Componente APKWS
APKWS ( Advanced Precision Kill Weapon System sau Laser infrared Guided Rocket /LiGR) apartine BAE Systems si este un kit de ghidaj laser instalabil pe lovitura clasica Hydra cal.70mm:
In linii mari, costul unei astfel de rachete reprezinta 30% din pretul unei Hellfire, deci undeva la 30-35.000$ iar STAR-80L putin mai jos, dupa cum discutam si aici…
Dupa cum se vede in clip, avantajele majore ale solutiei senzorilor LASER distribuiti pe cele 4 aripioare pliabile (Distributed Aperture Semi-Active Laser Seeker /DASALS) sunt:
1.) senzorul este protejat pana la lansare, fiind retras in fuselaj si neafectat de lansarea unor rachete din tuburile adiacente ale lansatorului;
2.) capul de lupta nu este penalizat de senzor, ultimul aflandu-se in etajul de ghidaj inserat suplimentar intre motor si incarcatura de lupta;
APKWS – slide (sursa BAE Systems)
Intre timp APKWS a ajuns in productie in versiunea II, pentru a elimina probleme initiale ale senzorului tocmai datorita plasarii pe aripioarele extensibile in locul conului de bot, avand o raza de actiune de pana la 5km, desi senzorul ar permite 12km sau mai mult.
In linii mari, aceasta ar fi si evolutia de dorit pentru STAR-80L (dincolo de cresterea razei de actiune spre 10-15km) al carei senzor este chiar in conul frontal al rachetei, penalizand insa capacitatea de lovire a capului de lupta in schimbul unui cost mai redus si al unei sensibilitati mai ridicate. Pe de alta parte nu cred ca senzorul din con ar fi chiar atat de sensibil la lansari adiacente iar dimensiunile mai generoase din con ar putea face mai usoara ghidarea la distante mari fata de senzorii distribuiti, odata cu cresterea razei de actiune a rachetei, doar ca in acest caz trebuie inlocuit si capul de lupta al rachetei nedirijate. Avantaje si dezavantaje…
Pe noi ar trebui sa ne intereseze evolutiile pe aceasta nisa atat din perspectiva inzestrarii cu AH-1Z/UH-1Y Venom, cat si a evolutiei pachetului SOCAT, integrand cu STAR-80L (omologat si pentru tragerea de pe elicopter), inclusiv intr-o versiune cu raza extinsa, calibrul 122mm (STAR-122L) sau incarcatura termobarica dar si ca si evolutie a platformelor terestre multirol, capabile sa lupte contra tintelor la sol si antiaerian (VSHORAD).
Marius Zgureanu
Nu se doreste decat prin încredințare directa
Încredințare realizata prin somnu conducătorului iubitu infractor zdragnea
Refuz sa cred ca vreunu de la scoalele militare sau din conducere a vreuneia arme va avea curajul sa spuna ca zdragnea n-a ales bine
Aia de la armata poloneză si franceza au alte scoale si alte obicee
Normal la cate spike sau comandat trebuiau produse in tara
Dar nu se doreste
Prea multi tradatori
Ideea din articol este de bun simt
Dar trebuie ca unu de la conducere sa inteleaga
Ori ministrii nostrii nu înteleg decat ceea ce le dictează zdragnea
O fi de la soros , corporatisti si sindicaliști
O fi ceva magie, blesteme multe, argintiu vii sau citirea acatistului la patriarhie
Nimeni nu vrea sa inteleaga ca inculpatu valcov care ascundea tablourile prin pereti si care potriveste măsurile guvernului nu este in stare sa vada nimic daca nu ii iese si lui ceva
Dar tu poti sa faci si altceva in afara de a boci isteric la fiecare articol ? La fiecare ! Si eu detest clasa noastra politica ,si eu sunt sunt cam pesimist dar tu parca esti bunica-mea la batranete (Dumnezeu s-o ierte),bocete si nemultumiri zilnic.Macar nu te exterioriza atat de des.
pai bocetele astea sunt pt. cineva care ar trebui sa se trezeasca si sa actioneze altfel decat a astepta linistit varsta de pensionare,
respectiv militarii patriei si conducerea de partid si de stat,
trebuie sa se schimbe ceva,
nu se mai poate,
daca armata nu va cere serios armament in mod evident nu va primi nimik, sau eventual ceva ciurucuri depasite,
tehnica noua numai cu taraita,
istoria a trecut pe langa multi ca fulgeru, n-am invatat nimik din ceea ce a insemnat ww2,
iar industria este oale si ulcele, fara locuri de munca,
am adormit toti la vot,
producem forta de munca ieftina pt. capsuni, agricultura, etc.,
daca nu se pune presiune zilnik, de 1 milion de ori daca se poate, ramanem cu obiceele cu numele bulevardelor si strazilor a celor care au supt din bujetele armatei inainte de ww2,
tara se depopuleaza,
iar asta e o problema foarte mare,
trebuie facut ceva, fiecare cat poate,
daca nu poti sa critici si ti se pare normala starea de lucruri in care ne aflam este dreptu tau sa aplauzi,
la mintea mea, fiecare cetatean arte o datorie fata de tara asta care l-a produs si l-a scolit,
atunci cand nimeni nu mai are nici o datorie fata de tara, si numai tara fata de om, tara dispare,
capatu satului:
„la mintea mea, fiecare cetatean arte o datorie fata de tara asta care l-a produs si l-a scolit,
atunci cand nimeni nu mai are nici o datorie fata de tara, si numai tara fata de om, tara dispare,”
Mare dreptate ai!
Off topic: pe vremea lu’ impuscatu’, cand ala cerea o suma de bani pentru a permite emigrarea, justificarea fiind sumele cheltuite cu pregatirea lor, Vestul critica dur atitudinea.
P.S. Si eu as cere bani sau i-as obliga pe cei scoliti pe banii statului sa profeseze in domeniul lor un numar de ani.
Bun dar afectarea capului prevazut cu senzor la STAR 80L nu mi se pare o problema insurmontabila. O teava de lansare mai lunga care sa protejeze toata racheta pe toata lungimea ei plus un capac de plastic termorezistent plus in capul tevii, pe care racheta sa-l împingă sau sa-l sparga la lansare si cred ca primul dezavantaj poate fi eliminat. In celalalt articol se spune ca STAR 80L e in productie dar nu pentru noi. Pentru cine atunci? Israel?
STAR 80L este una dintre marile noastre dureri de dinti, a RoMilitary adica, o racheta ghidata laser, cu capabilitati destul de extinse impotriva vehiculelor, tinte de infanterie, chiar elcioptere etc, bazata pe un PRND mai vechi calibrul 80mm.
Racheta este omologata, s-au facut trageri in poligon cu ani in urma, exista si lansatoare duale pt ea, dar nimeni n-a bagat-o pana acum in seama…
Daca vom cumpara pana la urma Venomul speranta noastra este sa ne integram propria noastra racheta ghidata laser nu sa cumparam Hydra din SUA in timp ce STAR 80L sta pe raft.
Nu inteleg de ce nu se repornesc proiecte ca Star 80L, SIRET, rachete cal.122mm sol-sol cu raza extinsa (40-45km) poate chiar cu incarcatura termobarica, producerea rachete cal 160 mm (pentru LAROM) si alte proiecte ale Electromecanica. Cred ca acum chiar nu se mai pune problema lipsei de bani.
STAR 80L exista, se produce si se vinde, altora insa. SIRET a fost o incercare, a nemtilor de a vinde aici racheta IRIS T, esuata. Racheta tactica cal 122 cu raza extinsa poate fi produsa oricand, proiectul este gata, nu se doreste deocamdata.
Racheta cal 160 pt LAROM n-am produs-o niciodata fiind importata din Israel.
Ma simt nevoit sa fac o mentiune, vad ca se face des confuzia asta pe forum: pt racheta de 122 e gata proiectul sau intreg programul de teste si e gata de intrare in productie? Idem TR-125 si altele. E o mare diferenta, la teste racheta poate sa performeze sau nu in parametri. As da ca exemplu Su-27 la care prototipul s-a comportat suficient de slab in teste incat produsul de serie sa nu semene aproape deloc. Sunt cazuri in care testele si „tweakingul” costa mai mult decat proiectul in sine. Unul din cazuri e la motoarele de racheta btw.
@Gogu. Pai tu compari TR 125 si Su 27 cu o racheta al carei singure mari imbunatatiri este un motor mai performant si o crestere a razei?! Lovitura cal 122mm cu raza extinsa poate intra in productie in, sa zicem, un an.
@georgeGMT. Chiar si un an nu inseamna „oricand”. De aia spuneam.
Racheta aia trebuie sa suporte mai multe imbunatatiri ca sa fie competitiva:
1. in primul rand analizezi proiectul si vezi ce poate fi produs in RO si ce poti produce cu parteneri externi>vezi ce scrie Pavel
2. Iar analizezi proiectul si vezi ce poti imbunatati tehnologic la racheta: in primul rand modularitate warhead (exploziv, incendiar, recunoastere, contramasuri, samd) de asemeni vezi unde s-a progresat cu tehnologia (azi e mai ieftin ca acum 20 de ani sa faci piese pe CNC, anumite piese s-ar putea sa renteze sa le faci frezat decat turnat sau de exemplu din plastic in loc de metal, electronica e mai usoara si mai antisoc, etc)
3. Implementezi schimbarile in proiect fct. de 1 si 2
4. testezi la greu, nush care sunt procedurile pt artilerie reactiva dar de exp pt aerospace trebuie sa testezi in toate conditiile meteo din cursul anului, tre’ sa testezi suficiente bucati ca sa ai relevanta statistica, trebuie sa simulezi diverse chestii cum ar fi „imbatranirea” rachetei in depozit, samd. Daca vrei sa fii producator serios, de la care sa cumpere lumea. Cateva rachete trase in poligon nu se cheama testare.
5. organizezi productia, vezi ce poti produce in uzina desemnata, ce e rentabil sau necesar sa cumperi de la firme de profil din Ro (de exp repere injectate pt care nu renteaza sa ai nush ce presa de injectie), de asemeni vezi ce trebuie sa cumperi de la extern, cat de mult te poti baza pe respectivii, samd
6. pui la punct toata partea juridica, contracte, licente,samd ca sa nu te trezesti ca prostul cu productia blocata de unul care te da in judecata ca n-ai respectat nush ce. Asiguri partea financiara si stocurile pt. X luni de productie. Noi romanii la capitolul asta suntem specialisti. Ultima data citisem ca o documentatie de autostrada si licitatiile aferente au trebuit refacute pt ca se schimbase numele ministrului semnatar. Bravo!
7. Abia acum esti gata de inceperea productiei. Tot ce e mai sus dureaza macar 2 ani, ceea ce nu inseamna „oricand”.
Nu dureaza doi ani, nu in condiii normale, noi cred ca mai producem 122mm clasica, astfel ca nu vorbim de o racheta noua.
” … se vinde altora”. CUI?
Deocamdata contractul nu este public.
PRND-uri cal 122 NU mai pot fi fabricate in tara: toate sculele si SDV-urile sunt abandonate in magaziile METROM Brasov (degradate, descompletate imprastiate…), combustibilul pentru motorul racheta nu s-a mai fabricat de zeci de ani (Fagarasul nu mai este capabil in acest moment sa-l produca, din motive absolut obiective…) si in plus NU mai sunt meseriasii care lucrau pe liniile de fabricatie la Metrom, Zarnesti si Carfil etc…
Prin 2005-2006 s-au testat PRND-uri cal 122 mm cu bataie marita (40 km) cu motoare cumparate de la turci, care le produc in mod curent. Rezultate ff proaste la lansari si apoi proiect abandonat… Tipic romanesc!
Rachetele de 122 mm (cu bataie normala SI marita) apar pe site-ul producatorului Tohan: http://www.tohan.ro/RACHETE%20122%20mm.html
Deci, cel putin la nivel de capacitate de fabricatie, exista. Trebuie facute si comenzi, daca le vrei in dotare…
Tot asa scrie pe site-ul Romarm ca produc tancuri, transportoare blindate, rachete etc etc…
Sunt povesti cu ce a fost o data!
Chiar daca le dai comenzi si bani, mai devreme de 2-3 ani nu vezi nimic din ceea ce este pe site-urile producatorilor de arme din RO… Crede-ma ca stiu ce spun.
asta din caua ca, desi au inca produse in lista, nu au mai facut productie de mult si trebuie gasiti furnizori, repuse in functiune cicluri tehnologice, formati oameni, de-ruginiti altii… etc!
Nu se pot cumpara subansamble de la terti si sa le asamblam in tara? Nu am iesi mai ieftin?
STAR80L este necesara atat aerian (drona clar) cat si terestru (inclusiv o versiune de lansator modular cu o singura racheta la care mai poti adauga altele transformand in multiplu). Necesar sa intre in dotare.
Prima imbunatatire care o vad necesara este cresterea razei.
Capacitatea de productie trebuie sa existe altfel dupa „prima salva” vorbim povesti despre aparare. Productia integrala a rachetelor 122mm/160mm, STAR80L, ATGM este fundamentala pt. orice strategie si tactica.
Spuneam că un picosatelit costă între 30.000 și 100.000 de euro. Goliat a costat aproape cât ceilalți șase sateliți la un loc. Satelitul polonez PW-Sat a costat sub 50.000 de euro, iar cel maghiar – 100.000 de euro și ambele au funcționat după lansare, spre deosebire de Goliat.
Vezi ce a scris Agenţia Spaţială Europeană (ESA) despre funcţionarea picosateliţilor
Am încercat să aflăm explicația acestei situații de la dr. Marius-Ioan Piso, președintele-director general al Agenției Spațiale Române.
„S-a făcut o modificare de orbită a rechetei Vega, care a fost o problemă”, și-a început Piso explicația, în cadrul unui interviu care ar fi trebuit să fie între patru ochi, dar la care ne-a așteptat cu echipa de foști studenți-colaboratori la proiect, pe care i-a lăst mult timp singuri în sală să răspundă la întrebări.
„Satelitul a fost făcut pentru o anumită orbită, iar racheta a fost dusă la o orbită complet diferită. (…) Cu Goliat am comunicat puţin. A fost în primul rând problema orbitei, între orbita prevăzută iniţial, de 400 – 450 de kilometri, unde sunt oameni, sunt staţiile spaţiale. Între orbita asta şi orbita de pe la 1500 – 1800 de kilometri (…). Satelitul ăsta n-a fost făcut cu componente care să reziste la radiaţii. (…) Şi-atunci riscul de defectare a crescut enorm. Nu puteam să schimbăm satelitul, să facem ceva foarte simplu, care să reuşească doar să comunice, aşa cum au făcut ceilalţi sateliţi mici. Ăsta era un satelit normal, redus la o scară mică”, ne-a declarat şeful ROSA.
Afirmația d-lui Piso este mincinoasă și, totodată, jignitoare la adresa celorlalte șase echipe studențești care au realizat picosateliți. Cităm chiar de pe site-ul Agenției Spațiale Europene: „Cei șapte sateliți lansați în timpului zborului rachetei Vega au fost realizați de peste 250 de studenți din șase state europene, în ultimii patru ani. Fiecare CubeSat este dotat cu un echipament sau tehnologie aparte destinate unor experimente științifice: Xatcobeo (Spania) are misiunea de a demonstra extinderea antenei radio și a panoului solar controlată de calculatorul de bord; Robusta (Franța) are misiunea de a testa și evalua efectul radiațiilor asupra tranzistorilor bipolari; e-st@r’s (Italia) – demonstrarea capacității unui sistem de măsurare și control tridimensional, incluzând o unitate de măsurare inerțială; Goliat (România) – fotografii ale Pământului realizate cu o cameră digitală și măsurători are fluxului de micrometeorizi și a fluxului de radiații; PW-Sat (Polonia) – testarea unui dispozitiv de creștere a portanței atmosferice picosateliților CubeSat în timpul revenirii de pe orbita terestră; MaSat-1 (Ungaria) – demonstrarea mai multor sisteme de avionică, incluzând un sistem de reducere a consumului de energie, emisie-recepție de date și prelucrarea datelor la bord; UniCubeSat (Italia) – studierea gradientului gravitațional.
P.S. preluare din presa