Deveselu
In 2007 SUA au initiat primul proiect de aparare anti rachete balistice (BMD) pentru Europa, care prevedea amplasarea de interceptori GBI in Polonia si radare in Cehia, sistem similar cu cel folosit de scutul GMD , amplasat in Alaska si California. Acest sistem este destinat apararii SUA impotriva ICBM.
Dupa mari presiuni din partea Rusiei si dezbateri publice, noua administratie Obama, a anulat proiectul initial in 2009 si a fost inlocuit cu The European Phased Adaptive Approach (EPAA).
Amplasarea sistemelor anti-rachete balistice are o componenta politica majora.
Obama a dorit o „resetare” a relatiilor cu Rusia, mai ales datorita negocierilor tratatului New Start Treaty, semnat intre Rusia si SUA in 2010, tratat care prevede reducerea la jumatate a rachetelor nucleare ICBM, SLBM, bombardierelor nucleare (limita max. 700), lansatoare (800) si a loviturilor nucleare (1550).
EPAA este un program de realizare a unui sistem BMD contra amenintarii rachetelor balistice cu raza medie si intermediara lansate din Iran cu scopul de a apara orasele si bazele militare europene.
Planul a fost structurat in 4 etape :
I. In 2011 au fost desfasurate nave dotate cu radar AN/TPY-2 si rachete SM 3 Block IA. Initial a fost deplasat in Mediterana crucisatorul clasa Ticonderoga USS Monterey, iar din 2014-2015, au fost transferate la baza Rota din Spania, distrugatoarele clasa Arleigh Burke: USS Donald Cook, Ross, Carney si Porter, cele care ne viziteaza periodic. In 2017 Porter si Ross au lansat atacul cu Tomahawk in Siria.
In Rota sunt detasati 1200 militari americani si 2100 membrii ai familiilor.
II. In 2015, amplasarea bazei Aegis terestre la Deveselu si a unui radar de avertizare avansat AN/TPY-2 la Kurecik in Turcia. In aceasta faza Deveselu este dotat cu rachete SM-3 Block IB, cu viteza de 3.5 km/s.
III. In 2018, amplasare baza Aegis terestra la Redzikowo in Polonia dotata cu rachete SM-3 Block IIA cu viteza 4.5 km/s, precum si introducerea acestui tip de racheta la Deveselu.
IV. In 2020, introducerea in sistemele AEGIS a rachetei SM-3 Block IIB cu viteza de 5.5 km/s, avand capacitate de interceptare ICBM, inclusiv in Polonia si Romania.
Faza a IVa a fost anulata, inclusiv s-a stopat dezvoltarea rachetei SM 3 Block IIB. Americanii au afirmat ca renuntarea la faza a IVa nu se datoreaza presiunilor facute de rusi, ci schimbarea destinatiei fondurilor catre sistemul anti ICBM din SUA, (GMD), scopul EPAA fiind doar de aparare contra rachetelor lansate din Iran.
Viteza unei rachete (cea de burn out – din momementul opririi motorului racheta) este o caracteristica esentiala a capabilitatii sale, determinand raza, inaltimea si posibilitatile de interceptare a unei rachete balistice.
In figura de mai jos se face o comparatie intre variantele ale rachetei SM 3:
SM 3 IA/B viteza 3,5 km/s raza 700 km
SM 3 IIA viteza 4,5 km/s raza 2500 km
Lansarea unui interceptor SM 3 contra unei rachete aflate in faza mijlocie de zbor, se poate face numai la terminarea arderii in motor (burst out ), deoarece atunci se poate face calculul exact al traiectoriei balistice. Acest moment este marcat pe grafic ca timp de intarziere t(bo); 100s, 200s, 300s,…
In figura curbele indica posibilitatea de interceptare (inaltime, raza) functie de numarul de secunde trecute din momentul lansarii. Pentru a putea fi interceptata, traiectoria unei rachete trebuie sa intersecteze anvelopa de zbor a interceptorului, corespunzatoare timpului de intarziere.
O racheta ICBM (t(bo)circa 300 s) are un timp de ardere mai lung decat o racheta cu raza scurta sau medie. La terminarea arderii, viteza ICBM este de 7 km/s, inaltime 200-400 km, dupa care se separa ogiva, mult mai greu detectabila si mult mai mica.
In figura de mai jos este prezentata capacitatea de interceptare a unei rachete ICBM SS-19 lansate de rusi (graficul verde). Graficul rosu este pentru rachete iraniene.
Racheta de interceptare a fost lansata la 300 s dupa lansarea ICBM (burst out).
Teoretic ICBM este in raza de actiune al Aegis, in anvelopa de 300s.
Interceptare cu SM 3II A din Polonia
Racheta ICBM ruseasca lansata de la 2000 km, se afla dupa 300 s la o inaltime de 300 km si la o distanta de 1200 km de Aegis Polonia. Lansarea unei SM 3 Block IIA cu viteza de 4.5 km/s, s-ar putea face in momentul 0 de pe graficul verde. ICBM rusesc ar fi teoretic in raza SM 3 de la secunda 0 pana la secunda 220, cand este deja la o altitudine de 700 km. ICBM se apropie pana la o raza de 600 km (100 s), dupa care se departeaza. In cele 100 secunde (cat este intervalul de timp real), SM 3 Block IIA, nu poate intercepta o racheta aflata la 700 km si altitudine de 450 km, Dupa 100 s, ICBM se departeaza cu 7 km/s, fata de cei 4.5 km/s al SM 3.
Rachetele Block IIA lansate din Polonia nu pot intercepta rachete rusesti lansate din Vypolzovo, Kozelsk sau Tatischevo. De la Deveselu nici nu se pune problema.
Pentru a putea fi eventual interceptate teoretic ICBM, este nevoie de rachete cu viteza minima 5.5 km/s, cum ar fi trebuit sa fie SM 3 Block IIB (a caror dezvoltare a fost anulata) si asta numai pentru bazele rusesti apropiate, nu cele din centrul Rusiei sau Siberia.
Testarea in conditii reale a unui sistem anti -racheta este vazuta imediat din spatiu. Pe baza vitezei tintei, se stabileste ce viteza are interceptorul. Astfel de sisteme nu pot fi testate in secret.
In tratatul de limitare a sistemelor anti-rachete balistice din 1972, SUA-URSS, s-a adaugat in 1997 un amendament care limita viteza tintei (racheta balistica), la maximum 5 km/s, evitand dezvoltarea unor sisteme anti-racheta foarte performante. Se puteau astfel dezvolta numai interceptori care nu pot distruge ICBM. SUA s-au retras din tratat in 2002.
Deveselu are in dotare un sistem Aegis BDM terestru, construit conform celor de pe navele US Navy. Sunt amplasate un radar Spy-1 si 3X8 celule lansatoare Mark 41VLS.
Deocamdata sunt doar rachete SM 3 Block IA.
Scopul acestui sistem este de a apara Europa contra rachetelor de raza medie si intermediara lansate din Iran.
Racheta Shahab 3 are combustibil lichid, timp de ardere -burst out t(bo) 98 secunde, viteaza (bo) 3.4 km/s, raza pana la 2500 km depinzand de ogiva si este operationala.
In dezvoltare este si racheta coreeana Safir/BM-25/ Musudan, t (bo) 188 s si v(bo) 5.5 km/s.
In functie de viteza pe care o are interceptorul de la Deveselu, adica 3.5 km/s pentru SM 3 Block A si 4.5 km/s Block IIB, raza de interceptare este cea din figurile de mai jos.
Deveselu + Redzikowo
Practic cele doua baze terestre acopera mare parte din teritoriul Europei, iar impreuna cu cele patru distrugatoare de la Rota, care se deplaseaza unde e nevoie, asigura apararea contra IRBM si MRBM,
In figurile de mai jos este prezentata traiectoria pentru rachete SM 3, cu viteze teoretice diferite, pentru apararea bazelor de la Ramstein si Incirlick.
Rachetele folosite la Deveselu sunt deocamdata doar Block IB (3.5 km/s). In aceasta situatie Deveselu nu poate apara Incirlick de o racheta Shahab3/3A cu Block IB si este nevoie de Arleigh Burke aflate in Mediterana de est.
Deveselu este o baza de lansare, componenta a sistemului EPAA. Constructia a fost intai realizata in SUA si apoi transportata in Romania cu 156 containere.
In Hawai a avut loc o testare cu succes pentru o racheta SM 3 lansata de la sol.
Comparativ cu navele echipate cu Aegis, care au 96 celule (Arleigh Burke ), sau 122 celule (Ticonderoga), la Deveselu sunt doar 24 celule de lansare. Celule de pe nave pot lansa si rachete SM 2 si SM 6 pentru aparare AA.
La Deveselu, datorita numarului mic de celule, acestea sunt dedicate numai pentru SM-3, deci baza nu are o aparare anti-aeriana proprie asa cum au navele echipate cu Aegis.
Romania trebuie sa isi dezvolte propriul sistem de aparare AA si impotriva rachetelor cu raza scurta, cum fac polonezii.
Americanii discuta deja despre contributii financiare necesare din partea europenilor, care de fapt beneficiaza de EPAA. La noi nu cred ca e cazul, doar am pus locatia la bataie si ne mai ameninta si rusii prin gard.
Rusii se plang de posibilitatea lansarii Toamahawk de la Deveselu, lucru fezabil tehnic, dar ineficient tinand cont de amplasarea a doar 24 celule. Cele doua distrugatoare ce fac parte din EPAA, au lansat 90 rachete catre Siria, deci nu Deveselu ar fi folosit pentru astfel de atacuri.
Pe de alta parte rusii se lauda cu S 400 si mai ales viitorul S 500, dezvoltat se pare mai ales pentru BMD.
Desi Deveselu nu poate fi o amenintare contra ICBM rusesti, propaganda de la Kremlin, il foloseste in negocierile cu SUA .
Anularea fazei a IVa, respectiv eliminarea SM 3 Block IIB cu viteza de 5.5 km/s, a contribuit la reducerea numarului de ICBM, prin tratatul New Start.
Trump a anuntat ca doreste negocierea cu Rusia de reduceri suplimentare a arsenalurilor nucleare.
Chiar daca pentru noi Iranul nu este o amenintare directa in prezent, o evolutie gen Coreea de Nord, poate duce la amenintari contra tarilor europene membre NATO.
Cred ca pentru Romania, aceasta baza are o importanta deosebita din punct de vedere politic, fiind un element de baza intr-un sistem de aparare al NATO. Important ar fi sa stim sa folosim acest argument in dezvoltarea sistemului de aparare propriu si de ce nu, a industriei de aparare.
Facem ce facem, cu scut fara scut, tot la deciziile politicienilor se ajunge, decizii care ne cam uimesc de fiecare data, chiar daca unele lipsesc cu desavarsire.
Oricum orasul Caracal, in a carui vecinatate este Deveselu, era renumit prin cele opt „minuni” petrecute acolo. Sa vina marinarii de la US Navy, care sa construiasca o baza miltara in mijlocul Campiei Romanatilor in fosta baza aeriana 91, construita de rusi in 1952, e mai mult decat o minune gen Caracal.
Bah, a inceput Pro Patria! Faina emisiune!!! Reportaj consistent cu lt. Ana Maria Szilagy, pilot.
si scutul dobrogei..le-am ratat pe amandoua,am ceva animale pe foc in bucatarie.
plus o berula rece in pahar si ceva heavy in urechi.
Deveselu nu înseamna nimic dacă o fi sa înceapă un război. Sunt mai multe metode de o dezactiva înainte sa plece prima racheta:
– un comando lansează un atac cu 5-6 mortiere de 120 mm – cu lovituri ghidate si chimice de pina la 7 km – un pluton bine antrenat poate lansa per mortier 7-8 lovituri pe minut – pina dai de ei pina ii anihilezi se duce dreaqu baza. Ca sa nu mai zic ca se poate folosi si o singura lovitura … da nucleara. De fapt baza e prost pusa – e la vreo 6 km de Caracal – deci in raza la o multime de arme portabile- mortiere, rachete dirijate etc Comando-ul respectiv trebuie sa traga dintr-o curte sau maidan mai izolat – pina dai de ei …. sunt departe baietii
– rachete de croaziera la rasul solului plecate din Marea Neagra
– un focos de mare viteza de 25 kt cu cap invizibil radar plecat din Siberia pe o traiectorie aleatorie – practic imposibil de lovit
– un avion / drona invizibile radar lansează o racheta aer-sol nucleara de la 70-80 km distanta
– dintr-o furgoneta/camioneta e trasa o racheta de 2 kt sol-sol la rasul solului si care zboară la 1-2 m altitudine trasa de la 20 km distanta – posibil si de pe dealurile Bulgariei . e suficient de pe un drum de tara in plin câmp sa plece o bijuterie din asta împănata cu super electronica si povestea cu scutul ….. se încheie repede
Deci ….. sa eu zic nu ne bazam prea mult pe scut .
In cea ce privește Iranul – eu nu cred ca aceasta tara va ataca vreodată Europa.NU au nici un motiv – nici mare nici mic nici macar mijlociu. scutul de la Deveselu in mod clar e pentru rusi. Întrebarea e cum naibii aperi Europa dacă vin sa zicem 4.000 de focoase ?
Voi nu realizați probabil ce înseamnă 4-5-7 km/s . Precizii de miimi de secunda si proximitati de pina in 10 m sunt necesare daca vrei sa scoti din lupta un focos nuclear sa zicem cu o incarcatura explosiva de 400 kg TNT. Si asta daca ogiva vine cuminte pe traiectoria ei. Dar daca se invirte ca titirezul sinusoidal non-uniform atunci ….. paaaa ! Daca traiectoria e „bezmetica” e aproape imposibil sa dobori ogiva .
O traiectorie din asta nu poate fi imprimata in atmosfera joasa ci doar in vid sau in atmosfera înalta. Sub 16 km presiunea dinamica necesara este atit de mare incit trebuie enorm de multa energie – doar daca ogiva are un statoreactor instalat care sa funcționeze până in 7-8 secunde si sa ii imprime o traiectorie haotica impredictibila. Tot schepsisul este sa distrugi ogiva sau sa o detonezi IN AFARA atmosferei unde neutronii emiși nu pot crea o unda de soc.
Degeaba ai nimerit ogiva dacă ea detonează la 10 km înălțime – un cap de 250 kt poate distruge un oraș ca Bucureștiul si de la acea înălțime.
In mod clar in acest moment NU exista apărare sigura 100 % împotriva ICBM – si asta e bine – căci e PACE.
Dar acum ca o gluma sau poate nu – noi romani ce baze am construit ca vad si citesc ca germani, rusi si americani au tot construit baze pe la noi. Noi doar contribuim cu hectarul si atat?
Noi construim baze puternice pentru ducerea romanilor pe ultimul drum in cantari placute! Si construim in continuare ca nu ajung… E tot ce stim sa construim deocamdata…
nu construim nimic de fapt.ei construiesc pentru noi atat cat au nevoie si spera ca poate in al 12 ceas realizam ca poate e timpul sa ne verticalizam si noi coloana aia.
1. In prima poza, Romania tinta directa din linia 1 si decizia se ia in spate in siguranta, la Ramstein, Germania.
2. E greu de crezut ca iranul ar ataca Deveselu, intrucat ambasadorul lor in Romania crede ca putem fi un veritabil cap de pod intre rivali. Ei mai degraba ar vrea sa vanda gaz si petrol Europei si ar cauta oriunde parteneri anti-SUA. Inclusiv pe noi. Asa gandesc si nord-koreenii.
3. De fapt nu Iranul, ci Rusia ameninta direct Deveselu si au declarat-o o tinta directa ce trebuie anihilata. Ei vad in Deveselu baza de unde se pot lansa atacuri surpriza impotriva lor, mai ales in contextul relocarii armelor nucleare de la incirilik. Avand in vedere ca americanii au o istorie in a ataca primii (Hirosima si Nagasaki) …
4. Avand in vedere punctul 3, fie se dezvolta urgent o aeriana capabila sa apere Deveselu de rachetele rusilor, fie Dumnezeu cu mila …
fie ne rugam sa vina putin sa ne aduca lumina si pace …ca un om bun ce este.
siigur
hahahaha – asta chiar ca mi-a plăcut . Eu zic sa nu ajungem vreodată la mila lui Putin.
Voi vreti sa Spune-ti ca SUA îsi aduce militarii la Deveselu si MK fără ca acestia sa beneficieze de o protectie anti aeriana corespunzătoare??
Protectia bazei de la Deveselu se face din baza MK cu sisteme anti-aeriene. Si sunt tinute la secret. Eu sunt sigur ca exista minim 2 sisteme AA la MK (un patriot si un sistem cu raza scurta)
😀 😀 😀
americanii au atacat primii la Hiroshima si Nagasaki? Mare e gradina ta ….
in sensul ca au fost primii care au folosit armele nucleare in istorie.
Bai primul comentariu e teroare, rachete care merg la un metru altitudine nu există.
În rest da, trebuie si noi Români să cumpărăm sisteme de apărare stratificate și să ne construim o industrie proprie de producție a rachetelor, asta pe termen lung, 2030-2040.
Da … ☺ la un metru altitudine, avem aparare antiracheta formata din oi … ☺
Rizi tu rizi Harap Alb – da exista si asa ceva ….. din pacate…. Faza cu apararea formata din oi e mortala ….. uite ca se pare totusi ca metoda functioneaza …… votca bate-o vina.
O racheta la rasul solului – adica la 1-2 m functioneaza asa:
– se incarca ultimele imagini radar termice si din spectrul visibil facute de sateliti – se incarca cu citeva minute inainte de lansare aceste imagini trimise in format criptat printr-o conexiune de internet sigura – se confirma pozitia GPS si …se lanseaza.
Ce poate aparea brusc in drumul ei ? Oameni , animale tractoare – asta ziua. Daca se lanseaza noaptea teoretic mai nimic. Senzori de toate felurile fara emisie detecteaza in timp util orice obstacol racheta se ridica 3-4 metri deasupra solului apoi coboara ….. si isi vede de drum. Cum timpul de zbor e de cca 1,5 minute nici vorba sa mai ridici vreun interceptor…… Sectiunea radar poate fi aproape neglijabila deci aproape nedetectabila – deci apararea unei baze contra unei astfel de rachete trebuie sa fie perfecta.
Adica?
senzori radar si de zgomot plasati in cercuri concentrice in jurul bazei , tunuri cu tragere super-rapida , patrule mobile pe masini dotate cu radare , etc etc
Totusi – daca stau sa ma gindesc bine a aterizat saracu’ Mathias Rust cu ditamaiul avionul in Piata Rosie dar acum – dupa 30 ani de evolutie anti-radar – de ce nu s-ar apropia nedetectabila o racheta cu diametrul fizic de 12-14 cm si o sectiune radar sub 1 cm2? Si daca o mai si impanezi cu tehnologie …….
o racheta cu diametrul fizic de 12-14 cm si o sectiune radar sub 1 cm2?
1. O racheta cu diametrul de 12-14 cm nu va zbura sute de kilometri la 1 metru de sol.
2. O racheta cu diametrul de 12-14 cm nu va zbura supersonic la 1 metru de sol.
3. O racheta cu diametrul de 12-14 cm are RCS mai mare de 1 cm^2.
…ma faci sa rid ……. citeste cu atentie mai sus …. nu zici nimeni de sute de km distanta si nici de zbor super-sonic la rasul solului……
in anii 70 un tip dirija prin tele-comanda o macheta zburatoare tare ciudata – numai in colturi era avionasul sau …. beleaua e ca se ” juca” linga un aerodrom militar cu un radar beton pt anii aia ….. si ce sa vezi? – pirt-pirt-ul ala ba aparea ba disparea de pe radar …. si asta la citiva km distanta de antena de emisie extrem de puternica ….. asa a aparut Lockheed F-117 Nighthawk – EXACT cu aceasi forma ca la aero-modelul ala. intr-un final F-117 avea 40 cm2 RCS…… si parca era un pic mai mare decit rachetuta asta nuu?
asa ca mai citeste …. please
In anii ’40 Horten Ho-229 a fost primul avion stealth, inspiratie pentru B-2 Spirit.
F-117 Nighthawk despre care vorbesti isi are originea si forma in:
– o lucrare a unor oameni de stiinta rusi
– limitarile calculatoarelor care nu puteau face prea multe operatii
Ok, F-117 are o RCS de 0.001 m^2, insa cu ce compromisuri? Si nu se spune insa in ce conditii e masurata, din ce pozitie si la ce frecventa. Acum vorbind de rachete si RCS, pentru un RCS minim din fata ar trebui sa aiba o forma a partii frontale extrem de alungita (nose fineness), cu un raport L/D cit mai mare (peste 5). In practica este imposibil (nu ai unde pune aparatura de detectie si ghidare), deci se proiecteaza cu un raport de 2 si o fereastra.
asa ca mai citeste …. please
Iti recomand E Fleeman, Tactical Missile Design.
of, Doamne, Iulian, nu mai inveti odata sa discuti cu oamenii astia pe limba lor …
Lasa-ma sa te ajut, si sa reformulam impreuna selon le model, ca sa ne intelegem cu domnul.
1) Da, Maiestate, ducele de Wellington o sa inebuneasca de furie. El n-are nici racheta din asta care zboara la 1 metru de sol si nici laser cu bomba atomica. Un marlan, ce sa mai vorbim!
2) Sa va aduc tricornul, Majestate? Se lasa frigul in salon si ar fi pacat sa raciti tocmai acum. Turlele aurite ale Moscovei se vad in zare. Victoria e a noastra!
3) Josephine a zis ca iese cu fetele la o cafea in mall dar daca are timp va trece sa va vada mai pe seara. Ar fi bine, Maiestate, sa va luati bombonelele pe care vi le aduce sora sefa, va vor reimprospata respiratia!
hahahahahaha….. si uite asa o dam in ale noastre ….
Alte citeva …. inadvertente:
se incarca ultimele imagini radar termice si din spectrul visibil facute de sateliti – se incarca cu citeva minute inainte de lansare aceste imagini trimise in format criptat printr-o conexiune de internet sigura – se confirma pozitia GPS si …se lanseaza
Navigatia este tot timpul inertiala, asistata de GPS.
Se folosesc retele de comunicatii dedicate, comunicatii cu racheta prin fir. Nu conectezi racheta prin tethering WiFi la iPhone (stii, jammere si rachete antiradiatie, etc).
Senzori de toate felurile fara emisie detecteaza in timp util orice obstacol
Senzorii pasivi inca nu pot asigura navigatia. FFS, sa stai la 1 metru de sol ai nevoie sa emiti electromagnetic (laser sau RF). Iar daca vrei sa ai habar si de ce este in fata, ar trebui ridicat senzorul. Rezulta clutter, ecouri false.
Daca vrei sa zbori la 1 metru ar trebui sa ceri sosea asfaltata pina la locul unde sa loveasca racheta tinta.
Deci:
– „racheta” nu zboară nici supersonic și nici sute de km si poate avea un RCS exact asa cum am zis eu
– operațiunile speciale cer arme speciale folosite de trupe speciale. Sa o crezi tu ca nu exista arme capabile sa zboare 20 de km la 1-2 m de sol fără sa emită nici un fel de radiație. De ecolocație ai auzit ? E radiație cumva si nu stiu eu ? De ghidaje inerțiale ultra-precise ai auzit ? 10 cm sa coboare de pe traiectorie si va fi redresata imediat. De ce nu crezi ca exista camere video si softuri speciale care pot menține cu ușurința o altitudine de navigație de 1-2 m la o viteza de cca 400 de km/h in completare cu un sistem tridimensional bazat pe ecolocație si telemetrie de mare precizie. Imaginile de ultima ora se încarcă in memorie pt a evita tractoare, combine sau utilaje lăsate pe câmp. O amărâta de camera video de 200 de dolari e capabila sa identifice fete si iți mai pui problema ce pot sa fac softuri militare specializate? Eu lucrez de mai bine de 20 de ani in domeniul foto-video dar nu am mai auzit sa poată fi ridicat senzorul. Chestia asta chiar ca ma făcut sa rid . Cu prima ocazie o sa încerc totuși sa ridic si eu senzorul dar nu cred ca o sa reușesc. Iar F-117 a apărut exact asa cum am zis eu . Forma ciudata a aeromodelului ala ia dus in cele din urma pe americani la forma diamant.
Lansarea oricărui Tomahawk de exemplu este minuțios pregătita – sute de oameni string imagini, hărți si date de pe parcursul ce urmează a fi străbătut. Hărți si imagini de mare acuratețe sunt memorate – racheta nu are nevoie de nici o conexiune in timp real la nici un sistem GPS si la nici o rețea – pur si simplu recunoaște imaginile întâlnite pe drum . Greu de crezut nu ?
Ce recomanzi tu e demult istorie. Daca noi nu știm de noile tehnologii asta nu înseamna ca ele nu exista. Vom afla peste 20 de ani despre ele. Care mai apuca sa traiască până atunci. In concluzie – nu mai citi nimic ca va fi degeaba. Ai dreptate. Cedez primul.
Incep cu controversele.
„racheta” nu zboară nici supersonic și nici sute de km si poate avea un RCS exact asa cum am zis eu
Daca zici tu si racheta vrea, don’t mind me…
Nu stiu ce ai inteles tu din Iar daca vrei sa ai habar si de ce este in fata, ar trebui ridicat senzorul. dar ceea ce vroiam sa spun eu este in propozitiile urmatoare. Sa consideram sistemul de coordonate (de dreapta – right hand) atasat corpului rachetei. Axa OX pleaca din centrul de greutate in fata – longitudinal, axa OY este catre dreapta plecind tot din centrul de greutate perpendicular pe OX iar axa OZ completeaza acest sistem fiind orientata in jos. Senzorul pentru determinarea altitudinii priveste de-a lungul axei OZ, deci in jos. Fie ca el este RF (radioaltimetru) fie ca este laser (LADAR). Acum, poti misca acest senzor in planul XOZ dinspre axa OZ catre axa OX. Asta inseamna ar trebui ridicat senzorul.
Eu lucrez de mai bine de 20 de ani in domeniul foto-video dar nu am mai auzit sa poată fi ridicat senzorul. Chestia asta chiar ca ma făcut sa rid . Cu prima ocazie o sa încerc totuși sa ridic si eu senzorul dar nu cred ca o sa reușesc.
Uite ca acum ai auzit. Sper ca am fost clar mai sus.
Iar F-117 a apărut exact asa cum am zis eu . Forma ciudata a aeromodelului ala ia dus in cele din urma pe americani la forma diamant.
Bine.
Sa o crezi tu ca nu exista arme capabile sa zboare 20 de km la 1-2 m de sol fără sa emită nici un fel de radiație. De ecolocație ai auzit ? E radiație cumva si nu stiu eu ?
Imi cer scuze. Eu am confundat spectrul electromagnetic care se intinde de la DC (adica fara nici o oscilatie) pina la raze gama (pentru altii asta se scrie 0 Hz – (10^20)+ Hz) cu ce intelegi tu prin a emite (radar, laser, etc). In acest spectru electromagnetic (DC-exahertz) sunetul ocupa cam 0 Hz-2 MHz, fiind impartit in: infrasunete, acustic, ultrasunete. Conform fizicii standard a emite ultrasunete inseamna a emite radiatie electromagnetica.
Apoi sa trecem la inginerie. Stiindu-se viteza sunetului (1235 km/h la temperatura de 20 de grade Celsius in aer uscat adica ~343 m/s si viteza rachetei (400 de km/h adica 112 m/s) sa se determine timpul necesar pentru analiza ecourilor, puterea necesara de emisie, modalitatea de rezolvare a problemelor ridicate de efectul Doppler si modalitatea de implementare a obtinerii informatiilor despre directia unde se afla obstacolele. De asemenea, sa se ia in considerare si inertia masinariei controlate (pentru a trece peste o perdea de plopi trebuie sa te ridici incepind cu cel putin 200-300 de metri inainte, ori asta schimba datele problemei din capitoul legat de detectie).
Considerind o camera capabila de 100 fps, nu 25 fps – valoarea cu care esti tu obisnuit, ceea ce ofera un timp intre frame-uri de 10 ms – sa se calculeze distanta zburata de racheta intre doua frame-uri capturate.
Deci tot algoritmul care face tot ce spui tu acolo trebuie sa ruleze intra frame (in 10 ms) si inter frame (in 30-50 ms). Apoi ia in calcul aspectul ca senzorii din camere scaneaza progresiv. Sa se calculeze cit se va deplasa racheta in timpul necesar scanarii unui senzor.
Apoi, algoritmul cel mai bun de recunoastere (daca insisti musai sa fie pasiv) presupune perspectiva, adica folosirea a doua camere pentru a obtine o imagine mai usor de inteles de software-ul care face object recognition. Dar daca vrei musai pasiv, ce faci in noptile fara luna fara stele, in care nici intensificatorul nu iti e de ajutor?
Ceea ce spun este ca nu se prea poate face cum vrei tu, ci altfel. Si nu la altitudine de 1 metru, navigind printre brazde, tractoare, combine, zavoaie, dealuri si papuris.
De ce nu crezi ca exista camere video si softuri speciale care pot menține cu ușurința o altitudine de navigație de 1-2 m la o viteza de cca 400 de km/h in completare cu un sistem tridimensional bazat pe ecolocație si telemetrie de mare precizie.
Sistem de telemetrie, ecolocatie … asta inseamna ca interactionezi cu mediul. Adica ajungi incet-incet la ceea ce am scris eu. Legat de ‘de ce cred ca nu ar exista’, vezi mai sus.
Lansarea oricărui Tomahawk de exemplu este minuțios pregătita – sute de oameni string imagini, hărți si date de pe parcursul ce urmează a fi străbătut. Hărți si imagini de mare acuratețe sunt memorate – racheta nu are nevoie de nici o conexiune in timp real la nici un sistem GPS si la nici o rețea – pur si simplu recunoaște imaginile întâlnite pe drum . Greu de crezut nu ?
Mhm… nu stiam. Tomahawk Block IV au legatura de date bidirectionala. Prin recunoasterea terenului te referi la TERCOM, DSMAC, inlocuitorul TERCOM (imi scapa acum numele) sau sistemul care ofera radar imaging?
In concluzie – nu mai citi nimic ca va fi degeaba. Ai dreptate. Cedez primul.
Bine…
Scuze, Grigore.
@Iulian Foarte corecta analiza ! Sunt de acord 100%.
http://www.jhuapl.edu/techdigest/TD/td2902/Riedel.pdf
aoleu maicaaaa…. ajunge o maciuca la un car de oale …. pe bune !
da’ daca tot insistati hai – ia si cititi de aici:
http://www.strategic-culture.org/news/2016/10/19/russian-kh-101-air-to-surface-cruise-missile-unique-and-formidable.html
sau https://en.wikipedia.org/wiki/Kh-55
jucaria asta are 51 cm diametru si 100 cm2 RCS zboara pina la 3.000 km distanta cu pina la 3 Mach la 30 m altitudine (just for safe) dar in documentatia ruseasca sunt teste in care a zburat la 4 -5 m deasupra marii sau stepei ! deci ? ..o fi ca mine sau nu? …..baaai …. 3 Mach la 4-30 m altitudine ? zau asa …si cica nu se poate ….
sau
https://en.wikipedia.org/wiki/Anti-ship_missile sau https://en.wikipedia.org/wiki/3M-54_Klub
unde ia uite bre ce scrie:
To counter these defense systems, countries such as Russia are developing or deploying very low-flying missiles (about five meters above sea level) that slowly cruise at a very low level to within a short range of their target and then, at the point when radar detection becomes inevitable, initiate a supersonic, high-agility sprint (potentially with anti-aircraft missile detection and evasion) to close the terminal distance. Missiles, such as the SS-N-27 Sizzler, that incorporate this sort of threat modality are regarded by U.S. Navy analysts as potentially being able to penetrate the U.S. Navy’s defensive systems
deci 4,6 – 15 m baieti – ditamai hardughia de 2,3 t care zboara si 2.500 de km.
sau aici = http://csbaonline.org/uploads/documents/2005.03.10-Cruise-Missile.pdf
unde ia uite ce zici mama nenea asta-
Current ASCMs are faster, stealthier, and fly at lower levels than the Exocets that struck the Stark. The Russian 3M-80E Moskit (SS-N-22 Sunburn), for example, carries a 300-kg semi-armor piercing warhead and uses a liquid ramjet engine and four solid boosters to fly at Mach 2.1 at 7-20 meters above the surface. Its high speed and low altitude reduce the warning time available to its targets. Moreover, it performs terminal maneuvers that make it extremely difficult to engage
deci Mach 2,1 la 7 m – …… aoleu da prosti e rusii astia …. nu sunt si ei in stare sa ridice mai sus o racheta…. pfiu !
sau na – uite si americani mai stiu si ei sa faca cite ceva https://en.wikipedia.org/wiki/Supersonic_Low_Altitude_Missile
sau uite aici https://www.pressreader.com/india/sps-navalforces/20160710/281487865811900 unde cica zboara la 1-2 m deasupra marii
sau uite aici = https://en.wikipedia.org/wiki/BGM-109G_Ground_Launched_Cruise_Missile
unde cica
Flying at low level, the missile was guided by TERCOM (terrain contour matching) to the target. deci exact cum a zis mandea – baga imagini si harti in memorie si …da-i bataie ….
pi bune acum – de ce o tineti una si buna ca nu se poate cind iata ca se poate – chiar credeti ca nu stiu ce vorbesc?
in concluzie – pajalusta! – mai cititi baieti …. mai cititi ….. si cel mai bine … invatati limba rusa cintind ….. ca nu se stie !
Ce spui tu e din genul piticul sovietic e cel mai mare pitic din lume.
Le-ai facut varza .
KH 101- atac terestru este subsonica, inaltime 110 m. . Moskit a antinava si deci zboara deasupra marii ,nu are nevoie sa urmareasca relieful. Ar trebui sa stii ca Brahmos e tot supersonica si e mai performanta.
Incurci rachete antinava ce zboara deasupra marii cu cele de atac terestru.
Tercom a inceput sa fie dezvoltat de prin ’60 , dar capacitatea de stocare date era mica.
Puteai citi mai multe intr-un articol recent de pe acest site
http://www.rumaniamilitary.ro/apararea-antiracheta-de-croaziera
Vad ca citezi numai din articole in engleza., dar cred ca le citesti degeaba, oricum nu intelegi nimic si o dai pe propaganda ieftina.
Partea tehnica sa stii ca este aceeasi in toate limbile pamantului.
Tercom a inceput sa fie dezvoltat de prin ’60 , dar capacitatea de stocare date era mica.
Ca o completare.
Capacitate de stocare mica e putin spus. Pozitia era verificata in citeva puncte ale traiectoriei pentru a compensa erorile sistemului de navigatie inertial (pe care le are orice asemenea sistem). Hartile erau de fapt matrice cu inaltimile, fiind tot mai mici pe masura ce racheta se apropia de tinta, punctele de verificare a traiectoriei utilizind TERCOM fiind numite TERCOM checkpoints. Dimensiunile matricilor variau; latura unei asemenea harti avind de la 1200 de metri la 40 de metri. O asemenea matrice reprezentind o fisie de teren utilizata in practica avea 64 de celule (deci 64 de bytes), fiecare cu latura de ~100 de metri (400 ft), deci o lungime de ~6400 metri (4.9 mile).
TERCOM are si o acuratete teoretica (0.4 * latimea celulei), astfel ca latura unei celule este micsorata progresiv.
Memoria cu care se lucra il acel moment era de ordinul zecilor de KB (130KB memorie totala – 65000 de cuvinte pe 16 biti), din care jumatate era pentru a stoca informatii despre misiune (ex: harti, puncte de navigatie, etc) cealalta jumatate fiind programul de navigatie.
Imi place cit de gratios am ajuns cu discutia de la o racheta cu diametrul fizic de 12-14 cm si o sectiune radar sub 1 cm2 la rachete de croaziera care sint in serviciu, exemplul oferit de tine (Kh-55) fiind numit in tarile membre NATO … Tomahavski. Si apoi ajungi pe la 3M-54 Klubsi 3M-14 Biryuza. Toate argumentele tehnice oferite de mine pe tema de care chiar tu vorbisi fiind inutile. De ce oare, nu stiu; poate ai o explicatie si pentru asta.
are 51 cm diametru si 100 cm2 RCS zboara pina la 3.000 km distanta cu pina la 3 Mach la 30 m altitudine (just for safe) dar in documentatia ruseasca sunt teste in care a zburat la 4 -5 m deasupra marii sau stepei ! deci ? ..o fi ca mine sau nu? …..baaai …. 3 Mach la 4-30 m altitudine ? zau asa …si cica nu se poate ….
Pai nu stiu cum sa spun, fiind si blind. Confunzi din nou: faptul ca zboara 3000 de km nu inseamna ca zboara 3 Mach. Adica distanta de zbor nu e acelasi lucru cu viteza. E ca si cum ai spune ca tu mergi pina la pitesti cu viteza Autostrada, ca sa folosesc o comparatie cu viata reala. In linkul de pe Wikipedia (dat de tine) spune ca cruising speed of 190–200 m/s and a maximum speed of 250–270 m/s. Adica ce face orice racheta de croaziera din ziua de azi.
deci 4,6 – 15 m baieti – ditamai hardughia de 2,3 t care zboara si 2.500 de km
deci Mach 2,1 la 7 m – …… aoleu da prosti e rusii astia …. nu sunt si ei in stare sa ridice mai sus o racheta…. pfiu !
unde cica zboara la 1-2 m deasupra marii
Poate ma repet: care nu zboara la 1 metru altitudine… Si care au cel mai probabil doar pe portiunea finala vitezele fantastice din brosuri (ex: Mach 2.1), altfel avind o viteza mult mai mica. Iar cei 1-2 metri deasupra marii sint in conditii atmosferice cu mare calma (0-2 pe scara Beaufort); cind ajungi la 4 pe scara Beaufort valurile au maximum 1.5 metri, deci va zbura la minim 2 metri de creasta valurilor.
Flying at low level, the missile was guided by TERCOM (terrain contour matching) to the target. deci exact cum a zis mandea – baga imagini si harti in memorie si …da-i bataie ….
Confunzi cu gratie TERCOMu’ (harta cu altitudinile si interactiune RF realizata cu radioaltimetrul) si DSMAC (imaginile utilizate pentru recunoasterea tintei, care utilizeaza un senzor pasiv – camera sau activ – radar imaging).
pi bune acum – de ce o tineti una si buna ca nu se poate cind iata ca se poate – chiar credeti ca nu stiu ce vorbesc?
Scuza-ne, credem si noi ca daca am construit avioane (Grigore) sau am facut alte lucruri legate de inginerie (nu ma voi lauda cu ce) mai stim despre ce vorbim. Bine ca ne mai corecteaza cite cineva si ne arata ca lucrurile stau altfel, sa nu ne-o luam in cap. Ce ne-am face fara asta?
@Iulian, Radu, Grigore&Co.
Hai mai baieti, nu mai fiti asa rai, lasatii in pace sa ma vedem si noi ce le poate capul. In fond, sunt haiosi in incercarile lor. 😉
Parerea mea, hic…
de fapt noi am pornit de la ideea ca baza poate fi făcuta terci – muci sau pulbere de un comando rusesc de elita lansând dintr-o furgoneta o amarita de racheta sub-sonica super-electronizata de cca 110 de kg greutate, 14 cm diametru, încărcătura alara sub 250 kg/m2 deci foarte manevrabila viteza de croaziera 400 km/s amprenta radar derizorie (RCS sub 1 cm2) venind la rasul solului (1-2 m de sol) peste niște amărâte de câmpuri din Oltenia sa ii facă cadou lu’ Unchiu Sam un focos mititel de 2 kt. nu știu dacă ați fost pe-acolo vreodată da’ eu știu zona si credeți-ma ca sunt km întregi ca in palma …….. iar dealurile Bulgariei sunt fix la ….. 20 de km. dacă totuși nu ma credeți întrebați-l direct pe șefu’ cel mare – ca e tot de pe-acolo …oleacă mai spre Calafat.
in concluzie voi ziceți ca nu se poate . eu zic ca se poate. sa ne rugam sa nu aflam niciodată adevarul.
minuțios pregătita o astfel de operațiune speciala are șanse 100 % de succes. acolo pe teren lucrurile stau altfel decât in teorie. adică ? paai…in cel mai fericit caz racheta de croaziera e văzuta la 1 km distanta – timp de reacție ? 9 secunde . sa zicem ca tunurile Bofors sau ce-o mai fi pe-acolo incep sa latre in secunda doi de după detecție – in spatele capului de navigație se poate afla foarte bine un profil conic ceramic foarte ascutit – sa zicem ca printr-un noroc chior drona/racheta sau ce-o mai fi ea e lovita masiv in secunda 3 – initial proiectilele ricoseaza – racheta continua sa zboare ultimii sute de metri ghidata inertial . sa presupunem ca in cel mai fericit caz la 500-600 de m este atit de rau lovita ca senzorii de bord ordona secvența de auto detonare – 2kt fie si la 500 de m înseamnă ‘no more base”. da’ daca victorioșii de la bătălia de la Ovine din Marea Neagra pun un cap de 25kt ? ca rai e ei cit cuprinde ……. paaai …… in acest caz pot detona liniștiți capul si la 2 km de baza – iar asta chiar ca nu o mai cred ca un profil RCS de 1 cm2 poate fi văzut pe fundal terestru la 2 km……. ASTA NU O MAI CRED.
sa speram însă ca americanii nu vor citi rândurile voastre de mai sus si ca sunt complet pregătiți sa apare baza de la Deveselu cum stiu ei mai bine. ca dacă se lasă in baza romanilor ………….
ps. mi-a plăcut si parada de anu’ asta. din păcate Putin rulz.
Am trecut o data peste greseala ta de logica, insa vad ca te afunzi pe acel drum.
Daca cineva, oricine, livreaza o nuculara cit de mica (chiar si tactica din gama 10-1000 t) nu te mai intereseaza nimic pentru ca e sfirsitul civilizatiei. Iti poti bea linistit ultimul pahar de vin/single malt/palinca/vodca (pentru filosovietici) privind panica din jurul tau, asteptind explozia care sa te vaporizeze sau o descompunere dureroasa daca ai ghinionul sa nu fii in zona ground zero. In plus, o nuculara tactica – daca tii neaparat sa mergi pe calea asta si sa o livrezi – o trimiti acolo cu caruta sau magarul, nu ai nevoie de atita tehnologie.
Nu mai insist pe tema ingineriei pentru ca ma lovesc de un zid dincolo de care nu trece nici un argument fizic sau matematic (am incercat sa pun pe hirtie ca desen preliminar ce ai spus tu acolo si iese o strutocamila – imposibila IMO). Ce bine e sa nu ai dubii, nelinisti si intrebari…
@grigore
Imi pare rau, dar ma tem ca nu am inteles partea referitoare la ICBM-urile rusesti, respectiv de ce nu pot fi contracarate cu interceptorii din Polonia / Romania. Poate am inteles gresit, dar in prima parte (unde vb de rachete rusestim nu de cele iraniene) e luat in calcul situatia in care tinta sunt SUA (sau continental Nord-American). Mai e valabil calculul daca tinta ar fi Europa de Vest (ex Franta, Spania, Italia). In cazul acesta, traiectoria ICBM-urilor nu le-ar aduce in bataia scutului din Romania / Polonia? Multumesc.
Este acelasi calcul, indiferent de tinta.
Intamplator am gasit doar harta cu tinte SUA. Importante sunt timpul de burstout, viteza ICBM si viteza interceptorului .
In midcourse traiectoria ICBM este prea inalta pentru SM 3 ,
Practic, in momentul de fata ICBM nu pot fi interceptate si de asta e pace.
Am inteles acum, multumesc.