Arta Razboiului, iunie 2021

This entry is part 54 of 95 in the series Arta Razboiului

Series Navigation<< Arta Razboiului, mai 2021Arta Razboiului, iulie 2021 >>

40 de comentarii:

  1. Rolland Garos…LIVE (Eurosport 1)
    Badosa – Bogdan
    2-6
    7-6
    2-1 …2-2…
    Ana Bogdan din senin, fara sa se auda (dar citesc io pe buze): ” ‘tuti gura ma-tii! „ ?
    *editat 4-4 (40-40) Ana Bogdan..” Baga-mi-as p..a’n ma-ta! „ Mooor! ?
    Lui CTP cred ca-i creste paru’ la loc in cap!
    *editat..aaa, sh.t!

    2
  2. Who’s racist now, biatch?
    „When Trump does it..it is. When we do it…”
    https://www.youtube.com/watch?v=bpGitFIzamQ

    „You have hope at home”. Bhahahahaaa!

    2
  3. Caut ceva surse cu privire la muntia folosita de Armata Romana pentru tunurile de 75 mm de camp (nu Resita AT) in Al Doilea Razboi Mondial. Imi poate indica cineva surse online, daca exista?

    multumesc.

    • ARTILERIA ROMANA IN DATE SI IMAGINI
      pg 68 3000 de vagoane cu munitie ne-au bagat francezii pe gat dupa terminarea razboiului
      pg 72 munitie 75 mm schneider 1917 – asta s-a folosit dupa consumarea celorlate munitii.

      INZESTRAREA ARMATEI VOL 2
      pg 204 Pentru a repune în bună stare cele circa 5 milioane de lovituri de artilerie, este nevoie de o cheltuială de cel puţin 3 miliarde lei.
      pg 214 tabel cu armament 1933
      pg 263 Cantitatea muniţiilor de care dispunem reprezintă azi o valoare de circa 50
      miliarde; suma necesară recontrolării şi regenerării muniţiilor existente – pentru a fi
      aduse în stare bună – reprezintă un maximum de 5% din acea valoare – dacă operaţiunile indicate mai sus se vor face la vreme; şi riscul este evident, dacă rămân în situaţia actuală.
      4. Dacă am fi nevoiţi să facem războiul cu starea actuală a muniţiilor,
      consecinţele ce ar decurge echivalează cu un dezastru naţional deoarece:
      a) s-ar distruge armamentul cu care vor fi trase;
      b) ar omorî propriile noastre trupe (atât acelea care le trag, cât şi acelea pe care le
      susţin);
      pg 299 Dl. General Angelescu arată că pentru recontrolarea a 5000 proiectile, am cheltuit 14 milioane, ceea ce revine la 2800 lei de proiectil. Operaţiunea o consideră şi eşuată şi foarte scumpa

      Cred ca pentru tunurile de camp de 75 mm s-a folosit munitia Schneider 1917,probabil regenerata.

      https://kupdf.net/download/schnieder-artillery_5af3c478e2b6f5823e084dce_pdf

      https://archive.org/details/TM9-1985-3/page/n17/mode/2up
      gasesti date si despre proiectilele frantuzesti pg 78-80 etc,

      Daca vrei ai si
      https://epdf.pub/manufacture-of-artillery-ammunition.html
      dar e despre US, despre francezi doar tangential.

      1
      • Multumesc! totusi despre Costinescu nu prea se gaseste nimic online, din pacate si a fost folosita pe scara larga aceasta munitie ..

        1
        • Am pus un comentariu, nu inteleg de ce nu a aparut.Mai incerc .

          Asta posteaza Chipp in 2 martie, deci trebuia sa apara si partea a 3-a de la https://www.rumaniamilitary.ro/tunurile-anti-tanc-din-dotarea-armatei-romane-la-declansarea-operatiunii-barbarosa

          RUGAMINTE:
          1. IL vom analIza si noi in PARTEA A 3-A a articolului.
          Tun 75mm SCHNEIDER 1897 transformat de germani prin adaugarea unui Afet de Pak38 a devenit un hibrid PAK 97/38

          Am asteptat cu interes partea a 3-a , poate ne lamureste un administrator ce s-a intimplat.
          @Irod posteaza in 10 martie

          „Prietenul” este activ si pe aceasta pagina si a furnizat informatii pentru acest articol ?

          Desenul ala este o versiune foarte veche, intre timp avem suficiente informatii pentru a face unul (sau doua) noi desene, anume cu loviturile de 75mm Resita cu proiectile md.1943 si cu proiectile md.1941 „Costinescu”.

          Si eu am asteptat desenele, poate iei legatura cu @Irod pentru alte informatii.

          In legatura cu „Costinescu” nu are logica folosirea proiectilului la tunurile de camp, era clar ca tevile erau prea scurte ca sa dea o viteza initiala mare proiectilului.Dupa mine solutia era folosirea de proiectile cumulative germane, se gasesc exemple pe linkul trimis de mine. Panzer killer A. Drabkin

          One of the unpleasant surprises of 1941 was the German use of shaped
          charge projectiles. Shell holes with melted edges were found on knocked-out
          Soviet tanks, so the shells that obviously created them were called ‘armour
          incendiary’ ammunition. Theoretically, such an effect could be achieved by
          high-temperature thermite mixtures. They were already being used at this time,
          for example, for welding rails in field conditions. However, an attempt in the summer of 1941 to produce an ‘armour incendiary’ shell based on the
          description of its effects failed. Thermite slags burned through armour too
          slowly and didn’t achieve the required effect.
          The situation changed when German shaped charge shells were seized. In
          itself the cumulative effect had long been known. It had been discovered that a
          hollow or void on the surface of the explosive charge, when placed against a
          barrier, focused the blast energy and facilitated the penetration of a barrier.
          However, the practical application of this effect in order to penetrate armour
          initially ran into a number of obstacles that were difficult to surmount. The
          explosive effect was on the surface of the cavity and in the instantaneous
          detonator. On 23 May 1942, a number of tests of a high-explosive antitank
          [HEAT] shell for the 76-mm regimental gun, designed on the basis of a captured
          German shell, were conducted on the Sofrinsky proving ground. Based on the
          results of the tests, on 27 May 1942 the new shell was put into service. Also in
          1942, a 122-mm HEAT shell was created, which passed into service on 15 May
          1943. Such HEAT warheads were a means to raise the possibility of using
          artillery that had never been intended to combat tanks. Due to the short barrel of
          the 76-mm regimental gun, it was difficult to accelerate an armour-piercing shell
          to a sufficiently high velocity in order to penetrate armour. The salvation in this
          case was the shaped charge warhead, which didn’t depend upon its initial
          velocity to be effective against armour. The 122-mm HEAT shells gave the
          divisional howitzers a means to protect themselves. The HEAT shell for the 76-
          mm regimental gun had wider applications. The regimental guns supplied with
          these shells became especially effective in urban combat. The shaped charge
          warheads made them the tactical analogue of the postwar rocket-propelled
          grenades.

          Sovieticii au fabricat munitie HEAT pornind de la capturi ,iar noi eram aliati cu germanii si n-am reusit folosim munitie HEAT pe tunurile de camp de 75 mm ,sau cel putin nu stiu eu.

  4. Mai fratilor, astia de salivati langa masinarii serioase, ia fiti atenti aici ce am gasit
    https://www.olx.ro/d/oferta/camion-armata-dac-21-320-IDdMkxb.html#78d5da0e5d

    2
    • Legatura fotbal-politic in perioada interbelica si cum rezolva Gabriel Marinescu un meci pierdut in 1938: a arestat 4 jucatori de la echipa adversa!

      În cartea „Glasul roţilor de tren“, neuitatul Ioan Chirilă a consemnat în acel fel numai al lui povestea arestării celor patru jucători rapidişti, în noaptea în care sărbătoreau victoria în semifinalele Cupei României împotriva Venusului, cu 2‑1. „Infractorii“ au fost eliberaţi a doua zi, dar numai după ce Rapidul a cerut el însuşi rejucarea meciului, invocând greşeli de arbitraj. Evenimentele nu au fost făcute cunoscute de presă. Rangul şi puterea reală a principalului personaj implicat erau prea mari.

      Rapid a câştigat şi al doilea meci, şi mai clar, cu 4‑2. Generalul Marinescu s‑a autopropus imediat preşedinte de onoare al Rapidului – şi cine putea să‑l refuze?

      https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/nasul-fotbalului-interbelic

    • Nu stiam asta de narodu’ de Carol al II-lea. Era un fel de Gigi, dar dus mai putin la biserica 🙂

      1
  5. Ce stiti despre proiectul unei viitoare banci NATO ?

  6. Greva de la Iasi.
    Un grup de studenti de la Iasi, erau revoltati pe profesorul lor de limba germana. Era un tip dur, sever, cerea enorm de la ei si mai important, nu stiai, nu treceai.Facuse scoli prin Austria si Germania, dar in perceptia studenteasca nu avea el de ce sa fie atat de sever cu studentii.Mai ales ca majoritar erau fii de stabi locali sau de la centru, din cetatea Bucurestilor.
    Mare-valtoare mare, greva si dupa plangeri la etaje superioare s-a incercat o interventie pe langa profesor. Sa-i lase mai usor pe studenti, sa nu fie atat de dur. Interventia in sine a functionctionat exact ca si o „contrapila”, profesorul devenind in urma si mai aspru.Presiunea devenind mai mare din partea parintilor dar si a unei greve studentesti, profesorul a fost demis.
    Aici avem varinata scurta a unui episod in viata lui Eminescu. Desmis ca nu a stiut niciodata tabla impartirii, sau „sa facem sa fie bine, si sa nu fie rau”. Asta-i Eminescu la care trebuie sa facem referire si nu poetul cu parul vâlvoi, romanticul incurabil. Nu-nu, omul Eminescu, profesorul, ziaristul, omul educat, inteligent, perfectionist, incapabil de compromis, vertical, demn. Geniu prin munca si nu prin te miri ce noroc a sortii.
    Eminescu 5 Ianuarie 1850 – 15 Iunie 1889

    3
  7. O foarte interesanta discutie despre calibrele armelor si uzura tevilor
    https://youtu.be/h9C3MaMOgfA

  8. Mai tare decat tot ghiveciul ala MArvel cu super-eroi… sau Hunger Games
    https://www.youtube.com/watch?v=iAf9B6Fuzwk

    1
  9. Mai sus se face o referire la Eminescu, cel mai mare scriitor roman dar un autor pe care tampitul de George Simion il confunda cu un poet de duzina din Muntenia.Eminescu care printre multe alte activitati a fost si ziarist. S-a preocupat ca tara care facea primi pasi spre modernitate sa devina si una informata.
    In contrapartida, avem doar ultima vagauna in care ceea ce a ramas din presa romaneasca a cazut. Propaganda ruseasca pe banii locatarilor unor buzi de comune, care nici prin cap nu le-a tunat vreodata sa voteze altceva decat galeti din plastic prost si un litru de ulei. Saracia si prostia pot sa apere optiunile politice ale noastre pana intr-un punct.
    Asa va trebuie, asa ne trebuie.

    1
  10. Cartea pe luna asta: http://www.edituramilitara.ro/lideri-militari/191-generalul-constantin-sanatescu-pentru-tara-si-tron.html
    O poveste a generalului Sanatescu, destul de buna, cu bune si rele. Asa cred eu personal ca trebui sa invatam istoria, personalitati si evenimente ceea ce au adus pozitiv dar mai ales negativ.
    Un monarhist convins, loial hainei militare si tronului pana in ultima secunda a vietii sale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *