În primul rând ar trebui să îmi clarific poziția. Nu am foarte mare încredere în companiile europene care activeaza in zona industriei de apărare deoarece nici un stat din UE nu a înțeles că pentru a înfăptui o uniune aproape utopică trebuie să lase deoparte interesele naționale (vezi teoria jocurilor). Companiile din acest domeniu sînt supuse politicii statului în care au domiciliul, deci s-au manifestat corespunzător. În plus, chiar si in relațiile la acelasi nivel, puține țări sunt dispuse să negocieze – vezi opoziția US (și nu numai) față de offset, neimplicarea până la finalizarea proiectelor multinaționale (ex MBT-70, ASRAAM vs AIM-9X, Eurofighter, etc).
Din punct de vedere AA excelăm, având oricând gata:
- 8 baterii MIM-23 Hawk PIP-III cumpărate de la olandezi în 2005, atunci când se pregăteau sa le dea la fier vechi (există zvonuri că Hawk ar fi responsabile pentru 212 cazuri de cancer ale personalului olandez care le deserveau). Dezvoltarea PIP-III a început în 1983, rachetele fiind livrate începând cu 1989. MApN are planuri de upgrade la Hawk-XXI, dar să nu visez. Cert este că majoritatea țărilor care au avut în inventar MIM-23 le-au retras, înlocuindu-le cu alte rachete;
- 6-12 baterii S-75 M3 (NATO SA-2) Volhov (cel mai probabil 6). URSS a retras în mare parte din serviciu sistemele S-75;
- 8 baterii (40 de bucăți) 2K12 (NATO SA-6) Kub;
- Fantomele S-125 Neva (retrase și dispărute nu se știe cum și unde) gata să sperie piloții avioanelor forțelor inamice;
- 4 baterii (16 bucăți) 9K33 (NATO SA-8) Osa-AKM;
- 48 de bucăți CA-95 (sistem AA cu rachete 9K-31 Strela-1 construite sub licență, pe șasiu ABC);
- un număr necunoscut de CA-94 și CA-94M (rachete 9K-32 Strela-2 construite sub licență).
Navele flotei se pot apăra și singure, folosind cu succes:
- instalații MANPADS (cu CA-94) adaptate navelor;
- CIWS prevăzut din construcție;
- metoda rugăciunii.
Caracteristicile rachetelor aflate în inventarul MApN se află în tabelul următor
Din punct de vedere al cantității este minimul acceptabil. Din punct de vedere al calității, MApN are probleme majore deoarece:
- lipsește un sistem integrat pentru coordonarea AA
- tehnologia este din anii ‘70
- eficiența lor – demonstrată în diverse situații – este inexistentă
Cu toate acestea, demnă de studiat la cursul de psihiatrie este halucinația colectivă a MApN proiectată către exterior, care vorbește despre Hawk ca fiind un ‘sistem modern’, 9K33 ca fiind eficient și prezentând filme de propagandă cu Volhov la emisiunea Pro Patria în 2016, AD. Hai să silabisim împreună: falsul simț al siguranței este mai periculos decât acceptarea realității.
Variantele de upgrade au fost tratate într-un articol mai vechi (http://www.rumaniamilitary.ro/variantele-sam-ale-romaniei-pseudo-analiza-comparativa), însă o coincidență fericită a făcut să mă intereseze mai în detaliu subiectul rachetelor. Avem așadar pentru aducerea capacității AA la nivelul secolului XXI posibilitatea unui parteneriat (termen folosit intenționat) cu MBDA, care să acopere mai multe direcții:
- achiziția de produse AA
- upgrade al secțiunii de ghidare pentru rachetele existente deja
- integrarea în economia națională a producției și a upgrade-ului.
Din portofoliul MBDA am ales produsele care cred că se potrivesc subiectului și am realizat un tabel care să sumarizeze caracteristicile. Discuția detaliată urmează.
-
Mistral
Produsul MBDA cu rază scurtă de acțiune este Mistral. Ajuns în acest moment la a treia generație (Mistral 3), MBDA realizează (la cerere și contra cost) și upgrade-ul versiunilor anterioare la a treia generație – este în acest moment cazul Spaniei (upgrade al Mistral 1 și 2) și al Ungariei (upgrade al Mistral 2). În varianta navală poate fi folosită și împotriva țintelor navale.
Istoria Mistral a început în 1974 odată cu lucrul la o rachetă AA cu rază scurtă, contractul a fost primit de Matra în 1980, produsul fiind livrat începând cu 1989.
Ungaria și Estonia au achiziționat Mistral 2 în 2001 (45 lansatoare ATLAS și 9 MCP), respectiv 2007. Radarele livrate împreună cu lansatoarele au fost Giraffe AMB3D al Saab Microwave Systems.
Racheta Mistral
În cazul Mistral 2, sistemul de lansare conține un rezervor cu aer comprimat care pornește giroscopul rachetei și răcește senzorul IR. Sistemul de lansare conține echipamentele optice pentru a urmări ținta și transceiverul IFF. La lansare boosterul accelerează racheta până la 40 m/s, arzând doar în tubul de lansare. La o distanță de 15 metri motorul principal este pornit și accelerează racheta spre țintă.
Variantele în care poate fi folosit Mistral sunt:
1.1 Mistral MANPADS este varianta cea mai simplă în care poate fi folosit Mistral 3. La dezvoltarea sa, pe lângă creșterea capabilităților, integrarea și ușurința de utilizare a Mistral 3 au fost aspectele cărora le-a fost acordată atenție (operatorul primește indicații audio despre ce trebuie să facă).
-
- Mistral Firing
-
- French Forces in Guyana
Mistral MANPADS
1.2 Mistral ALBI și Mistral ATLAS sunt două sisteme care conțin câte două rachete Mistral. ATLAS este o platformă cu un lansator dublu care poate fi instalat pe vehicule sau static, pentru apărare antiaeriană. Mistral ALBI este o turela cu un lansator dublu instalată pe vehicule, dedicată protecției convoaielor și unităților mecanizate. Ambele produse au la bază racheta Mistral 3.
Mistral ATLAS
Mistral ALBI
1.3 MPCV (Multi Purpose Combat Vehicle) este un sistem dezvoltat în colaborare cu Rheinmetal, care își propune să ofere putere mare de foc unităților mobile. Constă într-un vehicul și o turelă multifuncțională stabilizată, cu camere TV și IR, un rangefinder, operabilă de la distanță sau din vehicul. Interesant este RWS, putând fi realizată certificarea și instalarea și pe alte vehicule.
-
- PCP-IMCP-MPCV deployment on Châteauroux-Déols airport. Châteauroux, France. June 26th 2014.
MPCV
1.4 SIMBAD-RC este prima dintre cele două variante navale bazate pe Mistral. Este un lansator dual, telecomandat cu camere IR cu două distanțe focale, are o greutate de doar 460 de kg, oferind mobilitate de +/- 160 de grade azimut și -30 +55 grade elevație. Controlul este realizat de o singură consolă, conectabilă și la CMS sau alți senzori, aceasta putând controla două turele.
SIMBAD-RC
1.5 Dacă un lansator dual este insuficient, SADRAL este un lansator pentru 6 rachete Mistral, instalabil pe nave. Are și un frate, SANTAL, pentru uscat.
SADRAL
SANTAL
Pe lângă aceste variante, Mistral poate fi integrat și pe elicoptere, utilzabilă ca rachetă aer-aer (Mistral ATAM) cu performanțe îmbunătățite, dând elicopterelor posibilitatea de a ataca ținte aeriene. Dar aceasta e o altă discuție.
O altă tendință generală de pe piață, implementată de MBDA la racheta Mistral 3, este capacitatea de a realiza un autodiagnostic al rachetei în ambalaj, înainte de a pleca în misiune, în spațiul de depozitare, fară nici o operațiune complicată sau riscantă.
Am certitudinea că MApN va găsi soluții de a integra RWS al MPCV pe Dacia Duster sau Sandero, știindu-le antecedentele creative de cercetare, dezvoltare și integrare. Iar pentru Mistral ATLAS cea mai bună platformă mobilă va fi găsită sau bătrâna Dacie papuc sau Logan Pickup.
-
VL MICA
Dezvoltată inițial ca rachetă aer-aer, a devenit operațională în 1996 pe Rafale și Mirage 2000.
Varianta lansa(tă/bilă) vertical, atât de pe nave cât și de pe uscat, a devenit operațională în 2008, putând fi folosită – în cazul lansării de la sol sau de pe nave – împotriva tuturor tipurilor de ținte (rachete, avioane, bombe, elicoptere) cu un training minim al echipajelor.
În varianta navală este integrată în CMS, acesta oferind rachetelor date despre ținte pentru a pregăti lansarea, nefiind nevoie de nici un sistem de control al focului (iluminare RF sau IR). În varianta terestră este suficient să primească coordonatele țintelor – de la un radar de exemplu. Racheta are două variante de ghidare – RF activă și IR pasivă, fiind livrată într-un container, gata să fie folosită.
-
- VL Mica Contener
VL MICA-M
În varianta terestră, VL MICA are în componență sistemul de comandă TOC (Tactical Operations Centre), care include toate funcțiile C3 (Command, Control, Coordination): alegerea țintelor, lansarea rachetelor, planificare, monitorizare și conectarea cu alte sisteme de comandă. TOC poate coordona 4 lansatoare (6 după alte surse) prin intermediul unei legături VHF, fiind conectat și la un radar extern prin fibră optică, primind de la acesta continuu coordonatele țintelor și vehiculul de lansare a rachetelor, cu 4 containere cu rachetele (6 sau 8 după alte surse). Containerele pentru lansarea verticală au fost dezvoltate pe baza tehnologiei dezvoltate de BAE pentru racheta Seawolf. Lansatoarele pot avea orice combinație de MICA RF și MICA IR.
-
- VL Mica firing
-
- VL Mica firing infography
VL MICA
Sistemul activ de ghidare al MICA RF conține radarul puls Doppler activ AD4A folosește frecvențele 12-18 GHz (10-20 GHz după alte surse), fiind folosit și la familia Aster (cu unele modificări). Sistemul de ghidare MICA IR folosește lungimile de undă 3-5 um și 8-12 um. După lansare, racheta MICA se îndreaptă spre tinta asignată. Dacă este nevoie, poate primi corecții ale cursului în timpul zborului inerțial. Intervalul între lansarea succesivă a două rachete este de 2 secunde.
În cazul în care este aleasă neintegrarea în alte sisteme, radarele integrate cu TOC sunt Saab Giraffe-100, Thales RAC-3D și EADS TRML-3D.
VL Mica simulation in Villacoublay
VL MICA – TOC, radar și lansator
Atât Mistral cât și MICA sunt considerate imune la contramăsuri (chaff și flare), experiența Matra în contramăsuri spunându-și cuvântul în creșterea capacității de detecție și ignorare a lor.
Mistral ATLAS, ALBI și MPCV pot fi integrate sub o umbrelă comună – MCP sau IMCP (Mistral Coordination Post, respectiv Improved Missile Control Post) – pentru a oferi o protecție mult mai bună. Ambele pot fi conectate la un sistem centralizat pentru a realiza un sistem stratificat sau pot fi conectate împreună pentru a obține o coordonare între unitățile adiacente care folosesc Mistral.
MCP este varianta instalată pe un vehicul 4×4, cu radar în bandă X, este capabil să detecteze amenințările de la o distanță de maximum 30 de km și o altitudine de până la 4000 m, realizezând identificarea lor folosind transceiverul IFF integrat. Poate urmări până la 20 de ținte simultan cu doar un operator. Pot fi interconectate până la 3 MCP, un MCP putând coordona până la 12 MANPADS, ATLAS sau ALBI.
MCP
IMCP oferă aceleași funcții ca MCP, reprezentând însă un upgrade – radar 3D în bandă S, care poate detecta, identifica și urmări 200 de ținte simultan, la o distanță de 80 de km și o altitudine de până la 15000 m. Poate fi operat și de la distanță, dintr-un vehicul PCP.
PCP (Platoon Command Post) a fost dezvoltat de MBDA împreună cu forțele aeriene franceze pe baza TOC (Tactical Operations Centre) al VL MICA. Este un sistem de control al unei apărări stratificate, putând coordona până la 8 lansatoare Mistral, 6 lansatoare VL MICA sau o combinație a lor (ex: 4 Mistral și 4 VL MICA). Poate fi conectat la un sistem centralizat, la alte PCP, senzorii folosiți pot fi sisteme IMCP sau alte radare care pot supraveghea un suprafață mai mare. Realizează operațiuni în timp real (urmărire și evaluare a amenințărilor, estimarea necesarului pentru a răspunde amenințărilor) dar și operațiuni care nu se desfășoară în timp real – monitorizare și control al senzorilor și lansatoarelor, planificare misiune, simulări. Ca o observație, dacă la PCP sunt conectate VL MICA și Mistral sistemul poate alege cea mai bună combinație de rachete lansate și lansatoarele pentru a avea o probabilitate cât mai mare de succes.
-
- PCP-IMCP-MPCV deployment on Châteauroux-Déols airport. Châteauroux, France. June 26th 2014.
IMCP și PCP
PCP la interior
Dacă insistăm asupra integrărilor realizate de terți, notabile sunt Thales Aspic, Thales Mygale care poate controla 8 Thales Aspic, Boeing Guardian (are unele sisteme comune cu Boeing Avenger), Thales Blazer (o RWS instalata pe APC Piranha care contine un radar Thales, camere IR și normale și un tun gatling GAU-12).
Thales Aspic
-
Aster
Și dacă am început cu lucruri realizabile, e momentul pentru un dezmăț idealist. Aster are două variante – Aster-15 și Aster-30, Aster-15 fiind disponibilă doar ca versiune navală, scopul ei fiind de a fi folosită pe navele unde Aster-30 nu ar avea loc (ex. corvete). Pot fi folosite împotriva tuturor tipurilor de ținte – rachete subsonice și supersonice, rachete antiradiație, avioane, UAV, elicoptere. Aster-30 poate fi folosit chiar și împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă (până la 600 de km), exitând în plan doua upgrade-uri (Block 1NT și Block 2) care să ofere capabilități împotriva rachetelor balistice cu raza de 1000 de km, respectiv 3000 de km.
De remarcat că în 2012 într-un test efectuat de fregata Forbin, o rachetă Aster-30 a oprit o rachetă de croazieră antinavă care zbura la înălțime mică și se deplasa cu mach 2.5. Sună cunoscut genul de amenințare?
Aster-30 poate fi folosit atât la bordul navelor (fiind instalat la bordul distrugătorului Type 45 și al fregatelor din clasele Horizon/Orizzonte) cât și pe uscat în varianta SAMP/T (folosit de Franța și Italia), fiind destinate protecției zonelor importante, Aster-30 Block 1 fiind racheta integrată în SAMP/T.
O baterie SAMP/T include un vehicul de comandă și control, radarul Arabel produs de Thales și până la 6 vehicule pentru transport și lansare (TEL – Transporter Erector Launcher). SAMP/T folosește calculatoare MAGICS (Modular Architecture for Graphics and Image Console Systems) și MARA (Modular Architecture for Real-time Applications).
Radarul Arabel este de tip AESA, antena având 4000 de elemente și se rotește o dată pe secundă, fiind folosit pentru detecție, urmărire și control al rachetelor. Folosește frecvențele 8-13 GHz, având un azimut de 360 de grade și o elevație de la -5 până la +90 de grade. Poate urmări simultan 100 de ținte și controla până la 16 rachete, având o rază de 100 de km.
Radarul detectează și urmărește țintele, sistemul de comandă evaluând, prioritizând și alegând țintele. Datele referitoare la țintele primară și secundare sunt trimise lansatorului, fiecărei rachete fiindu-i alocate frecventele pentru căutare și legătura de date. Racheta Aster este lansată, primind o dată pe secundă informațiile actualizate despre pozitia țintei și viteza ei.
Vehiculele pentru transport și lansare au câte 8 rachete aflate în containere proprii, cele 8 rachete putând fi lansate în 10 secunde.
Racheta are două trepte, prima treaptă fiind folosită ca booster și pentru a fi îndreptată în direcția țintei, apoi separându-se. Cu lungimea de 2.3 m și masa de 340 de kg arde timp de 3.5 secunde. Treapta a doua are 4 aripi rectangulare și 4 suprafețe de control și are un motor cu combustibil solid. După separare, primește de la sol corecții ale traiectoriei prin intermediul canalului uplink al radarului, antena de recepție fiind în partea din spate a rachetei. Sistemul inerțial de ghidare conține un giroscop miniatural cu laser.
Pentru a manevra în faza finală a zborului și a ajunge la o distanță de 2 metri de țintă, racheta folosește PIF (Pilotage En Force) – evacuare laterală controlată (prin 1-2 din cele 4 duze existente) a unui gaz sub presiune produs de un generator cu combustibil solid, duzele aflându-se foarte aproape de centrul de greutate al rachetei.
Radarul de la bordul rachetei – o variantă modificată de AD4A produs de Thales și Selex – folosește frecvențele 12-18 GHz, fiind cu pulsuri Doppler. Dacă inițial corectiile primite aveau doar rolul de a îndrepta racheta spre țintă, în momentul în care radarul propriu a detectat ținta și o poate urmări, racheta este autoghidată.
Fregata Forbin
Sistemul SAMP/T
Lansatorul și radarul SAMP/T
SAMP/T scos în lume
Ca o concluzie, un parteneriat cu MBDA reprezintă o variantă reală de a avea într-un termen de câțiva ani o apărare antiaeriană demnă de luat în seamă. Pe lângă avantajele evidente, cele neluate în calcul de MApN la achizițiil (mă uit constant la cât de pestriț este inventarul și mă întristez) sunt cele logistice. O uniformizare a soluției AA aduce beneficii din punct de vedere al utilizării resurselor (aceleași rachete), simulatoarelor, sistemelor de diagnostic, testare și întreținere și integrării (chiar și punct-la-punct pentru început) disponibilă deja în produse.
Va îndrăzni MApN să părăsească lumea autistă plină de unicorni roz și nori pufoși în care trăiește și să vadă realitatea? ™
PS: Dacă par entuziasmat este pentru ca sunt – există soluții regionale, care pot rezolva problemele pe care MApN le are în domeniul apărării antiaeriene.
Pe final, sa ne dorim rachete noi și să le tragem doar la exercitii în poligonul Cap Midia.
In stanga, rachete noi, dreapta Mistralul la Capul Midia
Iulian
Surse:
http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/english-version/controversial-hawk-missile-defense-system-arrived-in-romania-36537.html
http://pvo.guns.ru/s75/s75.htm
http://www.roaf.ro
http://airwar.ru/weapon/avv/mistral.html
https://asiapacificdefence.blogspot.ro/2014/01/naval-surface-to-air-missiles-in-modern.html
http://www.army-technology.com/projects/aster-30/
http://www.militaryparitet.com/nomen/russia/rocket/rocketcomplex/data/ic_nomenrussiarocketrocketcomplex/5/
https://philologiavt.org/philologia/article/view/110/76
http://www.military-today.com/missiles/mistral.htm
http://www.deagel.com/Surface-to-Air-Missiles/Mistral_a001129001.aspx
http://www.globalsecurity.org/military/world/europe/mistral-m.htm
http://rbase.new-factoria.ru/missile/wobb/vl-mica/vl-mica.shtml
http://www.deagel.com/Ship-Air-Defense-Systems/Vertical-Launch-Mica_a001595001.aspx
http://www.globalsecurity.org/military/world/europe/mica-vl.htm
http://www.armyrecognition.com/france_french_army_vehicle_missile_systems_uk/vl_mica_land_short_range_missile_system_technical_data_sheet_specifications_description_pictures.html
http://www.army-technology.com/projects/vlmica/
Foto: interwebs
S-75M3:6 baterii în Bg1 rsa, 3 baterii în Capu Midia (cu ele se execută tragerile de instrucție),plus câteva în conservare .Neva nu mai există în Romania.
Plus încă o baterie la comandamentul brigazii,pentru instrucție.
La Neva am scris ca avem fantomele lor, fie-le tarina usoara. Nu stiu cum se poate evaporate ceva din inventar fara explicatii, pe banii contribuabilului, fara a fi inlocuit.
Despre Neva există o teorie:au fost scoase din inventar după doborâre lui F117 si vândute în Israel.
Pentru ca erau prea bune si ne-am speriat ca putem sa le folosim la ceva, probabil. Ne fuxorau complexul national – Miorita.
Multumesc pentru corectia de la S-75.
Voi aveti un fetis cu NEVA. Nu mai plangeti ca nu aveti dupa ce. Tot din generatie cu Volhovul este si asta. De fapt sunt Volhoave pe roti asa ca nu mai varsati lacrimi pt ele.
S-125 Neva nu erau decat pe roti, cate 2 rachete, erau si pe instalatie fixa, cate 4 rachete. instalatia de 4 rachete au pus-o si pe sasiu de T-55.
https://en.wikipedia.org/wiki/S-125_Neva/Pechora
Noi am avut Neva cu lansator fix nu Mobil.exista o teorie ca au fost vandute in Israel care le-a revandut intr-o Tara africana aflata sub embargo.
Mistralul e un sistem SUPER. in special sa inlocuiasca CA-94 din marina. Imi place SADRAL.
Totusi are raza de actiune putin cam mica fata de STINGER-ul americanilor.
Apropo… la MK, in baza, americanii au STINGER-uri?
Eu am alte fetisuri. 🙂
Dar vorbind de rachete, unui sistem i se poate face upgrade prin schimbarea partii de ghidare si de cautare cu ceva mai performant. Asta daca din punct de vedere tehnic capabilitatile produsului sint satisfacatoare si nu a fost depasita durata de stocare a propulsorului. Si daca iese bine la pret.
Sigur un complex a fost vandut\cedat in Israel. Au fost ofiteri care au plecat in Israel odata cu expedierea complexului…
S-a vrb in articol de Aster-15/-30 ca ar fi bune pt FMRo, si daca guvernantii cu MAPN-ul vor decide sa cumpere MIM-104 Patriot…sh narmalnay ca he…e de la americani plus Stinger in loc de Mistral si Spyder de la israelieni cu Pyton-5 sau Derby pe el in loc de VL MICA?
Si asa facem o mamaliga
deci avem dotare nu gluma..dar lipseste cu desavarsire.tehnica anilor..70…anul de gratie 2017..ce sa mai zic..parca au existat ceva intentii de dottare cu vl mica..macar sa procedam ca ungurii..ei au mistral 1..si il modernizeaza..nu cred ca ar fii foarte scump dotarea macar cu niste mapdsuri rezonabile si in nr rezonabil.
ink un coment..lucrez langa unitatea din floresti,jud cluj,cluj napoca.chiar am observat activitatea din unitate.pustiu..cladiri abandonate..doar garda ce se mai misca prin unitate.caini..camioane vechi batute de ploaie si de vant,zapada.peisaj dezolant..pt o unitate militare care ar trebui sa asigure apararea aa..a orasului cluj si imprejurimi..din ce stiu eu.legende locale cu dealuri pine de rachete si tehnica sf…abunda.secret de stat militar.poate ar trebui sa se aloce mai multi bani si pt renovarea/modernizarea/izolarea..bazelor si unitatilor militare..dar eu vad ca se returneaza bani de la mapn la buget..pt ca nu au pt ce aloca..doamne doamne.
Complexul KUB nu apară orașul.El însoțește marile unități mecanizate în acțiunile de luptă.
Mă rog,asigura apărarea aa ofensiva.
În ofensivă.
Intr-adevar, Kub si OSA sunt destinate folosirii impreuna cu alte unitati in actiunile de lupta. Kub poate fi modernizat destul de mult, insa trebuie calculat daca merita costurile, neavind prea multe.
Este desfiintata si tehnica relocata.
Asa ca nu te mai lamenta ca e pustiu si alte alea.
DPDV tactic s-au schimbat multe si ce dracu rost are sa tii ceva ce nu mai corespunde?
Ce s-a schimbat DPDV tactic mai nea Nemo lamureste-ne si pe noi ca ne-ai facut curiosi?
Sa nu confundam desfiintarea unitatilor din lipsa de tehnica si scaderea numarului de militari cu tactica…
de unde stii dumneata nemo ca unitatea e desfintatasi tehnica relocata?eu nu am idee de asa ceva..ai app..unitatea aia arata asa de ceva vreme..ca si multe altele..nu ma lamentez..doar constat..si zici ca nu mai corespunde?au pus ceva in locul dotarilor actuale..ca sa inlocuiasca ceea ce au..?nu cred..
Nu e desființată:Reg.50 raa Andrei Muresianu.
Prin iulie – august 2016 am trecut si eu cu masina prin spatele unitatii din Floresti ,Cluj, pe drumul acela de pamant si spre surprinderea mea am vazut stationate vreo 2-3 sisteme
KUB. Au stat acolo vreo 2 saptamani, dupa aceea parca erai in zona crepusculara.
Ce-ar fi fain la MBDA este ca au produse pentru toate categoriile de forte, merg si la uscat si la marina, unele chiar si la aviatie.
O intrebare privind maretul nostru Hawk: cand au adus americanii Patriot aici, pe langa verificarea logisticii, a mai fost o chestie legata de faptul ca Patriot si Hawk pot lucra cumva impreuna, pentru ca Patriot suplinea ceva ce ne lipsea noua. (scuze pentru limbajul atehnic)
Any guess?
Exact acesta este motivul pentru care consider MBDA ca fiind o solutie – aceleasi solutii pot fi folosite atit pe mare cit si pe uscat. Nu sintem bogati, iar asta ne ajuta (oricum, nici MBDA nu sint cei mai ieftini).
Legat de Hawk + Patriot, tot ce este dezvoltat in US este realizat sa fie interoperabil, pentru ca asa lupta ei. Mai greu daca pleci pe drumul mix & match, unde este nevoie de integrare intre sisteme, care costa spre jumatate din pretul fiarelor.
@Nicolae. Exact asta am intrebat si eu si DA Patriot poate lupta impreuna cu HAWK. Suplimenta radarul, conducerea si conducerea focului. Daca am cumpara Patriot am gasi o utilizare decenta si pt Hawk.
@Iulian, @George
Sper ca sesizati ironia faptului ca, cel mai simplu (poate chiar si ieftin) mod de a face Hawk complet operational, este sa luam Patriot? 🙂 🙂 🙂
Interesant este ca in proiectia de buget (care naiba stie cat o fi pana la urma) se vorbeste de achizitia unui sistem AA cu raza lunga plus integrare in industria nationala (daca nu ma inseala memoria).
Caz in care, daca luam in considerare cele de mai sus, e destul de clar care ar putea fi el… 🙂 Twisted and funny in the same time! (pardon my english) 🙂
Io zic ca ala e pus acolo, luat pur si simplu la copy-paste, alaturi de altele, fara ca cineva sa se gandeasca serios la asta…
De a face Hawk complet operational da. De a il aduce la zi din puct de vedere tehnologic…. eu stiu?
„Va îndrăzni MApN să părăsească lumea autistă plină de unicorni roz și nori pufoși în care trăiește și să vadă realitatea?”. Momentan nu, n-avem amenintari! Cand vor fi calare pe noi atunci ne vom simti „amenintati”. Pana atunci merge cu RFI-uri, PFI-uri, La-La -i-uri, Tra-la-i-uri, etc.
Felicitari Iulian,, fff bun articol! Sper sa-l citeasca si baietzii mult prea linistiti, adepti a-i pacii si bunei intelegeri intre popoare de la MApN. In rest, ramane cum stim!
Felicitari, un articol foarte bine documentat. Se zice ca tot ce face MBDA este foarte scump, peste medie, dar intr-un sistem integrat Mistral, MICA, ASTER 15,30 costurile si off-set-ul vor fi benefice pentru bugetul MAPN si economia Romaniei.
Dar, ne trebuie viziune, dorinta, buna credinta si de ce nu patriotism.
Urmaresc de ceva timp ceea ce se publica pe acest site+comentariile si de ce mai multe ori ma bucura ceea ce citesc. Nu cred ca este in van ceea ce faceti.
Intradevar MBDA poate oferi o solutie integrata completa pentru apararea AA stratificata. Pretul nu-i mic dar pe aceasta zona discutam oricum de foarte multi. Pe de alta parte MBDA are produse de foarte buna calitate.
Multumim pt aprecieri1
Da, MBDA sint scumpi. Dar, pe de alta parte, nici o solutie nu e ieftina daca e facuta cum trebuie si aleasa cu cap.
neta ma baieti ce ne trebuie noua asa tehnica cand o mare parte din populatie nu au ce pune pe masa cam asta ar fi replica celor care ne conduc adevarul e ca in final dupa 30 de ani cea mai mare parte din populatie nu are ce sa puna pe masa dar nu avem nici autostrazi nici cai ferate de scoli si spitale ce sa mai vorbim de dotarea armatei am ajuns sub nivelul ugandei intrati pe viki sa va convingeti
stii ceva cazuri de morti de foame?
@Robu. Toate sunt legate intre ele, o armata bine dotata atrage investitii in economie, economia genereaza slujbe, plus ca o armata bine dotata e semn ca aia care conduc tara sunt ceva mai patrioti ne putem astepta asadar si la o economie solida…
Iulian, as vrea sa te rog, in limita timpului disponibil, sa vii cu doua completari:
– cam care ar fi necesarul minim de baterii folosind rachetele mentionate pentru o aparare cat de cat eficienta
– ceva informatii legate de pret (stiu ca pretul depinde de multi factori, dar asa groso-modo, ca eu nu am gasit mare lucru in ceea ce priveste familia Aster)
Multumesc
Franta a platit 4 miliarde pentru 10 baterii (?) SAMP/T si rachete (375 de Aster 30 si 200 Aster 15).
MICA are un pret de aproximativ 2 milioane USD (??), desi alte surse dau ~600 kUSD.
Mistral ajunge pe la ~200-300 kUSD (pe piata neagra un Mistral este 60-100k USD, probabil Mistral 1).
Ca o comparatie:
– Stinger 440000 USD (vindut Finlandei)
– Sidewinder 300000 USD
– baterie HAWK 50-60 milioane USD (in functie de versiune)
Legat de necesar, depinde de viziunea Ministerului. Pot doar sa imi dau cu parerea.
Multumesc Iulian
Marius
cred ca preturile se mai duc putin in sus – da, nu am calculat si inflatia si nu am specificat la ce an se refera preturile. 🙂
Costul de 440k era in cazul achizitiei Finlandei. Dar au luat sensibil mai multe sisteme. Discount de volum. 🙂
Cu placere, Mihai.
Referitor la numarul sistemelor cu raza lunga de actiune, cred ca 6-7 sunt suficiente. Dar in jurul lor trebuie adaugate alte sisteme – CIWS, rachete cu raza scurta/medie de actiune; bateriile AA cu raza lunga de actiune (Patriot, Aster, MEADS) vor fi tinte de maximum interes.
Asa vreo 10 miliarde dolari
Cred ca pretul de 400-500 de milioane pe baterie de Aster 30 este destul de corect. online pentru un lansator cu 8 rachete se da un pret de ~34 de milioane de USD, ceea ce ar duce pretul rachetei la 4-4.25 milioane USD, camionul inclus. O baterie are 6 lansatoare, inca 48 de rachete (deja am ajuns la 400 de milioane), radarul si centrul de comanda. 400-500 de milioane USD pe baterie ar fi un pret bun. 🙂
La cat costa o racheta mai conteaza camionul 🙂 ?!
frumoasa lista, dar cred ca preturile se mai duc putin in sus 🙂
Referitor la Mistral, as prefera mai degraba ceva cu adevarat portabil, bazat pe IR si poate dublat de MANPAD-uri/vehicule cu rachete LASER „beam-riding” din categoria RBS70NG /Starstreak II. AN/TWQ-1 Avenger mobile integreaza si Starstreak, alaturi de Stinger.
La portabile, pana de curand FIM-92E Stinger RMP Block I parea sa bata detasat la capul de lupta (3kg), distanta (8km) si chiar viteza, desi avea diametrul de doar 70mm (fata de 72mm la CA-94M) si cea mai mica masa a sistemului: 14,3kg dar si a rachetei (10kg). Vezi comparatia din tabelul de aici:
https://en.wikipedia.org/wiki/FIM-92_Stinger
Astea intrau in comparatie: 9K34 Strela-3 /SA-14 9K38 Igla /SA-18 9K310 Igla-1 /SA-16 9K338 Igla-S /SA-24 FIM-92 Stinger RMP Grom Starstreak
Verba o fi ceva mai performanta, insa si Stinger avea terminata o evolutie care nu a intrat inca in productie de serie datorita constrangerilor bugetare in 2002:
„Stinger E – RMP Block II. The improvements included an imaging infrared seeker head from the AIM-9X. With this modification, the detection distance and the resistance to jamming was to be greatly increased. Changes to the airframe would furthermore enable a significant increase in range”
si mai e si asta:
ADSM, Air Defense Missile Suppression: A variant with an additional passive radar seeker, this variant can also be used against radar wave transmitters
Apropos de preturi Stinger modernizate:
http://www.armyrecognition.com/february_2015_global_defense_security_news_uk/raytheon_to_deliver_stinger_fim-92_h_missile_systems_to_south_koreas_armed_forces.html
Raytheon livreaza Stinger FIM-92H catre Coreea de Sud, in valoare de 35mil.$ contract care contine:
– 63 rachete Stinger FIM-92H Block 1 (retrofit and Service Life Extension Program Stinger FIM-92EReprogrammable Microprocessor missiles),
– 28 lansatoare aer-aer,
– 4 x Captive Flight Trainers and associated test equipment, repair parts and support to ROK’s military
STANJENITOR DE EFTIN..as lua ieri 10 contracte la fel..
KUB este un sistem care inca poate face multe cu un minim de modernizare.
Eu zic sa nu va faceti prea mari sperante, caci in urmatorii 3 – 4 ani cred nici nu vor aduce in discutie ceva referitor la achizitia de astfel de sisteme de rachete.
In cel mai bun caz o sa afirme ca au in vedere asa ceva, dar deocamdata suntem bine, avem alte prioritati!
@Cezar Sau maximum la care putem sa speram sunt niste Stinger pentru FOS.
1. KUBul nu stiu daca mai merita modernizat, aici ar intra radarul, racheta in sine, centrul de comanda. Era o varianta acum 10 ani, intre timp KUBul romanesc cred ca ar avea nevoie de o improspatare a resursei, daca s-o mai putea, toate rachetele sunt achizitionate inainte de „89 si au o durata de viata de maximum 20 de ani.
2. FOSul nu prea foloseste Stinger, insa pt trupele mai clasice asa, este o mare necesitate.
@George 1.Stiu ca cehii parca au facut o modernizare pentru KUB in care tot sistemul era adus la standarde NATO iar rachetele vechi erau inlocuite cu ceva dezvoltat din Sea Sparrow, rachetele avand o durata de viata de 25 de ani din cate tin minte. Deci eu unul zic ca o modernizare de genul ar fi rentabila pentru a mentine sistemul in functiune inca 25 de ani…
2. Ma rog, nu neaparat FOS, dar in general, achizitionarea de Stinger pentru infanterie s-ar putea realiza fara mari dificultati si ar fi un mare salt fata de actualele CA-94.
Si polonezii le-au modernizat, ungurii au modernizat radarul, noi nimic, dar cred ca deja e ca si cum am moderniza Marasestiul. Sunt vechi sa le lasam sa moarar cu demnitate 🙂 .
Stinger. Intradevar s-ar putea cumpara in loturi mici in fiecare an…
Cehii au Aspide, polonezii propun RIM-7/162 cu Raytheon.
Din cate vad ai facut o culegere apriori de tehnica AA REACTIVA si nu o analiza.
In primul rand ai omis din nestiinta sau din vointa-nu realizez- partea clasica a artileriei AA.
Pai atat terestru si naval dotarea RoArmy contine si proiectile de teava daca nu stiai, ca orice armata normala a lumii,chiar de vrei sau nu.
Atat terestru cat si naval !
Desigur, tu nu ai luat in calcul nici Geparzii…
Matale este ca nu ai de fapt legatura cu militaria?Nu de alta, dar ai fi luat in calcul toti factorii,nu doar jumate!
Nemo, Captain Obvious, multumesc, ai remarcat ceea ce era evident. 🙂 Scopul era tehnica reactiva si o solutie de pe piata. Artileria AA nu era in scopul articolului.
Si ce faci cu artileria AA in fata unor Tu-160 sau unor Suhoi?Cauta clipuri din timpul bombardamentelor aliate asupra Bagadadului sa vezi milioane de „proiectile de teava” brazdand cerul patriei si apoi intreaba-l pe google cate avioane au nimerit!
ai dreptatee,atac la mica inaltime nu mai exista,s-a perimat!!!
Iar elicopterele AT si de desant le urmaresti in raza de 1000 de m cu KUB si Volhov!!!!
Tare faza
AT o sa faca exact ca in Irak si Afganistan: te vaneaza de la 7-8km cu Hellfire.
Nu cred ca ai cu ce sa dai dupa ei: MR4 este pe la 2000m, 57 mm este la pensie, 23mm-30mm pe la 2500m, 35mm Oerlikon (Gheparzi inclusi) pe la 3500 – 4000m.
100mm AA nici nu stiu daca mai este in dotare si in mod sigur nu este peste tot.
Cam vrei racheta…
100mm nu mai este de mult in dotare DAR… S 60 (57mm) nici pomeneala sa iasa la pensie, il tin in continuare pe post de sistem AA SHORAD desi este o bascalie de „sistem”.
Iei DRACO. Pui si pe vehicule, si pe monitoare. Munitia e partea tricky.
@Nemo. Iulian le are cu militaria la un nivel foarte ridicat, fata in fata nu ai mai fi asa sigur pe tine.
Secundo: MBDA produce cumva tunuri si eu nu stiu?!
Tertio: Ti-am mai spus odata ca Gepardul nu-i bun de nimic, fiind foarte vechi si are nevoie de modernizare si tot cu acea ocazia ti-am explicat (tu sustineai contrariul) ca SA 6 si Gepard nu sunt integrate si nici nu au cum sa fie decat daca ar fi modernizate.
Faptul ca pe la aplicatii le poti vedea parcate impreuna nu inseamna integrare….
Apropos de militarie, apararea AA bazata pe proiectile nereactive (tunuri si mitraliere) se numeste… artilerie anti-aeriana, nu clasica, nu neo-clasica, nu vintange, etc.
Si, repet, mai usor cu datul lectiilor. Mai intai scrie si tu ceva si comentam dupa aia…
EDITAT.
Daca n-ai nimic de spus mai bine taci, daca nu poti contribui cu nimic la o discutie, mai bine nu te bagi, nimeni nu aprecieaza pe unu” care vine si intr-un mod agresiv, arogant si prost crescut isi da aere, fara, repet, sa participe cu nimic concret, doar cu faze de…cartier, ca stie el, si nu nici nu banuim, etc.
Mai lipseste sa te imbraci in trening…
Artilerie clasica o fi fost prin „60, astazi avem artilerie AA si sisteme AA pe baza de rachete. Millenium este artilerie clasica? Clasica este aceea care folosete proiectile chioare.
Ca sa incheiem aceasta discutie, unii confuzioneaza apararea antiaeriana cu artileria de camp.
La artileria de camp avem (in mare) artilerie clasica: tunuri + obuziere si artilerie reactiva: LAROM.
La aparare antiaeriana avem artilerie antiaeriana: tunuri de toate tipurile si pe toate sasiurile, inclusiv Gepard si rachete antiaeriene. Aceste doua ramuri ale sistemului national antiaerian sunt clar distincte in nomenclatorul MApN. In cadrul antiaerianei nu exista notiunea de artilerie antiaeriana reactiva ci de rachete antiaeriene.
?!
Daca crezi ca te ” aperi antiaerian” pe bune cu arme cu „teava” si munitie „clasica” adica chioara inseamna ca esti suficient de bun pentru a lucra la cancelaria ministrului apararii gen dusa sau altii la fel de imbatati de rezultatele „bune si foarte bune” … daca am trage dupa Liberatoare si LagG uri.
Fara rachete nu ai aparare antiaeriana. Ai idee cate proiectile chiare sunt necesare sa dobori un F16? Un Su 24? Ca sa nu mai vorbesc de doborarea rachetelor… inca de pe vremea V2 englezii au ajuns la concluzia ca nu merita sa traga dupa rachetele germane cu artileria aa („clasica” cum zici matale) pt ca ar fi necesitat cantitati imense de munitie cu mai multe paguba decat folos. Asta era la nivel de 1945.
Care era viteza unei V2?
Care e viteza unui avion de lupta in 2017? Care mai si al naibii ca manevreaza nu zboara drept ca o racheta nazista.
De aia nici nu mai suport sa ma uit la parada de 1 dec sau clipuri propatria unde ne iau de fraieri sau reporterii dunt absolut idioti daca se asteapta sa cadem pe spate ca ne trambalam in 2017 cu arme moderne in 1980. E eventual o rusine nationala. La o parada din asta lumea ar trebui sa huiduie fiecare politician prezent, pentru ca-si bat joc de Armata Romana.
O fi ca ne apreziaza NATO. Dar ne apreciaza pentru sange si sudoare nu pentru nepasarea cu care e tratata armata. Bocanci, veste, salarii pentru poulimea aia care sta in desert si vine poate acasa in carje sau in sicriu … la aia ar trebui sa merga ministrul apararii sa le.pupe mana pentru ca pe sangele si sudoarea soldatilor sta Romania la masa NATO. Nu din cauza T55 si Pipi3Hawk
Cu nemo vorbeam nea George, vad ca si tu ai zis cam acelasi lucru …
Nu mai merge carpeala. Trebuie sa ne hotaram ce atitudine adoptam pe termen lung. Ofensiva sau defensiva.
Pentru lupta in munti ,de rezistenta, suntem foarte bine pregatiti si acum…
@Rosu In principal trebuie sa ne bazam pe defensiva, dar sa avem si ceva cu care sa puteam sa impingem pana la Nistru…
legat de lupta in munti, sa speram ca vom mai avea paduri in care sa ne ascundem
Crezi ??
Daca am avea un sistem asemanator cu ala elvetian din zona montana … as mai zice. Altfel ne imbatam cu apa rece.
Incerc un raspuns la intrebarea lui Mihai.
Necesarul de baterii AA este probabil de cel putin 6-8 baterii cu raza lunga si mai multe cu raza medie si scurta. Important este ca pe cele pe care le vom achizitiona, fie ele si mai putine, sa le mentinem in stare de functionare si antrenamentul personalului sa fie continuu. Degeaba am avea un numar mare de baterii AA din care sa funtioneze doar cateva si acestea deservite de un personal care se antreneaza o data pe an cand mai vin americanii pe la noi- vezi Hawk.
Din ce am vazut pe unele site-uri externe o baterie de Aster (care utilizeaza si var 15 si var 30) + 96 de rachete costa 450-500 mil euro
Multumesc VS
Deci daca inteleg bine, un sistm cat de cat inchegat s-ar duce spre 4-5 mld EUR (doar partea cu rachetele, nu am luat in calcul si tunurile AA).
Vestea buna ar fi ca, daca inteleg bine, ar asigura si un nivel minim de protective contra rachetelor balistice.
Pe raza lunga discutia s-a purtat mereu in jurul unui numar de 6 baterii. Cred eu ca un sistem AA integrat si stratificat ar sari foarte bine de 5 miliarde de euro, daca tinem cont ca polonezii vor plati numai pentru Patriot 5 miliarde de dolari si mai ai nevoie de sisteme cu raza medie, SHORAD si VSHORAD, radare, centre de comanda, aviatie, etc.
Scump al dracului.
De scump e scump.
Dar sa se plimbe careva prin spatiul aerian ca la el acasa si sa-ti distruga toate podurile, fabricile, hidro si termocentralele, rezervoarele de gaze si carburanti, caile ferate si nodurile rutiere e si mai scump. De 100 de ori mai scump.
Dar cu cine sa vorbesti si cine sa te inteleaga ?
@VS Cred totusi ca cea mai buna varianta pentru rachete cu raza lunga ramane Patriot PAC-2 SH de la americani, plus niste NASAMS.
Si deasemenea, alaturi de aceste achizitii trebuie modernizate Hawk-urile la standardul XXI, modernizate KUB-urile, si trecerea de la CA-94 la Stinger(plus integrarea acestei rachete pe Gheparzi, eventual crearea unui Ghepard autohton pe sasiu de TR-85).
Si cam astea ar fi masurile care trebuie luate pe zona de AA.
Cred ca e putin prea ambitios planul asta;
Personal as fi multumit cu integrarea si modernizare OSA/Gepard, modernizare KUB eventual rachete noi.
In privinta achizitiilor noi, parca as opta pentru un MANPADS pur si nu pentru o racheta pe trepied si as prefera personal tot un design sovietic la baza, polonezul Piorun sub licenta.
Pentru raza mai lunga, Hawk modernizat si Patriot.
Pentru viitor, as ramane cu MEADS daca-l iau si germanii, chiar daca e mai scump insa mi se pare mult mai capabil ca orice se poate scoate din Aster.
@zma Ce am zis eu ar fi idealul 🙂
Pentru moment, lucrul care se poate face cel mai repede este achizitia de Stinger pentru unitatile de infanterie.
Nu stiu daca Stinger ar fi prioritatea, mie mi se pare ca modernizarea si integrarea a ce avem noi acum este prioritatea pentru ca toate pot fi decente inca o perioada de timp.
De asemenea, ma cam indoiesc de capacitatile Stinger, as prefer Piorun-ul polonez sau Mistral (desi mie acesta ultimul nu mi se pare manpad pur)
@zma Stingerul este cea mai ieftina si dovedita varianta pentru a umple golurile pe termen scurt… cat de cat.
Piorun e GROM adus la zi (ceva mai rezistent la contramasuri si raza de actiune crescuta la 6km), care la randul lui e o versiune usor modificata a Igla… si acum compara cu ce am scris eu despre Stinger… cred ca si varianta FIM-92E/H RMP Block 1 ii e net superioara: raza de actiune, cap de lupta, masa.
„Piorun is a modernized version of the GROM MANPAD, which is also designed and manufactured by Mesko. The latter is based on the Soviet-made 9K38 Igla (SA-18 Grail). One of the unique feature of the new MANPADS is the utilization of a new day/night optical sight mounted on top of the tube launcher. The range has also increased by 500 meters to 6 km.”
stiu ca e varianta poloneza a Igla/Grom insa pretul e ceva mai mica ca Stinger si ar putea fi asimilata mai usor in fabricatie aici tinand cont ca vine pe aceeasi filiatie (or articolul vorbea si de fabricarea aici); ma indoiesc ca vom face vreodata Stinger.
Poti cumpara licenta. EADS si Rocketsan fac Stinger, depinde de varianta.
Probabil ca asta ar fi o suma realista. Dar nu o bugetezi pe un singur an. Nici livrările nu se fac foarte repede. Ar trebui planificata o achiziție pana în 2030 după care trebuie sa te gândești la modernizări ale primelor sisteme achiziționate. Și tot așa. …….
Desigur, nu pe un singur an (oricum ar fi mai mare decat minusculul nostru buget anual). Oricum, asa cum spui si tu, livrarile se intend pe o perioada mai lunga, mai ales daca luam in calcul si oarece off-set, ceea ce presupune o perioada de timp aditionala. Eram doar curios cam la cat s-ar ridica, foarte aproximativ, costul unui sistem AA adecvat. Multumiri inca o data, si tie si lui George pentru detaliile suplimentare si felicitari lui Iulian pentru articolul excelent.
Si totusi voua nu vi se pare prea batator la ochi „exercitiul” Patriot-Hawk. Expunerea media destul de agresiva, toata lumea era „excitata” la prezenta bateriei americane?? Eu as miza pe un plan de achizitie a Patriot(daca mai tinem cont si de limbutele lui dragnea pentru trump).
Polonia si transferul tehnologic de la francezii DCNS:
http://www.defence24.pl/534421,morskie-porozumienie-dcns-i-pgz-transfer-technologii-i-wspolpraca-defence24pl-tv
Dati cu „translate”, eu mai astept putin pana o baga si pe versiunea in engleza pe defense24.com
Am avea nevoie de un sistem AA cu rază lungă, peste 100km, aici e punctul nostru slab. Cât despre protecția navelor cu CA95/94?!! să fim serioși!
Dumnezeule! Câte miliarde ar trebui băgate şi in sisteme antiaeriene noi! Dacă armele sunt la nivelul 1970 toamna, trebuie înlocuit tot, iar nişte ofiţeri de rang inalt si nişte foşti miniştri ai apărării să infunde un pic puşcăria.
subscriu
Trebuie sa bagam multi bani pt ca de peste 25-30 de ani nu s-a mai investit absolut nimic si acum au cazut toate. Realist vorbind Romania nu are astazi sistem AA, rachete AA ci doar se face ca are.
Nu putem numi Volhovul sistem AA serios, sau KUBul sau chiar SA -8 OSA AKM, cea mai „noua” achizitie. Iar HAWK nu este functional decat la nivel de propaganda a MApN, folsoind pt lansare un radare de descoprerie – TPS 79.
CA 94/95 sunt si ele niste glume, tunul S 60 nu mai vorbim, doar sistemele tractate 2×35 si 2x30mm inca mai misca ceva, Gepardul este la nivelul anilor „80.
Am impresia că decidenţii militari şi politici au tărăgănat/íntârziat/neglijat achiziţiile de arme până când toate s-au invechit, şi acum nu mai ştiu ce să facă, cu ce să inceapă, „pe unde să scoată cămaşa”. Nu cumva s-a ajuns intr-o fundătură privind achiziţiile de arme? În ritmul ăsta, nici in 50 de ani România nu va avea suficient armament modern.
Exact, trenul reinarmarii s-a dus. Avem nevoie de echipamente de toate categoriile, ori asa ceva costa zeci de miliarde si chiar daca le-ai cumpara acum, ai fi nevoit sa le folosesti niste zeci de ani pana cand le vei schimba, din nou, pe toate in acelasi timp. Ori asa ceva nu se face, fluxul reinnoirii in armata trebuie sa fie continuu, una e sa aloci 40 de miliarde deodata si alta e sa aloci 2 miliarde pe an timp de 20 ani, plus ca dupa 20 de ani cand deja sunt depasite primele echipamente achizionate, le vei inlocui treptat, asadar ciclul nu se opreste niciodata. Se numeste sustenabilitate 🙂 E ieftin, iti permiti, e un ciclu continuu, producatorii autohtoni sau straini te curteaza tot timpul, esti mereu in pas cu vremurile samd.
Ori daca faci ca Romania si ai intrerupt ciclul asta timp de 30 de ani, acum ai nevoie de tot, absolut tot, asta costa multe zeci de miliarde, nu ai de unde sa le scoti, iar odata achizitionate aceste arme nu se vor mai inlocui decat peste alti 20-30 de ani deci vom avea un gol in economie plus ca pana la urmatoarea inlocuire, ne vom trezi din nou ca suntem complet depasiti pe tot palierul si vom da din nou, dintr-o lovitura, 40-50 de miliarde sa ne revenim. Sinucidere!
PS: un exemplu. Daca noi dam acum multe miliarde pe vreo 60 de F-16, avioanele alea au durata de viata de 40-45 de ani. Ne vezi zburand F-16 in 2065 ? :))) In anul ala si F-35 va fi o relicva, iar noi vom aparea cu F-16 la fel cum aparem acum cu MiG-21… de fapt mai rau, fiindca acum MiG-21 ca si concept are „doar” 70 de ani in schimb F-16 atunci va avea aproape 100 de ani.
Foarte bine zis!
Off .Jjohannis someaza guvernul sa aloce cei 2 % pentru Aparare .
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/iohannis-critica-alocarile-guvernului-in-domeniul-securitatii-nationale-657177
Dar oare functioneaza toate acele 8 baterii HAWK ? Eu am mari indoieli.
DIn documente publice am gasit ca s-au achizitionat unul sau maxim doua puncte de control al focului, tot din documente publice aflam ca se poate sa se fi cumparat 4 radare ATAR, in poze apare unul singur, iar oficial nu confirma nimeni ca ele exista.
Asadar eu zic ca avem undeva intre 1 si maxim 4 baterii HAWK operationale, personal tind ca cred ca e vorba de una sau maxim doua.
Apropos de sistemele existente in inzestrare, cred ca 2K12/SA-6 Kub este singurul care ar merita modernizat si folosit inca 12-15 ani, fiind si mobil fata de Hawk.
9K33 (NATO SA-8) Osa-AKM sunt prea putine sa merite modernizate, desi ar exista niste alternative – vezi polonezii (care au 64 de sisteme) si modernizarile Belarus.
http://www.tehnomil.net/2012/09/08/mspo-2012-bumar-prezinta-blyskawica/
Eu cred ca vremea modernizarii KUBului a cam trecut. Ce sa pastram de la el in afara de sasiu?!
Rachetele sint ok, au fost contruite extrem de inventiv. Dar sint doua probleme: calitatea publerii din motor (sa nu se fi obosit plastifiantul) si numarul lor.
Pe linga vehicule nu stiu cite rachete om mai avea, pentru a vedea daca merita un upgrade. In ’90-’05, un upgrade al lor ar fi venit perfect. Acum nu stiu.
La numar de rachete pt KUB stam foarte bine, pe la revolutie aveam peste 1000 de bucati.
deci ar merita.
Io stiu?! Ca numar da…
si ca si performante… pot primi modernizare de procesor… ramane partea cu motorul, dar cred ca Elmec are, inca, ceva capacitati pe zona asta.
Poate avem noroc si intr-un final va fi demarat programul de achizitie a corvetelor/modernizare a fregatelor. Si cu ocazia asta o sa detinem si noi o firimitura de sistem AA mai modern. Ca sisteme AA terestre nu cred ca pupam prea curand.
Lumea uita elefantul din camera: Stunner. E cea mai buna racheta pe raza lunga.
Comparatie Stunner cu Aster 30:
Stunner, culmea, pare mai ieftin (am auzit de 1 mil per racheta, dar nush daca sa cred….), are raza mai lunga. E integrat pe PAC-4 (avem nevoie de minim PAC-3; sa nu aud de PAC-2), chiar daca cu radar ceva mai slabut decat pe DS. Merge cu Hawk.
Nu are insa varianta navala, e cv mai mare, si e principal antibalistic, cu capacitati ulterioare.
Aster e din directia opusa: principal AA, cu capacitati antibalistice ulterioare. Raza mai redusa (300 vs 120). E insa navala, deci comonalitate. Nu stiu daca se pot cumpara rachetele 15 si 30 separat. Scumputa, dar proven.
Important este insa cine din astia doi ne-ar da codurile sursa, sa putem lega sisteme diferite intre ele. Tind sa cred ca MBDA.
As mai miza si pe SIRET, cu IRST in varianta aer, lansata la sol si lansata naval.
Finally, Stinger e cea mai tare, dar depinde cat vrei sa dai pe ea. Sa le ceri americanilor sa faca o dezvoltare calumea, si sa cumperi licenta. Altminteri, modelul polonez.
„Nu stiu daca se pot cumpara rachetele 15 si 30 separat.”
Diferenta o face boosterul.
De fapt e o racheta VL MICA pusa pe boostere, la fel ca la proiectul SLAMRAAM unde e o racheta AMRAAM care foloseste un booster, fiindca altfel raza unei rachete aer-aer cand este lansata de la sol ar fi mult prea mica.
De aceea avem doua variante, ori mergem pe VL MICA, Aster-15 si Aster-30, eventual si rachete aer-aer MICA daca mai sunt de actualitate, ori varianta americana, si anume Sidewinder + AMRAAM + SLAMRAAM. La varianta europeana putem adauga Mistral M3 pentru raza foarte scurta iar la cea americana, FIM-92 Stinger.
Cea mai mare prostie pe care ar putea-o face romanii e sa faca o varza totala, cu rachete si sisteme atat europene cat si americane, unele pentru raza lunga, altele pentru scurta, altele aer-aer, si evident, sa cumpere putine din fiecare.
Nu stiu de ce dar am o frica interioara ca intr-un final, dupa toate discutiile astea entuziaste de pe bloguri si dupa toate RFI-urile ministerului, in situatia aia vom ajunge 🙂
Sa nu uitam ca armata romana, care numara vreo 70 000 de militari, foloseste autorisme 4×4 de cel putin 6 tipuri: Aro, Dacia Duster, Chevrolet Tahoe, Panhard, Humvee, URO Vamtac, asta daca Dacia 1310 a fost retrasa complet si am uitat eu alte vehicule 4×4 aflate in dotare in nr foarte mic (si cred ca am uitat).
Ghiveciul complet, euro-american, in numar insuficient si daca se poate, combinatii intre nou si second-hand.
A, si am uitat: armata va cumpara inca 200 si ceva de autovehicule 4×4, desi necesarul e de 1 000 vehicule (500 neblindate si 500 blindate).
La pariu ca alea vor fi de un al 7-lea tip ?
La pariu, din nou, ca dupa achizitia celor 200 si ceva, vor urma alte achizitii, daca se poate tot in transe mici, pana acoperim necesarul pana la 1000 ? Si daca si acele vehicule vor fi de un alt tip ?
Uneori, parca se saboteaza singuri…
@sorin2 Si mie imi este frica de acelasi lucru, sa faca un ghiveci complet.
Eu unu zic, ca daca tot am mers pe mana americanilor cu Hawk si F-16 sa mergem si cu apararea AA pe mana lor.
Eventual si pe fregate sa punem tot armament american…
Adica sincer, europenii nu imi inspira incredere in caz de razboi cu ursul.
La fel zic si eu…
Licenta pentru Stinger, comanda ferma pentru 3000 de rachete, 64 baterii mobile Avenger pe ce sasiu vrea muschiu’ lu’ MApN (Humvee, viitoarele 4×4, cui ii pasa), asta chiar n-ar trebui sa coste mai mult de 400 de milioane cu tot cu recalificari. Iar daca nu se poate, atunci la 250 milioane de lei din import si basta.
Apoi, minim 2 baterii PAC-3 cu 4 fake-uri si 4 puncte de comanda, rachete suficiente (deci nu minimul din oferta), asta n-ar trebui sa coste mai mult de 1,1 miliarde de euro.
Macar sa putem apara Basarabia si litoralul (portul Constanta, baza MK, baza Fetesti, centrala Cernavoda, etc) cu PAC-3 si toate trupele noastre cu Stinger, indiferent pe cate fronturi vor fi rasfirate.
Romanii, daca isi protejeaza militarii la sol, sunt suficient de multi si suficient de pregatiti sa reziste atacurilor diversilor vecini, presupunand ca armata nu se destrama, comandantul nu e tradator si avem si ceva logistica.
Asadar, o a treia urgenta ar fi acele 2 000 de autocamioane si 1 000 de remorci, pe care chiar le putem fabrica in tara.
Veste si casti noi am comandat cu duiumul, daca vom avea suficiente Stinger vom forta inamicii sa lupte la sol, iar acolo un alde Laszlo sau un alde Ivan si-o pot lua destul de serios daca intra la noi in tara.
@sorin2 Pentru noi ar fi mult mai potrivit PAC-2 sincer.
@vioniribu De ce? Ca si conceptie e depasit. PAC-2 lanseaza doar rachete cu raza lunga de actiune, acum, or fi probabil si ceva upgrade-uri insa doar pentru actualii utilizatori, nu se merita sa iei o baterie veche, sa-i faci upgrade si asa mai departe.
Bateria PAC-3 oferita Poloniei cand au cerut RFP pentru raza lunga putea folosi atat rachetele GEM+ cu raza de 160 km cat si rachetele MSE+ cu raza scurta, respectiv vreo 35 km, si care au si capacitati anti-drone, anti-elicopter, cred ca si anti-balistic.
Asadar, o baterie noua de PAC-3 poate lansa ambele rachete in cadrul aceleasi baterii si poate dobori aproape orice, de la bombardiere care zboara la altitudine mare, la avioane de vanatoare aflate la distanta, elicoptere aflate in apropiere, drone, rachete de croaziera si asa mai departe.
Chiar n-are rost sa te bagi la PAC-2 cand exista bateria PAC-3 de mai sus care le face pe toate 🙂
@sorin2 Este vorba si de pret. Americanii au dat intr-un contract vreo 250 de milioane de dolari ca sa modernizeze 770 de PAC-2 la standardul GEM+.
Adica 0.3 milioane de dolari pe racheta.
Ideea este ca, daca americanii vor, ne pot da 3-4 baterii de PAC-2 la discount de aliat care are scutul la el pe pamant, si eventual sa platim modernizarile. Pentru PAC-3 nou trebuie sa scoti mult mai multi bani din buzunar decat pentru asa ceva.
Daca ne dau baterii PAC-2 la pret demn de luat in seama, da.
Eu consideram situatia in sensul ca suntem singuri si pe barba noastra, cu Trump presedinte si in acelasi timp cu buget de 1,35 la suta, dupa ce am promis 2 si pana si anul trecut am avut 1,48, eu consider ca nu poti sa te duci la americani sa le ceri gratuitati sau favoruri 🙂
Dar daca ne ofera PAC-2 ieftin, da… avem 6 baterii SA-2 care sunt mai degeaba decat o prastie la vanat de ursi, daca le-am putea inlocui cu PAC-2 macar s-ar gandi de doua ori inamicii inainte sa zboare peste Romania cu Tupolevul, Suhoiul sau… Gripenul.
Dar daca e pe bani, contract si plati multianuale… PAC-3 sau MEADS. PAC-3 are raza de angajament de 270 de grade iar MEADS o are de 360 de grade.
Rusii au destui informatori si destule resurse de lovire (avioane, elicoptere, trupe speciale, rachete sol-sol) incat sa iti loveasca bateria din unghiul mort. La MEADS nu exista unghi mort 🙂
Ma rog… noi aici doar vorbim discutii. E clar ca pe aia din minister, dar si pe aia cu liniutze si stelutze pe umeri, nu-i intereseaza decat salariul, solda si pensia… toate platite din banii mei.
@sorin2 Si eu as vrea ce e mai bun, dar realist vorbind, nu cred ca ne permitem din buzunarul nostru un sistem AA cu raza lunga de ultima generatie. Solutia cea mai realista este PAC-2 prin EDA, nu am fi primii care ar face asta. De exemplu Grecia a primit in 1999 125 de rachete moca. Asa am putea si noi sa primim 150 de rachete moca si sa platim modernizarea. Una e sa dai 50 de milioane pe rachete alta e sa mai adaugi un 0 la suma asta.
Merge si PAC-3. PAC-4 ar fi perfect, dar deh….
Eu doar facem o trecere in revista.
Mie nu imi surad rachetele lor aer-aer. IRIS-T si Meteor > Siderwinder si AMRAAM.
Si in genere nu sunt amatori de offset. Europenii mai curand. Ursul e urs, but bussiness is bussiness.
Eu mizez pe commonalitate mare. De aia jonglez cu aer-sol sol-apa. Americanii nu folosesc SLAMRAAM pe nave sau NASAMS, au alte Standarde. Pe cand MBDA are si aer si sol si apa (Asterele si Meteor. Mai ramane cv de raza scurta sa iei).
Comonalitate prea mare cu MANPADS oricum nu prea e.
De curand au integrat ESSM pe Nasams, combinand trei rachete intr-un lansator
Dar NASAMS nu e integrat pe nave 🙂 . Aceea e artilerie de coasta.
Eu vorbeam de racheta ESSM, initial navala, acum integrata si pe lansator terestru alaturi de doua rachete aer-aer, acum folosite de RoAF pe F16
am vazut dacia 1310 acum o luna, inca exista
@robi Ms de confirmare. Deci avem minim 7 tipuri de vehicule 4×4, ne pregatim sa cumparam al 8-lea, de import si in nr insuficient, dupa care probabil va urma al 9-lea.
Suntem de toata flota…
Mult succes sa convingi fratii de peste ocean sa punem rachete europene pe avioane americane. 🙂 Adica poti pune, dar proabil vei avea un caz de ‘warranty void’. 🙂
@Sorin 2. Daca vrei un film de groaza loco, gandeste-te mai ales cum am reusi sa integram diferiti producatori de sisteme AA, din diferite tari si mai ales cat ne-ar costa, daca aceasta integrare chiar este posibila.
http://www.military-retia.eu/en/modernization-2k12-kub
Uitati aici pachetul de modernizari pentru KUB.
Si cateva imagini cu produsul final:
http://i60.fastpic.ru/big/2013/1029/df/a78d00cae2fabfd79a7f6175d0be13df.jpg
http://forum.valka.cz/attachments/3583/demonstrator-retia-aspide-07-uprav.jpg
http://www.armyrecognition.com/images/stories/east_europe/czech_republic/exhibition/idet_2013/news/pictures/RETIA_MBDA_SA-6_Aspide_modernization_IDET_2013_news.JPG
Racheta noua:
http://i58.fastpic.ru/big/2013/1029/a9/a54b3edb5c43bbb976d9f610985587a9.jpg
sunt mai multe variante pentru KUB:
http://www.rumaniamilitary.ro/modernizari-poloneze-si-ucrainene-pentru-sa-6-2k12-kub
RIM-7 si Aspide nu stiu daca merita… RIM-162 e putin altceva. Rachetele 3M9E inca ar putea fi modernizate.
http://www.rumaniamilitary.ro/variante-de-modernizare-sa-6-kub-cehia
http://www.rumaniamilitary.ro/sa-6-serbia-variante-de-modernizare
http://www.rumaniamilitary.ro/cehia-isi-modernizeaza-bateriile-de-sa-6-kub
http://www.rumaniamilitary.ro/inteligenta-romaneasca-modernizarea-complexelor-de-rachete-sa-8-si-sa-6-intre-dorinta-si-realitate
offtopic
cine mai viseaza la AGILIS?
http://www.snafu-solomon.com/2017/01/romania-orders-more-piranha-armored.html
UPI? Who dafuq is that?
http://www.upi.com/Defense-News/2017/01/26/Romania-orders-more-Piranha-armored-vehicles/4671485445724/
http://www.upi.com/Defense-News/2017/01/26/Romania-orders-more-Piranha-armored-vehicles/4671485445724/
Nu stim cate Piranha III.
@Musoiu Probabil sunt doar o completare.
Daca era un contract major trebuia sa treaca prin parlament.
Bine ca macar sunt arme noi 🙂
mda,am citit tot de la un cap la altul si concluzia este una singura:
we are in deep fucking shit !…nu existam pe sectorul AA?