Desi turcii erau foarte optimisti si anuntau ca acum-acum vor avea un motor de 1500cp pentru tancul lor – Altay, realitatea este foarte diferita, iar turcii au revenit cu picioarele pe pamant.
Astfel ca Altayul va pleca la drum cu motor si transmisie sud-coreeana, un acord in acest sens fiind atins pentru motorul DV27K de la Hyundai Doosan si pentru transmisia EST15K cu SNT Dynamics.
In principiu primle 250 de tancuri Altay vor fi produse in aceasta configuratie cu speranta ca intre timp motorul dezvoltat local de compania BMC – “Batu” va deveni operational.
Problema cu trasmisia coreeana este ca deocamdata nici tancurile coreene nu prea o folosesc si se prefera o transmisie germana. Dar, in acelasi timp, coreenii sunt optimisti si declara ca transmisia lor a functionat fara probleme chiar si 200km…
“It is a valuable achievement through a harsh test evaluation, such as completing a night-based driving of about 200 kilometers (124.27 miles) a day even in the local rough terrain and environment,”a spus un oficial al companiei coreene SNT.
200 de km pentru o transmisie este, sa recunoastem, lucru mare ? …
Dar sa ramanem optimisti, pana la urma trebuie sa le iasa.
GeorgeGMT
Salut. In sfarsit decoleaza Altayul, dar 200 de km pentru o transmis ie de tanc mi se pare o gluma.
Tov.robu,
,,about 200 kilometers (124.27 miles) a day even in the local rough terrain and environment,” adica in jur de 200km/zi in teren accidentat, din ce stiu Korea are zona muntoasa cu grohotisuri etc.
Ce pot sa spun de turci e ca probabil nu vor sa riste cand vine vb de tancul lor mai ales ca 250buc e ca o preserie, cu siguranta nu asta va fi standardul asa ca vor aparea tot felul de ,,block”-uri care vor remedia problemele ce vor aparea, deci au suficient timp de pe la block 2-3 sa introduca treptat si motorul si transmisia lor, cel mai important e sa inceapa preseria , sa pregateasca orizontala pt ca asa cum stim si noi vor fi necesare cateva mii de componente fabricate-n minim 20-30 de uzine , concluzia mea e ca e ff ok ca-i dau drumul.
Ce nu inteleg io e morala acestor articole , ba Tejasul indian ba Altayul turcilor, ce-ar trebui sa faca tarile astea, sa cumpere tot de la rusi/americani/ chinezi /koreeni/nemti etc, chiar nu intelegem ca marfurile sunt pt fiecare buzunar iar amamentul e si el o marfa prin care poti sa-ti dezvolti economia si i-ti creezi si o anume autonomie strategica, ce polacii credeti ca vor sa fabrice armament de amuzament sau sa ce, in primul rand eu cred ca e vb de know how care te-ar ajuta sa dezvolti produse proprii daca conditiile o cer (vezi sarbii cu bani putini si cu un anume embargou) iar in al doilea rand vb de indeplinirea unor obiective strategice inclusiv prin faptul ca nu prea mai cum sa fii santajat, apoi avantajele economice.
Concluzia, ce face India , Turcia si restul nu e altceva decat incercarea de a obtine un anumit grad de independenta , caci nu esti cu adevarat independent daca in caz de nasoleala depinzi de altii si ei se gandesc de 7 ori daca sa-ti dea ori ba.
„iar in al doilea rand vb de indeplinirea unor obiective strategice inclusiv prin faptul ca nu prea mai cum sa fii santajat, apoi avantajele economice.”
„caci nu esti cu adevarat independent daca in caz de nasoleala depinzi de altii si ei se gandesc de 7 ori daca sa-ti dea ori ba.”
FELICITARI! ???????????????????☕????????????
Asta sustin de ani intregi de zile!!! Trebuie neaparat sa incepem sa ne recladim industria autohtona de armament! Nici nu doresc sa-mi inchipui situatia, in care de aflam in bum bum cu Cealovecii si sa „speram” la armament de la Germani, Francezi si Italieni… toata lumea stie ca toti astia 3 stau cu mana intinsa la Rrussistan, poate le mai pica o mocangeala ceva…
Teoretic, singurii care ar avea interesul sa ne ajute cu vreo ceva ar fi Englezii, dar cum nici astia, nu mai sunt ce au fost…
Las-o balta,n-avem oameni si deja incepem sa devenim scumpi fiindca n-avem tehnologie.Chiarazi am aflat ca vor sa prelucreze in Italia niste axe ce le producem aici in Oradea…le livram forjate si ei le prelucreaza.Noi avem centru de prelucrare Okuma de 400.000 de euro dar cu incarcare kkcioasa…italienii, spaniolii etc. au roboti care fac asta.Si atunci de ce sa nu profite companiile lor? La noi nu mai exista interes sa se faca ceva. Dau exemplu fabrica Sogefi tot din Oradea,a primit ajutor de stat ca cica va crea locuri de munca…o p__a a creat, e in mare parte automatizata.Asa va fi si la Nokian…..se spala bani la greu si cu ajutoarele astea de stat.
Tancul turcesc este o gluma noua.
Dar este….TRul romanesc e o gluma veche si ingropata….as merge cu a turcilor ca aia macar are ceva viitor…dronele turcaletilor erau tot glume acum vreo 10 ani…
De-aia au venit în România să învețe să facă blindate.
pai si care e problema?….ne opreste cineva pe noi sa mergem acum la ei sa ne arate cum isi fac tancul lor? (as fi curios daca ei ar permite chestia asta)
cine de la cine a invatat/furat/cumparat tehnologie e pana la urma irelevant….daca vine rusu in vizita ai ce sa ii pui in fata ‘din productie interna’? cam asta e toata chestia…sau le spui ca uite ce tari am fost noi ca le-am aratat la turci cum se construieste un blindat, reveniti mai tarziu…
FELICITARI! ???????????????????☕????????????
Spre deosebire de noi turcii nu și-au distrus industria de apărare, din contra, au investit in continuare și rezultatele se vad, au intrat în clubul țărilor care exportă prin toată lumea.Si nu numai că exportă, au tehnica battle proven, care e cel mai bun certificat de calitate.
aviz celor ce viseaza k2 si se mai intreaba de ce norvegienii aleg Leo2 si nu K2. Pai se pune Daewoo cu BMW?
Frate, Ia da o geana la noile Kia si Hyundai. Spre ex Hyundai Genesis, serie de lux. Vezi Ce motoare hybride scot bajetii.
lasa ca era un fel de a zice. compari tu Leo 2 cu K2? Il compari, dar iti da cu rest… Nu zic ca este rau K2 ptr. noi, ca suntem saraci si milogi, dar luate pe bune, invingatorul este clar.
200 km a day – asta inseamna cate 200 km pe zi pe perioada testului ma gandesc si nu in total 200km.
da. asta inseamna. totusi gandeste-te cam ce face un tanc in ucraina, in conditii dure de conflict, cand poate nu ai timp sa bibilesti la el in fiece zi si sa mai ‘strangi suruburi’ pe ici pe colo etc. Sau ce facea un tanc in timpul razboiului din iraq… nu zic, dar 200km pe zi in teste si vrajeli sunt altfel ca 200km in razboi. in razboi, cand aia 200km pe zi se pot transforma rapid in 400km pe zi, prin mocirla si cratere de mine… mai si trag ai dreq in tine si treebuie sa te feresti permanent.
De acord. Am semnalat numai o posibila eroare de traducere.
Scrii asa ceva fiindca nu stii profilul de testare si ceea ce a fost facut, eu cel putin stiu profilele de testare din automotive si pot sa iti spun ca nu le prinzi problemele alea in exploatare normala.
400 Km la viteza medie de 15 Km/h (nu cred ca se poate depasi aceasta medie in conditii de front) inseamna ca se cam aproprie de cele 24 h ale zilei (24×15 = 360).
km in plus se aduna si daca faci un drum de 1km in zig-zag.
Nu fac in UA tancurile 200km/zi in zona de front. 200km/zi pare ok in conditiile actuale in care tancul nu mai este folosit ca la momentul inventarii lui cand era folosit la manevre alaturi de mase mari de infanterie pentru ruperea frontului sau manevrare/ invaluire pe flancuri. Nici macar la marile manevre din bataliile de tancuri din WWII nu s-a depasit aceasta limita. Probabil ca ajungandu-se la concluzia ca ansamblu motor -transmisie are aceasta durabilitate a si fost introdus in productie exemplarele respective putand fi folosite intru-un eventual conflict, cu posibilitatea de update ulterior
Imi pare o decizie normala.
Depinde foarte mult decat este de echilibrat tancul pe ansamblu. MTBF-ul este destul de scăzut la toate modelele. La Leopard A4 prin Syria era de 160km, la Abrams vreo 200km prin Iraq, iar la versiunea poloneza de T72 era de 30km prin Indonesia.
Oricum cinste lor ca au păstrat si dezvoltat industria de apărare. Alții au avut-o și acum e praf si pulbere.
Scuze George cà pun un subiect puțin afarà (deși, cum se zice la Radio Erevan, tot tanc e, dar ușor și nu e turcesc, ci suedez).
Dar am dat de un articol despre varianta lui CV90 cu tun de 120 mm (CV90120) si am veut sà îl partajez, mai ales cà este un articol stufos și bine fàcut.
(CV90 e feblețea mea în categoria sa, mi-ar fi plàcut sà fie în dotarea armiei române.)
https://tanks-encyclopedia.com/modern/swedish/cv90120
da, e si preferatul meu, insa nu va fi niciodata tanc.
Nu are nici rezerva de masa pe care o are Lynx spre exemplu, pntru a putea primi o protectie apropiata de un tanc.
Daca te angajezi intr-o lupta de aproape cu un tun de tanc, trebuie sa fii pregatit sa si incasezi.
„Daca te angajezi intr-o lupta de aproape cu un tun de tanc, trebuie sa fii pregatit sa si incasezi.” Clar, dar depinde cat si ce anume.
In Ucraina, de exemplu, lupte tanc contra tanc au fost foarte putine, majoritatea tancurilor find distruse de artilerie, rachete sau drone. Ca sa le aperi de asa ceva, mobilitatea, senzorii si sistemele electronice de protectie (soft sau hard kill) sunt mai importante decat blindajul, iar doctrina si tacticile de angajare (gen arme combinate) sunt esentiale. Exemplu – tancurile rusesti, care, desi mult mai bine blindate decat CV90, au sarit in aer ca niste confetti. Variantele supra-blindate de CV90 bat spre 35t, deci rezerva de masa pentru blindaj aditional (inclusiv reactiv) ar exista de la greutatea initiala de 20t a CV90-120, suficienta contra 30mm APFSDS sau diverse RPG. Contra ATGM sau drone, tactica, mobilitatea generala, arhitectura vehiculului si sistemele electronice sunt net mai importante decat blindajul. In plus, mobilitatea CVului e superioara celei a unui MBT – atat tactica (presiune la sol, raport CP/t) cat si operativa (capacitate de traversare a podurilor si drumurilor subrede, amprenta logistica redusa, comonalitate de piese cu MLIuri in dotare etc). Mai ramane pretul, dar vazand cat platesc unii pe CV90 Mk4 versus Leo2 A7, cred ca raportul s-ar apropia de 2 la 1 in favoarea CVului.
Ucraina a servit de epifanie in ce priveste tancurile la inalta intensitate: pe de o parte, tunul de 120/125mm ramane cel mai bun sistem de distrugere prin tir direct pe campul de lupta modern, pe de alta parte MBTul a devenit prea fragil, scump si dificil de operat pentru ceea ce face, de unde si reflectiile si incertitudinile actuale relativ la viitoarele tancuri (vezi MGCS franco-german). Cu tactici corecte, se pune intrebarea daca 200 de CV90-120T le-ar fi mai utile in practica Ucrainenilor decat 100 de Leo2, mai ales intr-un context de arme combinate pe sasiu comun. Sasiul CV90 s-a pretat foarte bine la crearea unei familii complete de vehicule (tanc mediu, MLI, APC, mortier autopropulsat, SPAAG, vehicul de depanaj/recuperare, etc.), majoritatea déjà in productie de serie.
1.) Intrebarea aia despre CV90-120T poate avea orice raspuns, pentru ca nu exista disponibile in configuratia asta, iar ca sa le configureze or sa ia probabil ani. Celalalt raspuns ar fi Leo1 si AMX-10RC, si nu e rol antitanc ci de sprijin cu foc.
2.) Remarca mea este ca 40 de tone ale unui IFV nu sunt echivalente cu protectia unui tanc de 40 de tone, configuratia fiind diferita si compartimentul de trupe adaugandu-se la cel al echipajului, in cazul IFV. Ceea ce inseamna un volum mult mai mare de aparat. Ca sa ai o protectie echivalenta unui tanc de 40 de tone la un IFV, acesta ar trebui sa cantareasca spre 60-70 de tone probabil.
3.) Si ultima remarca, care de fapt e prima: daca vrei sa folosesti un tun de 120mm in rol antitanc, inseamna sa iti tragi palme cu tancul pe care vrei sa il distrugi. Ce spui tu cu restul misiunilor, e alta discutie. Eu m-am referit la un IFV cu tun de 120mm in rol antitanc. Pentru mine raspunsul la cum sa ataci un tanc cu un IFV este deja dat de configuratia actuala: Turela cu profil mic cu tun de calibru mic contra blindajului usor si infanteriei si racheta antitanc cu bataie peste cea a tunului de tanc, ca sa stai in afara alonjei tancului.
Consider remarcile tale in mare parte corecte (in ambele postari), dar eu incercam mai degraba sa le adnotez, nu sa le combat. Ce vream eu sa spun e ca o schimbare de paradigma in cazul tancurilor a devenit necesara (de fapt chiar inevitabila) din cauza complexificarii si specializarii lor excesive si a proliferarii munitiilor ghidate antitanc de tot felul, iar lupta tanc vs tanc este azi exceptia, nu regula. In principiu, cost contra beneficiu, la aceiasi bani si cu doctrina, tactici si antrenament bune, sunt de parere ca esti mai eficace pe campul de lupta modern daca iei un sasiu gen CV90 si il declini in multiple versiuni (inclusiv tanc mediu) decat sa mergi in continuare pe varianta MBT clasic + MLI (pe alt sasiu) + diverse vehicule de sustinere. De exemplu daca de banii dati pe Leo2 A7 + Puma IFV iei CV90-120T + CV90 Mk4, vei avea probabil cel putin dublu in numar de vehicule operationale pe teren, cu o putere de foc de asemenea dubla dar, e adevarat, cu blindaj inferior. Motiv pentru care am precizat in legatura cu incasatul „depinde cat si ce anume”; cum in majoritate azi incasezi munitii ghidate care distrug si Leo+Puma (mai ales in top attack) iesi mai bine cu numar dublu de sasiuri CV90, fiindca ai mai mult staying power si ai avut mai multi bani la baza sa cumperi APSuri. De asemenea ai prezenta superioara pe teren datorita fiabilitatii sporite si a logisticii si mentenantei simplificate. In absenta unei verificari practice asta ramane, e adevarat, dat cu parerea. Ca sa raspund enumerarii tale:
1.) Corect, orice raspuns e posibil, de-aia am si formulat ca intrebare. Leo1 folosit masiv ar putea sa ne lamureasca, insa daca e utilizat destept si cu senzori si munitie eficiente.
2.) Cred ca am mai discutat de asta la capitolul Piranha 5 / 120mm, unde s-a remarcat ca sasiurile de MLI pot fi taiate ca sa fie mai scunde si deci mai usoare. Exista de altfel rumoarea ca Puma la 42t ar rezista frontal la 125mm perforant (desi nu se precizeaza distanta sau tipul exact al munitiei). Probabil tancul de 40t ar conserva un avantaj la blindaj, insa cred eu nedecisiv relativ la amenintarile anti-tanc moderne. Ramane in suspensie in lipsa de probe.
3.) „sa folosesti un tun de 120mm in rol antitanc, inseamna sa iti tragi palme cu tancul pe care vrei sa il distrugi”. Nu neaparat. In practica, terenul si situatia tactica dicteaza, iar cu un 120mm modern, SCF si senzori adecvati, poti trage si lovi primul si de la mare distanta.
„cum sa ataci un tanc cu un IFV este deja dat de configuratia actuala”. Nu mai vorbim de IFV ci de un tanc mediu, mai ieftin si mai mobil ca un MBT, putere de foc echivalenta, blindaj inferior; utilizat mai mult ca tanc, decat ca IFV. Eventual ii poti pune ATGM trase cu tunul (preferabil cu top attack), cu alonja superioara obuzelor de MBT.
Cert, tancul mediu nu este MBT, dar in opinia mea Ucraina a aratat ca MBTul in forma lui actuala a fost depasit de evenimente si inovatii, e prea scump si „mofturos” pentru ce face, iar raspunsul ar fi arme combinate bazate pe o familie de vehicule pe sasiu comun, cu cost redus, fiabilitate ridicata si logistica simplificata.
nici eu nu voiam sa combat, ci doar sa clarific exclusiv la rolul antitanc.
In momentul in care folosesti munitie ghidata trasa pe teava tunului sau racheta antitanc, cam tot aia e.
Apoi lupta dintre senzori (cine vede primul) si sistemele de protectie activa si alte acareturi e castigata nu doar de sistemul mai sofisticat ci deseori si de sistemul mai robust. Adica sa nu patesti ca ucrainenii cu calculatoare balistice si senzori mai sofisticati dar care se resetau la socul fiecarei trageri 🙂
Mai bine un blindaj mai „prost si brut” decat unul sofisticat bazat pe tot felul de senzori si electronica care sunt mai mult defecti in conditii de front… vezi cazul MLI Puma care nici macar nu era pe front… E bine sa ai totusi ceva mai simplu si fiabil decat un supersistem la care tot timpul ai o defectiune si functioneaza doar in conditii ideale.
De aia militarii sunt mai conservatori si dureaza mult timp pana integreaza chestiile astea sexi, peferand chestii nu neaparat ultima generatie, dar care sa fie foarte fiabile.
Bun schimbul de idei. Referitor la cine pe cine vede primul și reușește sa tragă… raspuns americanii ?
https://www.thedrive.com/the-war-zone/m1-abrams-tank-tested-with-artificial-intelligence-targeting-system
Importanta tancului va dispărea in viitor , mai ales ca rol defensiv …
Iar dacă ești o țara care își dorește o armata ca forța expediționara nu ca forța defensiva – atunci ai nevoie de un număr foarte mare de tancuri , de ordinul multor sute …
Ciudat coreenii folosesc transmisia Renk pt tancurile lor si cele poloneze ! Sa fi fost o conditie pt motoare, sa ia si transmisia coreeana ? 200km > il aduce cu platforma la marginea campului de lupta pt 2-3 zile si….sau e de unica folosinta(tancul). Pacat de turela si de tun =1600m/s ! N-ar merge 50-100 de turele pt modernizarea TR ? Si pretul tancului pare urias peste 13 mil$(Wiki) !! Oare licenta pt tunul dela coreeni a fost mai ieftina decat direct dela Rheinmetall (probabil boicotul nemtilor)
Altay, de unde ? N-au munte, rau sau oras. Poate isi venereaza patria mama din fundul Asiei, de unde au venit(n-ar mai fi venit) acum cca 800 de ani Toate relele vin din Asia : hunii, ciuma, ungurii , holera, tatarii si Covidul (ordinea nu e aleatorie) !
Eu as vedea o turelă cu tun cockerill 120 low/ pressure ptr tr85 și tr850 cu blindaj grilaj in lateral și în spate, eventual un blindaj adăugat simplu(aliaj de otel dur în straturi cu ceramica și un pic spațial). Și dam o noua utilitate tancurilor noastre. In plus o parte din tr-uri le-aș adauga cele 67 de turele neutilizate de la mli jder.
cred ca produsul Renk, fiind german, e sub embargo pentru Turcia, deci nu poate fi livrat dar e ok sa-l aiba Coreea de Sud si Polonia.
1. RENK – https://www.renk.com/
2. Allison – https://allisontransmission.com/
3. Santasalo (David Brown) – https://dbsantasalo.com/industries/defence
4
5
6
7.Sapa – https://sapatransmission.com/products/
RENK nu doar ca are ceele mai utilizate transmisii, cutii de transfer si cutii de viteze insa are si paleta cea mai variata
Allison are produse f.bune, insa se limiteaza doar la vehicule terestre
David Brown nu mia este cea fost, si singurii clienti majori sunt Challanger si chinezii cu tancurile lor medii
Sapa, doar pt ASCOD/Pizzaro si alte vehicule de lupta mai usoare
Ai uitat CVT- ul japonez ?. Nu am gasit date dar cred ca e Aisin. Type 10 cu CVT merge cu 70km/h atata cu fata cat si cu spatele. Pentru un tank este de mare ajutor viteza de mers cu spate si timplul de selectie reverse, poate fi diferenta de viata.
Dupa mine asta este cel mai bun tanc si nu doar din cauza asta.
@adr
sunt mai multi care fabrica curii de viteze/transfer, insa nu toti au divizii puternice destinate indutrieie/vehiculelor militare
japonezii cu exportul de tehnica militara, mai greu
am enumerat tocmai acei producatori care nu doar ca au produse de calitate, insa au si footprint in europa. factorul logistic, de training a persdonalului de deservire, este esential daca ai o flota de vehicule mai mare
@sirius & paul
nu inteleg nostalgia cu ce-am fost noi odata. s-a dus! in plus daca te uiti cati bani baga in r&d companiile mari, ma indoiesc ca ar fi putut ramane competitive acele companii romanesti. alti cu fodnuri la dispozitie nu sunt capabili sa faca mare branza de ani buni de zile. si cutiile si motoarele de la noi erau reverse engineering, si oameni faceau ce se putea in acele vremuri
totusi exista o baza minimala ce are potential: din cate stiu la cugir atat mercedes cat si porsche au fabrici de cutii de viteze. nu sunt militare insa la nevoie astfel de facilitati pot fi reconvertite
Back in time. Unde se facea cutia de viteza la TR ul nostru ?
La hidromecanica 2 (nu Hidromecanica 1, cea veche – unde e o Cora).
Bre , voi nu vedeți lucrurile așa cum trebuie .
Ca artilerist , trebuie să ai ochiul format pe chestii simple : unde vezi un fier cu potențial periculos ( macara pentru manevrarea rachetelor , antene radar , târâtoare cu sau fără roți și ținte de mare valoare , confirmate de cercetare ) te gândești unde să-i dai gaură , ca să respiri aer și mâine .
Cam la atât se reduce totul : tu sau ei .
Coreea oferă un tun de tanc , de 1600 m/s în calibrul NATO .
Este absolut OK , evident cu pulberea lor , proiectilele lor .
Noi nu aveam posibilitatea să producem o asemenea pulbere sau proiectile dar viitorul poate fi fericit .
Proiectile inteligente , luăm tot din Israel .
Din nefericire , nici cei 1600 de m/s nu înseamnă prea mult , acum se lucrează in teorie ( în sala tronului , la împărăție ) cu viteze la gura țevii de peste 2200 m/s … desigur totul poate fi OK , după ce vor intra noile tehnologii de blindaj ușor , bazate pe spume metalo-ceramice și tratamente termice inovatoare .
Noi avem T55 , care folosește o tehnologie veche și încă uimitoare : trei butelii cu aer comprimat , care pot porni motorul diesel la -45 ° C .
A , T55 mai are o tehnologie extraterestră printre multe altele : suflă la nevoie cu glicerina pe vizetele tancului cu 100 atmosfere în cazul în care tancul traversează o mare de noroi .
Niciun tanc modern nu mai are asemenea echipament …
În desert nu e nevoie de așa ceva .
Mai gândiți-vă și puteți înțelege raționamentul planificatorilor de a nu renunța la stocurile de T55 .
Cu ceva de gen Bastion ( modernizat , gen LAHAT ) tras pe țeavă … asta poate pune probleme tuturor târâtoarelor .
Probabil că se gândeau la o luptă în zona rasputița …
Viitorul e ascuns privirii , intelegeti voi la ce scenariu mă refer .
Nu mai împușcăm caii că avem tractoare la CAP …
Da , bunicii mei nu vorbeau vreodată de Maniu și Coposu ( nu cred auziseră de ei ) ci doar de Mareșal si de Nipru …
poti sa ai 10 butelii de aer sa invarta 10 min ca nu vei porni motorul la -45 de grade fara motorina special aditivata si preincalzire. Tehnica asta se mai foloseste si azi pe la motoare lente, cum sunt cele vanale. Nu se mai foloseste la motoare semirapide si rapide pantru ca detenta aerului are ca si efect secundar racirea cilindrului. E o tehnica din anii 60, acum se folosesc aditivi, preincalzitoare si injectie electronica de mare presiune.
scuze, ‘navale (pe tel UI-ul are un bug si nu vezi ce ai scris in partea dr a ecranului…)
Domnilor, eu NU cred că pornește ceva după o noapte de ger la minus 45 grade.
Prin 1979( sau 80 ? ) am avut la Cluj minus 25 de grade.
Nu a pornit nimic. Dacii, Skoda, Lada, camioane și autobuze , toate oprite înghețate bocnă.
Doar cine a avut cu ce să încălzească carburantul și partea de jos a motoarelor ( undev e uleiul) a reușit să pornească după 2- 3 ore de chin.
La minus 45 grade pornesc mașinile, utilajele care noaptea mențin încălzit ( lejer) atât uleiul cat și lichidul de răcire. Suplimentar îl și fac sa circule prin motor. Așa și motorul NU e înghețat.
Să forțezi o pornire cu un motor congelat , rupi motorul garantat.
Părerea mea.
ce tari turcii. bravo lor.
Suedezii erau maeștri la așa ceva încă din al doilea război mondial, când țineau motoarele avioanelor calde cu o lampă cu ulei parcă, fixată într-unul din ,,picioarele” rotilor avionului, care avea legătură tubulară cu motorul de deasupra . Lampa ardea toată noaptea .
Am ruda care trăiește în Suedia.
Două mașini/ familie. Mașini normale dar cu specific suedez.
Ambele iarna și pe timpul nopții, stau cuplate la o priza electrica .
Un motoraș și o rezistenta țin uleiul și lichidul de răcire călduț. Și îl mai și circula in motor.
Dimineața pornește la prima cheie.
Că tancul pornește la minus 45 de grade ( și după o noapte afara , la ger ) e pura propaganda.
T 72 , identic că restul ” sculelor” ruse ( inclusiv camioanele civile ) au preîncălzitor de ulei. Care încălzește uleiul , îl face să circule in motor și abia după aia se poate porni drăcovenia.
Nu știu dacă vechile T 72 din dotarea noastră socialistă aveau așa ceva
Dar la CUG Cluj se produceau aceste preîncălzitoare pentru tancuri. Exportate în totalitate în Polonia și RDG.
Și asta o știu sigur.
Razboiul din Ucraina a aratat ca nu conteaza productia interna.
Conteaza stocurile si „spatele”.
Nu poti sa acoperi din productia interna nici o situautie conflictuala. Nici Rusia, pe cat e e de fosta URSS nu poate face fata in Ucraina si isi toaca ultimele ramasite de stocuri.
e atipic, in cazul Ucrainei tot NATO si altii in plus au donat ce aveau prin stocuri. Intr-un conflict generalizat, schema asta nu mai tine.
Ca sa ai arme, trebuie sa faci si tu stoc si sa ai capacitati de productie, asta ar fi datoria fiecarei tari in NATO. Fiecare proprotional, sa contribuie la securitate, nu sa asteptam de la altii, ca si noi suntem NATO.
Indiferent cate sincope au avut siau turcii in dezvoltarea si fabricarea acestui tanc, sunt de admirat. Sunt de admirat pt toata industria lor de armament si sunt un exemplu de urmat pt un „fornezor da secoretate re’gionala dan iuropa da centru -iest cu eshire la marea neagra” ….lol, a carui industrie de armament se zbate in mediocritate si dezastru, din varii motive, dar in porincipal din cauza politrucilor de la conducerea acelei tari de dupa 1990, politruci corupti, incomptetenti si nemernici, adevarati tradatori de neam si tara! Ati ghicit acea tara fiind din pacate Romania noastra draga!!!