US Navy a mai cumparat inca 36 de torpile Mk-54, arme care echipeaza déjà marinele militare din Australia-200 de bucati comadate déjà, India, cu 32 de torpile comandate si bineinteles Marina Americana.
Succesul mici torpile Mk-54 a fost atat de mare, incat pe navele de lupta ale marinei Statelor Unite, au inlocuit bombele AS, sau asa-numitele incarcaturi de adancime, ca arma principala inpotriva submarinelor. Avantajele acestei torpile usoare este dat de capacitatea ei de a fi folosita de toate cele trei categorii de vanatoare de submarine de suprafata: nave de escorta, elicoptere AS si avioanele de patrulare maritime de tip P3 Orion.
Insa micuta torpila, are un diametru de doar32,4 cm, o masa de 340kg si cu un focus de 45 kg, are multe gadgeturi fata de omoloagele sale calibrul 533mm. In primul, rand datorita masei reduse, un elicopter poate ridica intr-o misiune reala pana la patru astfel de arme, desi in mod uzual foloseste doar una.
Insa avnatajul sau este cu totul altul si provine de fapt din vulnerabilitatea crescuta a avioanleor si elicopterelor in fata submarinelor. Astfel toate submarinele de tip sovietic/rusesc sunt dotate cu rachete AA cu raza scurta, pana in zece kilometri, chiar si cele non-nucleare, cum ar fi de exemplu cele din clasa Kilo, precum Delfinul nostru.
Ori aceste rachete au fost gandite special impotriva elicopterelor anti-submarin, dar bineinteles ca nici un P3 Orion nu le-ar sta in gat. Astfel aeronavele implicate in vanatoare de submarine au devenit vulnerabile, iar noua torpila din clasa “mini” le vine ca o manusa. Mk-54 are posibilitatea de a fi lansata de la bordul avioanelor de patrulare de pe aripa, ca orice racheta de croaziera. Mai mult decat atat, are aripioare, sistem de ghidaj cu GPS, calculator de bord pentru controlul zorului, flapsuri mobile, toate acestea pentru ca aparatul purtator, avion sau elicopter, s-o poata lansa de la la altitudine, pana la 6300m, iar torpila sa planeze spre zona tinta 10-15 kilometri, distanta care scoate practic din raza rachetelor AA avionul sau elicopterul atacator.
Cum majoritatea submarinelor au senzori suficient de sensibili sa simta zborul unui elicopter pe deasupra apei, desi nava este complet imersa, capacitatea torpilei de a plana de la mare distanta spre tinta face toti bani, adica un million de dolari bucata.
Pusa in productie in urma cu doar cinci ani, Mk-54 este o arma relativ tanara, in lupta anti-submarin, cu toate ca nu este cine stie ce proiect nou si costisitor, ci dimpotriva. Mk-54 are incorporate sisteme de la mai batrana si veterana torpila Mk-46, dar in acelasi timp a luat ceva si de la ultramoderna si foarte scumpa Mk-50, iar o parte importanta din componente sunt cumparate de pe piata libera, lucru care o face foarte ieftina in raport cu alte tipuri de torpile.
Cu toate astea Mk-54 nu este o torplia de apa adanca, fiind gandita sa atace submarine la adancimi cel mult medii, dar pe de alta parte nici submarinele nu-si ataca tintele de la 300 m adancime si ele fiind nevoite sa se apropie de suprafata pentru atac.
Raza, odata ce a atins suprafata apei, este undeva la 10 km, la o viteza de 72km/h si este dotata cu un mini sonar, precum si cu senzori acustici pasivi.
Sursa: strategypage
GeorgeGMT
