Armament de aviatie produs in Romania

This entry is part 3 of 14 in the series Armament de aviatie fabricat in Romania

Cautand bine prin calculator, tot a mai ramas cate ceva din armamentul de aviatie, nearatat inca. Astfel, am mai gasit o referire la familia bombelor de exercitiu BEAR, de 50, 100, 250 si 500 kg, de fapt  machete ale bombelor reale, utilizate pentru antrenament, realizate intr-una din unitatile productive  ale armatei, in „celelalte vremuri „. Daca ma gandesc bine, erau bombele de 500 kg pe care le vedeam acrosate cate 3 pe 93-urile ce veneau la aterizare trecand pe deasupra garii Craiova, la vremea  cataniei mel .
Tot pentru antrenament s-a realizat, dupa 1989 la Electromecanica Ploiesti, o tinta lansata de pe acrosajele aparatelor de zbor din dotare, denumita TPDM. Are diametrul exterior de 280 mm, masa de 96 kg. Inaltimea maximă de lansare este de 17.000 m.
Timpul de ardere al tortei
– la nivelul solului 3 min
– inaltimi intre 3.000 – 6.000 m 4 min
– inaltimi intre 9.000 – 17.000 m 5 min;
Intensitatea luminoasă a tortei la nivelul solului min. 2.000.000 Cd
Viteza de cădere a parasutei cu torta si reflectorul:
– intre 16.000 – 12.000 m 12 m/s
– intre 12.000 – 8.000 m 7 m/s
– intre 8.000 – 4.000 m 5 m/s
– sub 4.000 m 4 m /s
Distanta de descoperire pe timp de zi max 35 km.

 TPDM

Tot in categoria dispozitivelor acrosate,  inainte de 1984 s-au mai realizat un container pentru dispersarea
materialelor de propaganda (manifeste), precum si un container de bruiaj pasiv de radiolocatie.
Un alt container acrosat, realizat recent de SIARM, in colaborare cu ACTTM si CCIZ, este destinat recunoasterii optice si transmisiei de date in timp real, in cadrul proiectului denumit Sistem pentru monitorizarea in timp real zonelor de interes operativ si cu potential ridicat de risc, cu aconimul SMTR.
Nu am gasit date despre el, dar intrucat a fost testat pe IAR-99 masa nu poate depasi 250 kg .

 SMTR

In cadrul mai larg al programului Lancer, Romania a primit ca transfer tehnologic licenta pentru
realizarea lansatorului rachetei Magic 2, fabricat sub denumirea LM52M2. Se acroseaza prin
intermediul adaptorului tip 61B. Este fabricat la AEROFINA Bucuresti.
Date tehnice: lungime 2705 mm, latime 130 mm, inaltime 250 mm, masa 53 kg .
Indeplineste functiile
– transportul rachetei (operationala sau simulator de racheta)
– recunoasterea si semnalizarea rachetei reale sau a simulatorului
– asigurarea secventei normale de lansare
– transferul de date in vederea modificarii datelor de start
– asigurarea secventei de tragere de urgenta
– asigurarea rachetei la sol sau in zbor
Lansatorul este compus din:
– blocul pentru punerea in operatie si tragere, care asigura pregatirea, incalzirea termobateriei, racirea fotodiodei, largarea in regim de tragere si largarea in regim de urgenta
– blocul de control si legatura, care asigura controlul scanarii in regim autonom sau comandat ( slave )
– blocul de alimentare, care transforma tensiunea alternativa de 115V/300-900hz primita de la instalatia de bord a avionului in tensiune continua de 12V si 115V, pentru alimentarea blocului de control
– regulatorul de frecventa, care modifica tensiunea din instalatia de bord a avionului in doua tensiuni
alternative, de 26V si 18,7V la 400Hz+/-3%
– sistemul de zavorare, care asigura fixarea rachetei pe lansator, si prin intermediul stiftului de siguranta (firing pin) conectat cu sistemul de zavorare asigura inchiderea unui contact de siguranta din  sistemul de initiere al motorului rachetei
– sistemul de racire, care asigura racirea fotocelulei capului de autodirijare in timp ce racheta se gaseste
pe lansator. Racirea este asigurata de o butelie de azot.
– sistemul de siguranta, un flaps conectat mecanic cu un sistem de contacte. Sub actiunea efectului aerodinamic, acest sistem inchide sau deschide contactele care asigura initierea termobateriei si initierea motorului rachetei.
De asemenea, AEROFINA fabrica si un tester pentru lansator, sub denumirea de VP-LM52.
Este compus din doua module transportabile, modulul testerului cantarind 12 kg, iar modulul de cabluri
15 kg.

Lansator Magic 2

 Tester

Pentru conducerea focului aeronavelor de productie interna, cu 4 piloni de acrosare, s-a realizat
sistemul DALBAv, la INAV Bucuresti. Se pare ca sistemul a fost casat deja.

 DALBAv

S-a acordat atentie sistemelor de contramasuri de la bordul aeronavelor, inainte de 1989, incepand dezvoltarea mai multor sisteme de lansare de dipoli de radiolocatie si tinte false in infrarosu. Munitiile pentru aceste sisteme se fabrica la Uzina Mecanica Plopeni.

Lansator tinte false IR

 Tinte false RL+IR

 Chaff and flare
Pentru manipularea bombelor in depozite s-a realizat o macara hidropneumatica tip portal cu deschiderea de 3,5 m,  inaltimea de ridicare de 2,5 m si sarcina maxima de 400 kg. Pentru acrosarea armamentului s-a realizat un carucior pentru acrosarea pe avion a armelor cu o masa de la 50 pana la 500 kg, cu roti cu pneuri si instalatie hidraulica cu actionare manuala.
Aceste ultime 2 mijloace de mecanizare au fost realizate inainte de 1984, in una din bazele de reparatii
ale fortelor aeriene se pare.

 Macara portal

 Carucior acrosare

Pentru acrosarea armamentului s-a realizat dupa 1989 la Aeroteh un vehicul specializat, denumit UA-10. Este propulsat de un motor Diesel, transmisia catre pompa hidraulica facandu-se prin intermediul unui ambreiaj cu comanda normala prin cablu. Pompa hidraulica deserveste atat cilindrii hidraulici ai sistemului de ridicare – pozitionare, cat si sistemul de propulsie. Viteza maxima este de 20 km/h, viteza maxima stabila (controlata) de 5 cm/sec, iar panta maxima de 10ş.
Dimensiunile sunt: lungime 4,5 m, latime 1,5 m, inaltime cu bratul coborat 1,25 m.
Platforma de incarcare poate fi folosita in intervalul 0,21 m – 2,1 m, avand sarcina maxima de 1000 kg .
Din fotografii rezulta ca a intrat in dotarea aviatiei militare romane.

 UA-10

 

 

 

Bombe de aviatie produse in Romania

Surse
– album Expomil 2007 realizat de Ionica Fonos
– buletinul Tehnica Militara 2/1984
– www.elmecph.ro
– www.elmec.ro
– www.mapn.ro
– http://tpb.traderom.ro
– emisiunea Pro Patria , TVR 1
– site-ul Aerofina
– site-ul Aeroteh

Nicusor

Series Navigation<< Armament de aviatie produs in RomaniaUn elicopter antisubmarin …..Puma Naval, prima varianta. >>

9 comentarii:

  1. S-au realizat multe lucruri bune inainte de 1989.Se pare ca in acele vremuri,am avut conducatori mai intelepti decat cei din ziua de azi.Ideea de atunci era de a produce in Romania majoritatea tehnicii militare de care avea nevoie Armata.Pentru noi,romanii,nu a fost niciodata linistitor gandul ca suntem inconjurati de „prieteni” asa de buni,chiar daca le spuneam „tovarasi”.Ceausescu,sau cei care il sfatuiau,au avut o strategie de siguranta nationala clar conturata,dar si mijloacele(politice si juridice) de a o impune si de a o realiza.Oricum,in cadrul PCR,se cunostea si se recunostea sentimentul nationalist al lui Ceausescu.Apararea ideologiei Partidului Comunist era abil transferata in domeniul de securitate a poporului roman si impusa acestuia,in mod speculativ, ca o necesitate vitala, prin mijloace legislative, mai ales.Dar chiar si asa,exista o cultura a securitatii nationale,asumata de catre toti conducatorii PCR.Exista o intelegere corecta a problemelor de securitate si siguranta nationala.Dar in zilele noastre,in Romania,ai impresia ca tot ce s-a realizat bun si bine atunci trebuie desfiintat,aruncat,blamat!Ioooiii…Ca numa’ ma enervez deageaba! Toate astea,demonstreaza lipsa unei culturi de securitate a unor politicieni romani, formatori de opinie si chiar reprezentanti ai societatii civile.Azi,nu mai putem invoca permanent traditia istorica a poporului român, potrivit careia el a luptat numai pe teritoriul national si cu armele din gradina proprie!Sau ca el a depasit frontierele nationale numai obligat de necesitatea recuceririi teritoriilor ocupate.Este greu de acceptat cum nu se poate întelege de catre oligofrenii nostri conducatori ca în mileniul trei securitatea unui popor se afla legata si în context cu securitatea internationala!Ca nu poti fi numai consumator de securitate ci si generator de securitate, nu numai prin aport cu propria-ti securitate dar si printr-o participare activa, politica, diplomatica, militara, materiala, financiara si de alta natura la realizarea securitatii regionale sau zonale.Nu poti fi pitpalac si gugustiuc,luandu-te la cearta si cu vecinii,dar si cu familia!Iar cand vine un strain si iti trage suturi in partea dorsala,fugi la aceeasi vecini si la aceeasi familie si le ceri ajutorul!
    No,ca m-am racorit un pic!

    1
    • Da , au inceput cu faimosul enunt ca industria romana este o gramada de fier vechi . ASta pe la inceput, colo prin ´90 .
      Am realizat care e directia cand, undeva intre 1996-2000 , s-a vandut
      rezeva de stat de otel inoxidabil aflata la noi in fabrica .Inca de cand eram copil , stiam ca este pregatita pentru situatii de razboi . Pur si simplu a venit o diputatie de la Strehaia , au incarcat-o in camioane si adio .
      Cat despre industria de aparare care trebuia sa produca cu resurse interne, nu ma mira : colo prin ´88-´89 se primisera ca teme de cercetare realizarea unor masini electrice cu bobinaje de alumininiu sau chiar….fier , o masura antitehnica, dar singura posibil de urmat in cazul unei economii de asediu .Partea proasta e ca ar fi avut o fiabilitate extrem de scazuta .Din experienta , colectoarele motoarelor de CC se uzau mai repede din cauza eliminarii argintului din aliaj si lamela de alama a contactelor se indoia datorita scoaterii din compozitie a unor elemente de aliere .Pana atunci , masinile electrice romanesti au fost de nivel mondial, mai ales cele de export care utilizau lacuri electroizolante de buna calitate . Dar stai linistit , am vazut lucruri si mai proaste , realizate fara economie , cum ar fi motoarele bulgaresti de CC de 20 kW, pe care le schimbam la 2 saptamani , arzandu-se din cauza lipsei de cuplu motor .Deci tot respectul specialistilor romani care chiar in conditiile cumplite de economie prost inteleasa au realizat masini electrice mai bune decat ale altora .

  2. Mai Nicusor, eu zic ca n-ai cautat bine prin calculator, vezi ca mai ai ceva pe acolo si-ai uitat sa postezi. 🙂

    • Virusi de n-oi avea 🙂
      Oricum , sunt inca destule realizari in domeniul tehnicii militare romanesti care isi asteapta randul la publicare .

  3. Foarte interesant articolul (si cel de acum cateva zile). Stiti cumva pentru ce aparat era destinat sistemul DALBAv ( dispersor de capcane termice)? . Habar nu aveam ca si noi faceam asa ceva …
    Aceeasi intrebare legat de sistemul ECM, aveti vreo poza cu el ?

    Multe multumiri pentru aceste articole.

    E.S.

    • Din cate am auzit eu , DALBAv se folosea pentru conducerea focului in cazul elicopterelor cu 4 piloni de acrosare .Nu am vazut niciodata
      cartea sa tehnica , nu s-au facut publice date despre aparat .
      De asemenea sistemul ECM . Nu am imagini cu el .Ce am avut se poate vedea in articol ( mai putin 2 imagini cu armament AS, cu care sunt probleme la upload, dar care se vor rezolva .Daca nu retroactiv in articolul trecut , in cel viitor )
      Lansatoare de dipoli de radiolocatie ( foitele de staniol ) au inceput sa fie montate pe IAR-93 si apoi pe IAR-99 , cu sistemul RWR aferent realizat in tara si considerat secret .De asemenea , si sistemul IFF era original .
      Pe IAR-ul 99 modernizat , pe Lancer si Puma SOCAT sistemul RWR este de productie israeliana .Din pacate , nu s-a mai dat importanta realizarii in tara acestor sisteme , chiar daca in Observatorul Militar un cercetator afirma ca aveam la acea vreme posibilitatea realizarii respectivului sistem.Fie si cu elemente de completare importate .

  4. Multumesc pentru raspuns.

    Referitor la DALBav. Daca „citesc” eu bine poza cu el , si poza cu dispersorul de capcane termice, unde se vede ( dupa mine ) excat acelasi dispozitiv, pare sa fie panoul de control pentru acel dispersor ( capcanele termice sunt aranjate pe patru linii etc.). Eu zic ca „salve” si „cadenta” se refera la ordinea si ritmul lansarii capcanelor termice . Parerea mea.

    Exista vreo poza cu sistemul asta de lansare dipoli pe IAR-93 si IAR-99?

    Sanatate si numai bine ,
    E.S.

    • Si eu am gandit la fel ca si tine cand am vazut imaginile .
      Negasind documentatie , am intrebat si eu .
      Ce mi s-a raspuns , vezi in articol . Posibil sa ai dreptate ,
      intucat nu toti cei ce au asigurat mentenanta au lucrat
      cu acest dispozitiv .Posibil sa aiba cel ce mi-a spus .
      Daca vom lamuri problema cu ajutor din afara , il
      voi ruga pe George sa corecteze .
      Nu am vazut cum arata lansatorul de dipoli montat pe
      IAR-93 . Pentru IAR 99 modernizat , cauta o imagine din
      spate , si vei vedea in centrul ampenajului orizontal ,
      exact deasupra ajutajului,celulele de lansare
      ( asemanator unui fagure , simplist vorbind )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *