e) distractii in the middle-of-nowhere in pustietatea lor din imensitatea spatiului ciolovesc
si un link cu corveta grea UGLICh http://englishrussia.com/2016/10/11/small-rocket-ship-uglich/ cea ”datatoare” de katiuse jucause
@Nicolae. Aici nu vorbim de SIGMA care sunt foarte ok si din perspectiva mea ci de teoria luptei navale dintre ce am avea noi si ce au rusii.
@nicolae cand vorbim de bruiaj vorbim de 5% 10% din o secunda intre emiteri …. poate si mai putin…..
Depinde de tehnica de bruiaj folosita.
aici nu mai cunosc. ce stiu e ca exista mai multe tipuri de bruiaj. ala in banda larga, ala in frecvente fixe, pulse si altele….
Un articol complet si echilibrat. Eu sunt de parere ca nu exista panaceu universal si ca mai mult conteaza sistemul decat elementele lui. Inclusiv cat de redundante sunt partile sistemului si cum se pot ajuta unele pe altele. Fiindca o nava state of the art dar singura este exact o tinta in care trag toti „bad guys”
Corvetele astea sunt imperfecte pentru AA, ok, dar par absolut perfecte pentru ASW, cel putin capabile sa fie aduse aproape de perfectiune. Si pana la urma pe partea de AA nimeni dintre nu stie exact ce capabilitati de razboi electronic si cat de performante sunt „momelile” de la bordul lor, lucruri la fel sau inca si mai importante decat rachetele pe care le au! Unul dintre putinele lucruri din articol cu care nu sunt de acord este minimalizarea CIWS Millenium de la bord care mie mi se pare foarte ok.
De a lungul istoriei sunt nenumarate exemple de nave „mitologice” care s-au dus la fund la fel de bine ca oricare alta. Hood, Bismark, Yamato, toate au fost coplesite si la fel ar fi si oricare Arleigh Burke sau chiar Zumwalt in conditii nefavorabile.
Deci, e bine ca am inceput (sa speram ca e batuta in cuie) cu dreptul sa ne construim un sistem functional si sa dea cel de sus sa continuam astuparea gaurile imense pe care le avem si in alte domenii cu tehnica la fel de moderna.
Iar despre rusi chiar nu cred ca tehnica lor este atat de avansata in conditii de lupta reale cu un adversar care are apa calda la robinet. Daca era vorba despre volum imens de munitie „proasta” as fi fost ingrijorat, dar chiar nu-i cred in stare sa traga precum americanii sute de rachete cu fiabilitate, precizie si sa le poata si inlocui pe urma rapid.
probabil in simularile atat NATO cat si rusia se face o ordine exacta a operatiunilor…. nu incepi lupta cu ceva ce stii ca va fi scos usor din lupta….decat in eventualitatea in care in felul asta vrei sa determini o cascada de evenimente in care succesiv tu si adversarul veniti pe rand cu altceva. ceea ce contand in final este tipul de racheta/arma care va supravietui sa efectueze atacul asupra obiectivului. in materie de bruiaj in functie de raspunsul advers sau inexistenta unui raspuns se schimba strategia de bruiere automat. eliminand astfel tipul probabil de comunicare existent pe sistemele adverse ….
Draga tizule,
Nu te speria ca te da RD in judecata….pe mine vrea sa ma dea in judecata. Legat de articolul cu Rep Moldova…..lipsesc si eu de pe forum cateva zile si aflu ca cineva vrea sa ma dea in judecata….e greu cu RD la deal…
Poate ni se trage de la nume, oamenii cu niste maladii specifice reactioneaza violent la anumiti stimuli. 🙂 )))
Buna ziua,
Am si eu o intrebare de bun simt zic eu.
Din capul locului spub ca nu ma pricep foarte hine, asa ca sa imi scuzati gandirea simpla, daca este cazul.
In 41 se stie foarte bine cum a facut fata flota romana la atacul flotei sovietice, reusind sa scufunde distrugatorul extrem de avansat la vremea respectiva Moskva cat si sa avarieze grav Harkov, celalat distrugator, toate astea cu ajutorul distrugatorului romanesc Regina Maria.
Totodata se stie si faptul ca undeva la 17 submarine rusesti si au gasit sfarsitul de mana noastra.
Asadar, daca ar fi sa comparam flota sovietica de atunci cu cea de acum, cat si pe cea romana, nu cumva am ajunge la concluzia ca la fel ca si acum, rusii erau mult mai avansati, si totusi le am pus capac?
Care sunt diferentele in situatia de acum?
Faptul ca armamentul este mult mai avansat? Faptul ca poate flota noastra nu este la fel de numeroasa ce cea de atunci? Calitatea comandantilor din flota noastra?
PS cunosc faptul ca cei de pe Tirpitz sustin ca ei au scufunsat Moskva, dar totodata se pare ca ei cam mint, contrariul fiind sustinut de foarte multe persoane participante la acea batalie.
Multumesc!
si eu sunt necunoscator insa banuiesc ca atacul a fost facut exact pe slabiciunile adverse…..si ca a fost si o conjunctura norocoasa de asa natura incat navele adverse au fost fara aparare in jur….
spre exemplu sa zicem ca cele doua distrugatoare rusesti desi aveau tunuri de calibru mai mare si mai multe aveau un reload mai incet si o miscare mai greoaie in timp ce distrugatorul romanesc a avut si o viteza mai mare a navei propriuzise cat si o viteza mai mare a tunurilor…..
Moskva a lovit o mina… Daca ai chef si rabdare: http://www.rumaniamilitary.ro/nave-celebre-episodul-marea-neagra-rusul-rumanul-si-mina-buclucasa
La intrebarea cu diferentele nu ma bag, sunt altii mai priceputi ca mine… 🙂
Tot ce pot sa-ti spun e ca rusii stau prost la flota de suprafata iar improved Kilo n-au AIP din cate stiu… Grigorovich nu sunt operationale ca altfel le trimiteau in Siria… Iar Buyan M sunt o struto-camila…
Makaca se pare ca a dat peste o mina,..
Ca atacukl sovietci a fots respins prin folosirea artileriei de coasta si a navelor. Plus niste zone minate.
Si submarinele rusesti nu chiar 17 .. Unele distrise de subarine romanesti (mi se pare ca inclusiv de unu de buzaunar .. mostenit de la italieni)
@Alex Diferenta este ca atunci aveam flota iar acum nu avem . plus ca atunci aveam vreo 3 submarine functionale . Acum avem unul pe post de muzeu care este vizitat de Ziua Marinei . in rest sta si rugineste la soare . Mai face echipajul cate un exercitiu asa la rece .
15 sau 16 scufundate de campurile de mine si unul de Marasti parca.
Diferentele sunt foarte mari intre anii 1941 si 2016.
In primul rand in 1941 Rusia era superioara doar numaric (avea mai multe nave)
in ce priveste |Raza de actiune a tunurilor de pe nave, si romanii si Rusii aveam tunuri cu raza de actiune similara. ce sa mai zicem de bateriile de coasta germane, care aveau raza de actiune superioara tunurilor de pe navele rusesti.
trecand la anul 2016,
de asta data Romania este inferioara Rusiei din toate punctele de vedere.
– Numeric suntem mult sub Rusia
– ince priveste armamentul navelor, suntem inferiori rusilor la fel si raza de actiune a rachetelor, Rusia detine superioritate.
articolul trateaza exact RAZA DE ACTIUNE a armelor. ceea ce Romania anilor 1941 avea arme cu raza similara cu cea Ruseasca.
Prezenta Bateriilor de coasta germane la constanta, aducea totusi un echilibru chiar si numeric.
Foarte bun articol. Si foarte pertinente comentariile. Cum spune si GMT …pana nu ne facem rost de un submarin sa iasa in larg……
Ce ma sperie pe mine este ca totusi rusii nu au excelat niciodata in luptele pe mare….
Si ca sa continui…faptul ca in Moldova s=ar putea sa iasa Igor Dodon adica practic ar deveni o alonja a Rusiei ma sperie si mai tare. Rep. Moldoca ar deveni ca si zona kaliningrad dar in sud-est. Ar putea infiltra rusi din Transnistria si ne-ar crea probleme majore…
Rusii i-au batut pe mare pe turci de le-au iesit ochii. De fiecare data, chiar si atunci cand aveau mult mai putine nave decat turcii.
mai baieti pentru mine notiunea de corveta multirol nu exista singura nava care poate indeplini toate tipurile de misiune e distrugatorul ex. clase orizonti italia fregatele frem italiane au fost construite pentru o misiune principala ex anti nava iar celelalte misiuni sono secundare au construit intradevar una frem multirol dar care ajungela un deplasament inpresionant de 7000t ,noi trebuie sa avem un tip de fregata usoara specializata in apararea anti aieriana ex 3 bucati putem vorbi cu danem daca tot iam ales corvetele pe care leam ales ar trebui sa fie ant navaex 4 bucati alte 4 corvete ceva mai mici destinate luptei anti submarin plus 5 mini corvete visby plus 4 submarine a26 eu zic ca asta ar fi o dotare decenta a marinei noastre militare
@Robu,
Navele alea mai mici… anti-submarin nuputem sa le mai numim corvete. le numim Vedete anti-submarin.
Fortele navale rusesti (foste sovietice) au fost gandite/dimensionate sa lupte cu cele vestice/americane…deci nu cu noi:)…oricum o parte din navele actuale + armamentul este estic (fregatele inca nu aua asa ceva) deci n-are rost sa vorbim de profesionalism decat daca te bati cu cineva similar tie…e la fel cum te-ai lua la tranta cu ursul din padure.
Cel mai important lucru e sa se mearga mai departe cu achizitia celor patru nave si cu inarmarea corespunzatoare a fregatelor + interoperabilitate cu un centru de comanda BETON…
Nu dati cu pietre …
… putem sa jucam si la categoria ţanţar … super musca …
Drone submarine ne permitem?
https://en.wikipedia.org/wiki/CB-class_midget_submarine
https://en.wikipedia.org/wiki/Losos-class_submarine
http://www.hisutton.com/images/Ru_Piranha_sketch3500.jpg
http://www.hisutton.com/Piranha%20Special%20Forces%20submarine.html
http://indiandefence.com/threads/midget-submarine-project-865-piranha.53026/
https://www.semperfidelis.ro/print.php?news.2478
https://searchnewsglobal.files.wordpress.com/2014/01/drona-marina.gif
http://militaryedge.org/armaments/ghadir/
ne-am permite…
Completare.
http://militaryedge.org/armaments/ghadir/
I-si imagineaza careva ca flota romana actuala s-au viitoare oricat de bine ar arata ea (realistic vorbind!!!) se poate angaja in batalii navale fara suport din poartea aliatilor?….NATO asa e gandit, ca fortele armate sa colaboreze intre ele, fiecare cu ce are, problema majora este sa depasim acest prag….sa trecem de la vorbe la fapte si sa ne asiguram un minim decent de sprijin noua dar si aliatilor, ,,toti pentru unul si unul pentru toti”
La ce raza de acțiune au rachetele rusești, nici nu e nevoie sa le lanseze de pe vasele de lupta – câteva zeci de rampe mobile terestre în Crimeea și ne-au dat șah, asta fără aviația rusa care -presupunem- va fi tinuta ea în șah de supremația aeriana a NATO. Cred ca sunt importante și rachetele SSM, dar aș fi mai liniștit sa știu ca protecția AA e de top. Cum zicea cineva înainte -nu noi vom fi cei care vor vina navele rusești, dar SIGUR noi vom fi țintele rachetelor lor.
Radarele lor navale nu vad rada porturilor romanesti la mare. Si chiar daca ar face-o ar trebui sa aiba o putere de discriminare enorma sa separe navele unele de altele mai ales la traficul din Constanta. Mai ales ca rachetele lor ar putea sa ia la tinta si cate o macara sau o banda transportoare.
Poate, sa nu uitam totusi ca rusii si-au gandit rachetele sa lupte singure, tocmai datorita inferioritatii lor (a rusilor) la nivel de flota. Astfel P 500 Bazalt, o vechitura, „stie” sa atace in haita, sunt lansate catre un anumit careu, una dintre ele se ridica tot timpul si balieaza zona, categorisind tintele si aranjand atacul.
George cred ca asta este valabil in spatiu deschis acolo unde intre navele unei grupari navale sunt distante de la 1km in sus. Intr-un port aglomerat am indoieli ca functioneaza la fel de bine.
@Anla. Din ce stiu acest sistem este valabil in largul marii „only”.
..daca un Granit poate discrimina un portavion de escorta sa, de ce ar confunda regina Mariuca cu cazinoul din Constanta??
Mariuca o fi vreo curva din Rusia, nu stiu exact care, ca sunt vreo 70 de milioane.
Dar pe fosta regina a Romaniei o chema Maria.
Da–-si unii tot o tin ca rusii au numai rapanule vechi si ineficiente, si ca nimic nu este comparabl NATO – eu am rezerve la astfel de afirmatii, altii insa cred ca numai chestiile fabricate de blonzii americani sunt bune ca asa este in jocurile de calculator…
Pai trebuie ca daca tot suntem in fundul gol, macar moralul sa il avem ridicat. De aia tot ce e rusesc=gunoi. Neaparat, caci altfel inseamna ca esti spion sovietic. Pardon rus, si esti platit in ruble. 🙂
Eu zic sa inlocuim curajul nebun si eroismul cu realism si sa pregatim o defensiva realista in caz de imputire a situtiei din cazanul Marii Negre. Nu avem nevoie de eroi, nu avem nevoie de jerdbe de flori si aduceri aminte la monumente, avem nevoie ca oamenii care lupta sa se intoarca vii acasa, si asta presupune realism si antrenament pana la atingerea perfectiunii.
Eu cred ca problema se pune putin gresit . In caz de cafteu direct cu Rusia Romania va avea sprijin Nato [cel putin American , sper ], doar ca e cu mult mai bine sa vii si tu de acasa cu ceva cat de cat modern , sa nu rada aia si cu spatele de tine ca n-ai ce sa aliniezi nici macar ca support
. Aceste nave vor fi folosite intr-un task -force unde sigur vor fi nave de superioritate …Numa zvonul ca ar putea sa-si bage nasul un Zumwalt in tarasenie si rusii s-ar gandi de 2 ori
Daca mergem pe rationamentul de 1 la 1 cu rusii , e clar ca ar trebui mers pana la nivelul achizitiei unor distrugatoare ,unor sub-uri si la constructia unor rachete superioare si drone de atac [stealth ]corelate cu contramasuri adegvate .
Bineinteles ma gandesc la un conflict desfasurat undeva dupa 2020 pt. ca la ora actuala orice scenariu fara support Nato presupune doar lupta de gherila [ambuscade si sabotaje ] .
De parca Zumwaltul ala e facut dintr-un soi de aliaj nemaintalnit si memaivazut si este indestructibil si nescufundabil.
Tot o nava e si aia doar ca are semnatura mai mica pe radar, nu cred ca le tremura chilotii ivanilor din cauza lui.
Cea mai buna metoda este sa avem multe rachete de coasta ca sa nu indrazneasca ivan sa se aventureze pe langa noi ca ii dam de-l ustura. Si sa faca cale intoarsa sa se duca dupa americani prin Alaska ca e mai usor pe acolo. Si apoi o sa ii ajutam noi pe americani cum putem, cu cate un cartus 7.62(incompatibil pt ei), cu o farfurie de mancare calda, gasim noi ceva. Eventual si cu niste promisiuni si sfaturi, cum fac si ei cu noi. 🙂
Tehnologia pe care o incorporeaza e ceea ce-l face cu adevarat de temut in special la nivelul armament [deocamdata inca in teste dar cand va fi functional va fi cu o treapta mai sus de ce exista pe piata ].
A intrat deja in serviciu in 16 octombrie:
http://edition.cnn.com/2016/10/15/politics/uss-zumwalt-stealth-destroyer-commissioning/
intreb si eu daca nu cumva poate exista un sistem de ghidare bazat pe intesitatea undelor avand in vedere ca pe masura ce te departezi de baza intensitatea scade? si ca protectie anti bruiaj niste varistoare ce se misca automat exact dupa distanta fata de baza….
eu mizez pe sistemele de bruiaj si pe apararea antiracheta.
corvetele sint necesare dar nu suficiente.
ar trebui si doua submarine.
daca se intimpla ceva cu Turcia, devenim zona de frontiera a UE.
acum vreun an am vorbit pe aicea despre defectiunea Turciei, si am fost criticat.
am aflat cu surprindere si despre defectiunea Filipinelor.
nu ma asteptam, recunosc.
o fi vreo coincidenta??
nu cred.
Off topic: Cum s-au defectat amice Turcia sau Filipinele? Lucrezi la Mapn de folosesti termenii astia „defectat”, uniforma „combat”? Tare-i greu sa fii patriot cu limba romana.
On topic: Eu cred ca e apa de ploaie, nu cumpara nimic. Au bifat TBT ul, Fregatele, AA ul, Logistica. Pensia sa vina ca am aparat patria, sunt atat de nesimtiti si lipsiti de orice constiinta a ce ar trebui sa fie incat am vazut poze cu militari in uniforma ce aveau „patch-uri” cu steagul ale altei tari, aliate sigur, dar chiar si asa.. nu se face.
@balint stefan,
eu ma gandesc ca daca i-am da lui UTI tema de casa… ne-ar rezolva cu un sistem de bruiaj 100% romanesc! :)) :)) :))
Pai prietene, noi, estonii si polacii suntem in prima linie. Turcii mai putin ca au facut cale intoarsa. Apoi in caz de conflict vor face cale intoarsa su bulgaroii cu ungurii si vom ramane singuri cuc. In fata lui ivan cu o armata de derbedei antrenati. De asta sunt de parere ca acest conflict cand va fi sa fie sa se tina prin Alaska, nu pe la noi ca suntem satui de razboie si in plus e mai aproape si mai simplu pe acolo. Au si chinezii in zona si japonezii, nord koreenii, toti la gramada. Plus ca alaska a fost a rusilor poate o sa le vina ideea sa si-o ia inapoi.
Eu mizez pe seriozitatea si luciditatea sefilor NATO…..tarile care nu corespund dpdv inzestrare in acest moment sa fie ,,fortate” sa corespunda….toate astea dupa un plan de aparare bine pus la punct
Bune nave, dar slabe din punct de vedere al apararii AA. Avand in vedere buna cooperare cu Israelul pe partea de tehnica militara, am putea ,,indesa” 8-12-16 rachete Barak 8 pe ele. Si se poate, pentru ca, corvetele Sa’ar 5 cara o gramada de armament avand un deplasament de vreo 1200 de tone, cu 1000 tone mai putin decat Sigma.Iar Barak 8 sunt chiar bune si au raza de aprox. 100 km. In ziua de azi o nava militara fara aparare AA adecvata e ,,sitting duck”… Au fost amintite mai sus mari nave de lupta gen Bismarck, Yamato, etc. Cele mai multe au fost scufundate de aviatie.
Ok, daca in pachetul de achizitie a corvetelor intra si modernizarea fregatelor (totusi, buget separat), merita facuta dar, in paralel, trebuie sa ne punem la punct apararea antiaeriana si antiracheta de la coasta, plus rachete antinava si tactice cu raza peste 400km.
Daca nu ai bazele in siguranta si te apuci sa iei submarine sau alte nave mai scumpe risti sa le pierzi la prima imbulzeala cu amicii din est.
Am înțeles că această corvetă SIGMA 10514 este ”stealth” ,adică ce poate să însemne , are amprentă foarte mică pe radar ?
Da, apare pe radar ca o nava de dimensiuni mai mici, dupa mine asta ajuta si in faza terminala de ghidaj radar a rachetelor inamice in sensul in care contramasurile radar (chafs) cred ca pot avea efect mai mare.
Probabil ca este o modalitate de a anihila super razele de actiune a rachetelor rusesti.
Personal nu pot fi deacord cu articolul in întregime.
Salut decizia de a achizitiona cele 4 corvete. Si mai ales faptul ca aceste nave sunt construite in România.
In cazul navelor nu-e de acord ca întotdeauna mărimea contează. Eu cred ca mai contează si dimensiunile mai mici ale unei nave.
De exemplu o vedeta rapida de 35-40 m este mai greu de depistat decât o fregata de 140m. Mai greu sau chiar imposibil de depistat de la distante mai mari de 600km (raza rachetelor rusesti) la fel ca si radarele de cercetare aeriana, care vad un avion de pasageri de la distanta maxima de descoperire dar la aceeasi distanta la care a descoperit avionul de pasageri Nu va descoperi avionul de vânătoare de dimensiuni mici (6-7tone). Ci i-l va descoperi ceva mai târziu.
In aceste conditii contează dimensiunea mai mica.
Acum…. Eu nu cred ca 30 rachete rusesti anti-nava ar fi o problema pentru 2 fregate + 4 corvete + 5-6 Vedete rapide dacă toate cele 12 nave ar fi moderne (sau noi in cazul corvetelor si vedetelor rapide) fiecărei nave i-ar reveni lupta cu câte maxim 3 rachete. Sistemele AA chiar cu raza medie si raza scurta vor face fata. Deocamdată navele noastre….nu au apărare AA decât pe raza scurta si aici nu e vorba de fregatelor Type22.
Dar mai e ceva…. Cu cât distanta de tragere a rachetelor inamice e mai mare, cu atât timpul de reactie e mai mare deci sansele Supravietuire al navelor cresc.
Atacul cu rachete la saturatie de care vorbiti voi mai sus…nu cre ca va fi de la 600km. Cum vor ghida rachetele???
Mai întreb ceva…cum vor face rachetele diferenta între o nava militară si o nava civilă din portul Constanta??? Cum vor putea descoperi navele militare in ditamai portul Constanta, radarele rusesti??? Bănuiesc ca atacul cu rachete va veni după anumite frecusuri… Adică România îsi va deplasa ai ea navele din portul militar… Corect??
Cu recunoastere din satelit vor putea sti cu exactitate care nava este de razboi si care este civila.
Aha…. Dar dacă se începe scandalul…. Crezi ca noi ne vom tine navele nemiscate ….? In portul militar???
Apropo ai fost vreodată in portul CT? Sa vezi ce e acolo??? Traficul naval e asemanator cu traficul rutier din buc.
Satelitul nu e radar.
Si daca vom iesi cu ele in larg cum e si normal, vom lua si nave civile pe langa ele ca sa fie mai greu de distins care-i una si care-i alta? Crezi ca ivanii vor sta sa verifice care-i nava militara si care-i civila? Nu.
Deci oficial luam 4 ?
…punem caru’ inaintea boilor. Prioritatea prioritatilor este antiaeriana. Doar doua TU22-uri ne pot face tandari. Fara AA nu va pluti nimic in marea Neagra indiferent ce am avea.
..comparatia rachetelor antinava pe criteriul „alonjei” e superflua. Doar un exercitiu de logica. Nu rachete antinava ne trebuie in primul rand ci antiaeriene.
…dupa aia putem vorbi si de cele antinava…
De fapt alonja scurta se refera si la raza scurta a rachetelor AA ce s-ar putea monta pe corvete.
Ar merge un C Dome de la Rafael? Asta daca-l vor exporta in viitor.
Sau chiar niste baterii terestre de Iron Dome in jurul portului?
Un alt raspuns ofensiv pe care armata romana il poate face, este sa modifice cel 2000+ de rachete ale sistemului Volhov, in rachete de atat, exact cum au facut chinezii.
Cu acesta arma putem destabiliza serios apararea antiracheta din krimea. Ganditi-va numai care rachete trebuie sa consume rusii daca vor sa nu le cada Volhoave in cap. Noi avem 2000 si ceva de rachete de aruncat spre Sevastopol. Ei isi permit sa arunce inca pe atatea sa le blocheze…si asta doar din krimeea?
Asta e arma saracului. Bineanteles ca submarinele sunt top, dar sunt scumpe si noi suntem lasi si zgarciti!
Din pacate asta nu ar merge din cel putin doua motive 🙁
Primul, nu mai avem demult 2000 de rachete si al doilea, rachetele alea sunt un pericol aproape la fel de mare ca Styx-urile pe care se pare ca le-au cam retras asa, in liniste. Au continut ridicat de apa depasit si sunt un pericol.
„„Analiza posibilităţii executării tragerilor reale cu rachete sol-aer 5Ia-23 VOLHOV, în condiţii de siguranţă, utilizând combustibil special de tip oxidant AK-20K cu caracteristici fizico-chimice în afara prevederilor documentaţiei tehnice (conţinut de apă depăşit) PSCD/2009 MApN””
Veche analiza…
Pe langa astea doua probleme ar mai fi si cea a ghidajului.
Degeaba ne amagim cu cuie si cican la fel ca un „mester” comunist. Noua ne trebuie lucruri noi si bune, acum.
Din pacate populatia si politicienii considera necesar sa distruga bugetul tarii cu mariri de tot felul, acoperite probabil de catre Banca Galactica a Planetei Marte, ca de bugetul Romaniei cu siguranta nu sunt !!
si cum faci tu un volhov care are raza de 65 km sa parcurga 370 km pana la sevastopol?o arunci cu prastia?
Cauta pe google cum au reusit chinezii si afli. Cat despre rachetele romanesti, datele le am de la un studiu al INCAS de acum cativa ani, gasit tot pe google, in colaborare cu Rosa(agentia spatiala roman…cica?!?! 🙂 ), care urmarea transformarea/convertirea celor peste 2000 de rachete Volhov, dupa retragerea din serviciul activ, in rachete lansatoare de sateliti usori si nanosateliti, pe orbita joasa a pamantului. Pentru a reusi acest lucru, in studiu s-a luat in considerare adaugarea a minim unei trepte la rachete pentru a mari raza de actiune. Erau luate in calcul atat combustibilii solizi cati si cei lichizi.
MAPN a si transferat catre INCAS, pentru teste, o serie de rachete . Treaba asta o stiu de cativa ani buni. Un articol a aparut acum cativa ani si pe Tehnomil.net 🙂 Deci se poate, mai trebuie sa se si vrea. Cat despre ghidaj, Electromacnetica Ploiesti stie sa faca asa ceva, au avut multe proiecte in desfasurare, oprite dupa revolutie de nenorocitii care ne-au condus tara, inclusiv rachete de croaziera(numit si tomahawk lui ceausescu) si modificarea si clonarea rachetelor balistice SCUD din dotarea armatei romane. Parte cu ghidajul le iesise brici, peste cele sovietice din dotare!
Se poate daca se vrea si se finanteaza, dar ce rost are….noi suntem poporul pacii! Suntem violati ocazional(ca tara) de rusi, doar in fund sin-n timpul liber! Dar acum timpurile s-au schimbat, agresorul foloseste protectie….
Faza tare este ca am lucrat 10 ani la electromecanica SI singura modificare a volhov a fost transf. vechilor dvina in rachete tinta.toate sunt baliverne: SI racheta de croaziera SI scud ul modificat.la 8k14 ii faceam doar mentenanta.au fost realizate a90 SI a91 aer aer, a94 SI a95 antiaeriene.plus dupa 96 niste projecte: rav-rs, star 80,etc.
nu am ce sa caut.am lucrat ani de zile cu ele la electromecanica crangul lui bot.singura modificare pe volhov,cel putin pana in ’96,a fost transformarea vechilor dvina in rachete tinta(erau lansate de pe mare in largul poligonului midia).iar celelalte sunt baliverne:la racheta 8k14(scud) ii faceam doar mentenanta,iar vestita „tomahawk” a lui ceausescu era de fapt un parlit de vr-3 pe care se jucau cei de la institutul de cercetari(cica vroiau sa ii adapteze motorul de alouette).la electromecanica au fost produse 3 rachete de aviatie(a90,a91 si rav-rs) si doua antiaer.(a94 si a95).toate in licenta,nimic de conceptie proprie(in afara de racheta antigrindina si niste rachete tinta).plus mai multe proiecte dupa 2000.
off…http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/perchezitii-in-constanta-614114.html?