Nu-i asa ca va era dor de Brutari?
Pentru ca, printre multe alte promisiuni de modernizare si dotare a armatei, s-a pomenit si despre modernizarea masinilor pentru monitoare, m-am gandit sa aruncam un ochi pe la Brutari.
Evident, informatiile sunt prea putine pentru a sti sigur daca modernizarile se refera la Brutari, la Kogalniceni, la ambele ……. sau la niciunele 😉 .
Inainte sa trecem la subiect, sa ne delectam putin cu niste schite, gasite pe net, ale antemergatorului seriei de monitoare fluviale, Grivita, numita de unii clasa Brutar I si de altii clasa Grivita.
Grivita, vedere din tribord
Grivita, vedere de sus
Grivita, vedere din prova si sectiuni
Din ce se vede in sectiuni, nava avea doar doua elici, ceea ce pare sa confirme informatiile furnizate de diverse site-uri, ca ar fi avut doua motoare de cate 1200CP.
Alte date:
Deplasament – 320 to;
Dimensiuni – 45.7 x 8 x 1.5 m;
Viteza – 16-18 noduri (depinde de sursa);
Armament – 1 tun (100mm), doua turele de tip TAB (14.5+7.62mm), doua lansatoare tip BM21 cu cate 40 tevi (122mm), doua lansatoare cvadruple pentru rachete Strela (sau echivalente), doua cai pentru incarcarea si lansarea de mine.
Iese in evidenta prin lipsa suprastructurii, punctul de comanda aflandu-se sub turela de 100mm din prova.
Mai iese in evidenta prin blindajul inclinat din zona lansatoarelor multiple si a rezervelor de munitie pentru ele, idee la care s-a renuntat la Brutar II.
Se mai spune si ca avea doua periscoape dar nu am reusit sa le identific pe schite. Poate ne spune cineva care a fost pe nava unde erau amplasate si ce hram purtau.
Dupa Grivita a urmat clasa Smardan sau Brutar II, ceva mai mare, cu suprastructura clasica si ceva mai mult armament.
Brutar II, vedere din tribord
Brutar II, vedere de sus
Brutar II, vedere din prova si sectiuni
Nava este mai lunga cu 5m si are un deplasament mai mare cu 50 to.
Deplasament – 370 to;
Dimensiuni – 50.7 x 8 x 1.5 m;
Viteza 16 noduri;
In privinta motorizarii, unele surse spun ca are doua motoare totalizand 2400 sau 2700 CP, inclusiv desenul de mai sus parand sa arate ca are doua elici.
Surpriza vine dintr-o poza postata pe www.romaniaforum.info unde, in comanda unui Brutar, apar manetele de comanda pentru trei motoare.
Interiorul comenzii unui Brutar II – sursa www.romaniaforum.info
Este interesant ca sistemele de comanda ale motoarelor au culori diferite ceea ce ne poate duce cu gandul la diverse variante:
– motorul central este destinat deplasarii silentioase, fiind mai izolat fonic (si, eventual, mai mic);
– motorul central actioneaza cele doua elici ale navei sau actioneaza o a treia elice, amplasata central (si care nu apare in schita profilelor);
– culorile diferite sunt destinate orientarii rapide in caz de vizibilitate redusa.
Macheta 1/350 realizata de Radu Brinzan Productions ne arata un Smardan cu 3 elici si 2 carme. Detalii suplimentare aici: http://www.radubstore.com/index.php?main_page=product_info&products_id=633
Smardan, macheta 1/350, sursa RB Productions
In varianta ca nava are 3 motoare de 1200 CP, se pune intrebarea daca viteza maxima este de doar 16 noduri sau e mai mare, spre 20-21 noduri.
In privinta armamentului, acesta este suplimentat cu doua turele deschise, cu mitraliere 4×14.5mm, in spatele comenzii, in borduri, si un tun antiaerian 2x30mm, in turela deschisa, amplasata spre pupa navei.
Mai observam ca a disparut blindajul inclinat din borduri, din zona lansatoarelor multiple si a rezervei de munitie pentru ele. O eroare.
Tot n-am reusit sa aflu daca reincarcarea tuburilor celor doua lansatoare multiple se face sub punte, automat, in stilul Type-89 chinez sau RM-70 cehoslovac (in 2 minute), sau se ridica rezervele pe punte, la fel si lansatorul, si se incarca manual.
Despre reincarcarea automata la Type-89 gasiti imagini aici: http://www.military-today.com/artillery/type_89_mlrs_images.htm iar pentru RM-70 gasiti videoclip aici: http://www.military-today.com/artillery/rm_70.htm
N-am gasit informatii privind echipajul, nici la Grivita, nici la Smardan.
In privinta posibilelor modernizari, sa le luam pe rand:
- Motorizarea
Ca sunt doua sau sunt trei motoare, orice solutie care sa duca la cresterea vitezei, autonomiei si la scaderea consumului, masei si volumului motoarelor, sau macar cresterea vitezei si scaderea consumului, este mai mult decat binevenita. Motoarele navelor sunt o generatie de acum 30 de ani asa ca e imposibil sa nu gasim pe piata motoare mai economice si mai puternice (cel putin).
- Protectia pasiva
2.a. Ideea de a renunta la blindajul inclinat din zona lansatoarelor si rezervelor de lovituri nu mai pare asa de buna acum, cand munitiile APFSDS calibrul 25 si 30mm au ajuns la o capacitate de penetrare care urca spre 80 mm, pentru a nu mai vorbi despre cele de 35, 40 sau 57mm. Solutia consta in aplicarea, pe bordaj, a unor kituri de blindaj suplimentar, in zonele amintite dar si spre prova, pana sub turela de 100 mm. Cum acestea ar insemna niste tone in plus, trebuie gandite sa poata fi instalate si date jos usor, pentru a fi folosite in functie de specificul misiunii.
2.b. Trebuie aplicat principiul “toata lumea sub punte”, asta insemnand:
– sisteme de arme teleoperabile;
– duplicarea comenzii de navigatie cu un sistem aflat sub punte (fosta comanda de la Grivita), compartiment care sa devina comanda de navigatie si de lupta. Aceasta ar presupune instalarea unui LSAS (Local Situational Awareness System) care sa preia imagini din jurul navei, in spectrul vizibil si IR, imagini care sa fie afisate pe display-uri in comanda de navigatie-lupta, permitand navigatia “cu capul la cutie”. In momentul acesta simpla inchidere a obloanelor blindate din comanda de navigatie nu mai asigura protectie suficienta echipajului iar suprafata care ar trebui protejata cu kituri de blindaj suplimentar este prea mare.
- Protectia activa
Tocmai a publicat Marius un articol despre sisteme de bruiaj impotriva rachetelor antitanc( http://www.rumaniamilitary.ro/solutii-de-bruiaj-si-camuflaj-ir ) dar, probabil, solutia cea mai buna ar putea avea forma unui sistem Trophy adaptat formei si dimensiunilor monitorului, probabil echivalentul a vreo trei sisteme montate pe tanc, cu un singur bloc de comanda dar cu un al doilea bloc pentru backup. Probabil spre 1.000.000 $. Neaparat contramasurile de tip Iron Fist. Evident, chaffs & flares.
- Sistemele de artilerie reactiva
Aici ar fi multe de spus:
4.a. Realizarea in tara a loviturilor reactive cu raza marita, 40-45 km.
Alo! Ce se mai aude cu linia de pulberi compozite ? Pe langa faptul ca ar dubla raza de lovire a navelor ar permite si utilizarea, in functie de situatie, a loviturilor scurte, tip Aurora, cu raza crescuta la 20-24km.
4.b. Introducerea sistemelor de ghidaj pentru loviturile reactive de 122mm. Asta ar rezolva mai multe probleme, de la dispersie si consumul necesar pentru atingerea unei tinte si pana la posibilitatea executarii tragerilor din miscare si eliminarea necesitatii unui sistem de stabilizare a turelelor, daca se trage de pe mare;
4.c. Diversificarea incarcaturilor de lupta, de la submunitii AT la mine, incarcaturi termobarice, statii de bruiaj etc;
4.d. Modernizarea sistemului de realimentare cu munitie. Pentru varianta in care nava ramane cu doua lansatoare si doua magazii cu lovituri de rezerva, trebuie gasite solutii pentru scurtarea timpului de reaprovizionare a navei cu lovituri de 122mm si de reincarcare a instalatiilor de tragere cu lovituri din rezerva. Mi-ar fi fost mai simplu daca as fi stiut care e sistemul actual de reincarcare a instalatiilor dar realimentarea automata, sub punte, pe model RM70 sau Type-89, desi posibila, pare riscanta pentru ca ar necesita eliminarea peretelui blindat dintre cele doua compartimente, cu efect catastrofal daca nava primeste o lovitura directa acolo. Poate ar trebui trecut la sistemul practicat de fortele terestre, cu containere de 20 lovituri, schimbate cu totul, in cazul asta realimentarea putandu-se face, la mal, cu masini similare celor care realimenteaza LAROM.
4.e. Introducerea conceptului StanFlex:
Adaptarea compartimentelor lansatoarelor si rezervelor de lovituri reactive in vederea montarii-demontarii rapide de sisteme de armament, in functie de specificul misiunii:
– doua lansatoare plus doua magazii de munitie (solutia actuala);
– patru lansatoare (elimina timpii pentru reincarcare);
– doua lansatoare si doua blocuri JUMPER cu cate 24 celule;
– doua lansatoare, doua blocuri JUMPER cu cate 16 celule si 12 rachete CAMM (tot in modulul pentru lovituri de rezerva);
– doua lansatoare normale, doua lansatoare scurte (1.94m-tip Aurora) si 2×12 rachete CAMM;
– depozitare lovituri scurte de 122mm, containerizate, pentru operare de catre USV-uri;
(la rachetele CAMM voi reveni)
- Tunul prova
In functie de bani:
5.a. Aparatura de vedere pe timp de noapte si stabilizator pentru tunul actual si atasarea unui bloc cu rachete antitanc.
5.b. Inlocuirea cu o turela de 120mm tip Falcon. Masa mai mica, elevatie mai mare a tunului, capacitate de lovire mai mare. Turela Falcon II dispune de locasuri pentru rachete AT. Probabil, ar trebui montata putin mai in fata.
Turela Falcon 120mm
5.c. Inlocuirea cu o turela Oto Melara Draco, 76mm. Usoara, dual purpose, cadenta mare de tragere, posibilitate de tragere indirecta pana la 20km cu munitie normala si 40km cu munitie Vulcano, la concurenta cu instalatiile reactive. Un upgrade cu 2-4 rachete sol-aer tip CA-95, Stinger, Mistral, VT1 Mk1/3 ?
Turela Oto Melara Draco 76/62 pe sasiu Centauro
Daca vor fi bani pentru asa ceva, as prefera un sistem care sa nu penetreze puntea pentru ca sub turela am nevoie de spatiu pentru comanda de navigatie-lupta a navei.
- Mitralierele prova
As inlocui mitralierele de 14.5mm cu tunuri jumelate GSh-23L produse la Cugir.
Pe langa faptul ca sunt mai compacte (1537x165x168mm fata de 1980x162x225 la cea de 14.5mm), tunurile asigura o cadenta foarte mare, 3400-3600 lovituri/minut fata de 600 lovituri/minut mitraliera de 14.5.
Proiectilul de 23x115mm, cu o masa de 174g si o viteza initiala de 715m/s, dezvolta o energie de aproape 44,500 J, cu cca 38% mai mare decat a loviturii de 14.5x114mm (64g, 1000m/s, 32,200 J).
Coroborata cu cadenta mare de tragere, energia loviturii iti asigura dezintegrarea in cateva secunde a oricarei ambarcatiuni aparute pe neasteptate si a oricarui vehicul blindat usor sau neblindat, plus ca „tunde” rapid suprastructura oricarei nave, daca nu e blindata, si face curatenie pe puntea acesteia.
Montura potrivita pentru asa ceva ar fi turela folosita de ucraineni pe BTR-94, probabil unul din sistemele pe care am fi putut sa le producem la noi, daca nu se gaseau niste destepti sa refuze colaborarea. Turela este mai inalta decat turela de TAB ceea ce ar necesita eliminarea “gulerului” pe care este instalata turela actuala. Site-urile de specialitate spun ca turela include si o mitraliera coaxiala PKT 7.62mm. Chiar daca initial ar fi actionata manual, poate fi transformata in RWS fara mari eforturi tehnologice.
Turela 2x23mm pe BTR-94
Ar fi si alte variante dar asta mi se pare cea mai la indemana.
- Mitralierele 4×14.5 mm
Le-as da jos, pur si simplu. Cred ca baietii care le deservesc sunt cei mai nefericiti oameni din echipaj.
Le-as inlocui cu doua aruncatoare automate de 81mm, de tip ADIM, arma scoasa anul trecut de cei de la Picatinny Arsenal, amplasate cat mai in lateral pentru a le permite rotatie de 360 grade.
ADIM 81mm, pe sasiu HMMWV
Cadenta de tragere de 30 lovituri /minut, 20 lovituri alimentare continua (probabil doua magazii stanga-dreapta), raza de lovire mai mare decat la aruncatoarele clasice de 81mm, posibilitatea angajarii de tinte multiple cu revenire la ele, capacitate de tragere directa si indirecta.
Alte detalii aici: http://www.rumaniamilitary.ro/noul-sistem-de-aruncator-automated-direct-indirect-fire-mortar-adim
Cum comentam la articolul cu pricina, decat 4 nefericiti in 2 turele descoperite mai bine 1-2 oameni sub punte.
- Tunul pupa
Tunul actual 2x30mm nu le asigura protectie servantilor contra tintelor terestre si nu e cel mai sprinten impotriva tintelor aeriene.
Indiferent de sistemul cu care l-as inlocui, acesta ar trebui montat pe o barbeta mai inalta pentru a putea trage orizontal chiar si cand pe punte se afla depozitate mine sau ambarcatiuni, USV-uri.
Varianta cea mai la indemana ar fi inlocuirea cu un sistem Vifor 2x35mm.
Tot o varianta la indemana dar ceva mai dolofana ar fi instalarea unei turele Gepard 2x35mm, eventual cu upgrade cu rachete portabile A-95 / Stinger etc.
Variante mai scumpe ar putea fi turela Skyranger 35mm, sau Korkut 2x35mm, completate cu 4 rachete antiaeriene.
Skyranger 35mm
Korkut 2x35mm
La calibre mai mari ar putea merge o turela AMOS 2 x 120mm sau, din nou, o turela Oto Melara Draco, dual purpose, 76mm, sau o turela Falcon 120mm.
Daca ne hotaram sa nu folosim nava pentru operatiuni frontline ci doar pentru sprijin cu foc, la pupa ar merge instalata o turela Donar 155mm/52 sau o turela T6/52..
Turela Donar 155/52 mm
Turela T6/52
- Detectia radar
Instalarea unui radar pentru detectia si urmarirea tintelor aeriene depinde de solutia aleasa pentru apararea antiaeriana, daca se va merge pe un sistem centralizat sau pe turele independente.
Cea mai realizabila mi se pare o solutie de tip HAMMR, in care un radar EL/M 2032, disponibilizat de pe Lancerele retrase, sa fie instalat intr-o cupola, in vargul unui catarg telescopic. Ulterior, radarul ar putea fi inlocuit cu unul mai performant care sa permita angajarea simultana a mai multor tinte.
Sistemul HAMMR
De catarg telescopic ai nevoie cand evoluezi in zona unor maluri mai inalte si vrei sa extinzi campul de cautare al radarului.
O varianta mai scumpa ar fi Oerlikon Skyguard .
Oerlikon Skyguard
- Sisteme optoelectronice de detectie
Pe langa senzorii LSAS si ai turelelor de bord, nava are nevoie de un bloc optoelectronic performant, completat cu un laser pointer, amplasat in varful unui catarg telescopic care sa poata fi ridicat la 10-12 m deasupra puntii principale, pentru a oferi vizibilitate, cand nava este camuflata sau trebuie sa vada peste copacii de la mal, si pentru a ghida rachetele dirijate laser, pentru trageri NLOS.
- Apararea antiaeriana
Pe langa sistemele artileristice de bord si manpaduri, o solutie foarte eficienta mi se pare CAMM.
Sistemul este compact, rachetele sunt compacte (3.2m), lansarea este de tip “cold launch”, raza de lovire excelenta (spre 25km).
Instalarea s-a putea face in doua variante:
– sistemul de lansare, in varianta instalata pe camioane, sa fie instalat la pupa navei, in spatele turelei. Cele doua blocuri de cate 6 rachete ar fi instalate mai departate pentru a nu incurca sistemul de guvernare de urgenta (timona aia mica de la pupa). Lansarea rachetelor s-ar face ridicand containerele la verticala, exact ca la varianta pe camion. Distanta dintre sinele de lansare a minelor este de cca 4m asa ca este loc suficient.
– containerele cu rachetele sa fie instalate, in pozitie verticala, in compartimentul pentru lovituri de 122mm de rezerva. La 3.2m lungime, cel mai probabil containerele ar iesi cu cca 50-70 cm deasupra puntii ceea ce nu e un capat de tara. Am putea numi sistemul „River CEPTOR” 🙂 ))
Restul compartimentului ar putea fi utilizat pentru instalarea unui bloc de 16 celule Jumper.
Sistemul CAMM pe camion
- Sisteme suplimentare de arme
Aici oscilez intre o turela teleoperabila tip Samson MkII (30mm+7.62+2Spike), pe comanda, in fata, un lansator cu 8 rachete Lahat, in aceeasi pozitie, sau doua teleoperabile mici (unde erau sistemele Strela), cuprinzand cate un Minigun 7.62mm, un AGL-40 si 2 Lahat.
Bloc lansare LAHAT
Turela Samson Dual, aici fara rachete
- Sisteme de manevrare a USV-urilor.
Ar presupune realizarea unor USV-uri care sa poata transporta cate un bloc scurt, tip Aurora, cu 12 lovituri. Din nou: pulberi compozite !!
Pentru imbarcarea/lansarea USV-urilor si incarcarea lor cu containere cu lovituri, nava ar trebui sa dispuna de macarale demontabile, in borduri, si, eventual, de planuri inclinate, plus trolii, pentru ridicarea USV-urilor pe la pupa.
In acest caz nava ar opera (eventual) doar cu rachetele din lansatoare, compartimentele cu rezerva de lovituri fiind ocupate de containerele scurte pentru USV-uri. Sau ar putea renunta complet la lansatoare, compartimentele cu pricina fiind folosite pentru depozitarea de piese de schimb si carburanti pentru USV-uri. Nava va trebui sa aiba capacitati de coordonare a USV-urilor putand lasa, in acelasi timp, dirijarea acestora pe seama altor structuri si ocupandu-se doar de realimentarea si mentenanta lor.
- Capacitate de operare a UAV-urilor
De UAV-uri ai nevoie atat pentru localizarea tintelor indepartate, pentru lovire cu artileria reactiva, cat si pentru tintele mai apropiate, pentru a le lovi cu sistemele artileristice si cu rachete cu raza scurta si pentru a te proteja de atacuri prin surprindere.
A nu se intelege ca propun instalarea simultana a tuturor sistemelor. 😉
Tot timpul va trebui aruncat un ochi si la mase pentru a nu periclita flotabilitatea navei.
Configuratia de inarmare va trebui sa tina cont de realitatile zonei si sa fie modulara pentru a se adapta rapid conditiilor din teren.
Update:
Intre timp am primit detalii extrem de interesante de la buruic care a lucrat ca maistru militar de artilerie pe una din nave, 180:
- nava are trei motoare si trei elici;
- viteza maxima este de cca 35km/h in amonte ceea ce, pe apa stationara, s-ar traduce intr-un 20.5-21 noduri;
- echipajul este de 47 de oameni;
- incarcarea lansatoarelor se face pe punte, manual;
- navele pleaca de la mal cu lansatoarele goale si rachetele in containerele de rezerva;
- doar in caz de razboi si doar cu aprobari (trebuia sa fie un pic de birocratie si aici) se pleaca de la mal si cu lansatoarele incarcate;
Alte lucruri aflate (le banuiam dar nu stiam ca treaba e asa de maronie):
- motoarele sunt in stare foarte proasta, functionarea lor datorandu-se in principal vrajitoriilor facute de motoristi;
- deja s-a trecut la canibalizari, luandu-se al treilea motor de la unele nave pentru a completa altele, miscare care nu pare sa dea rezultate bune;
Multumesc buruic pentru informatii !
Eroul Bula
Salutare super articol…bravo.Recunosc ca si eu sunt fan al rachetei CAMM….poate vor achizitiona si ai nostrii sistemul pentru fortele terestre(pt fregate parca as prefera totusi ESSM)
Stiu ca era in un numar al revistei Modelism monitorul asta.
Da, este 2/1996.
Poza Grivita… cam scumpa la vedere:
http://i1293.photobucket.com/albums/b600/BLAHNITA/romanian%20navy/94-grivita_zpsb4474cb4.jpg
Nota 10 pentru articol! Imi plac super mult monitoarele din flota noastra fluviala. Au ceva special. Ar fi dat bine in filme gen Rambo navele astea.
Turela T6 Denel e putin cam grea, la 18 tone:
http://www.army-guide.com/eng/product1270.html
Da, probabil turela Donar ar fi varianta potrivita in caz ca vrei sa utilizazi nava doar pentru sprijin cu foc, de la distanta. Nu mai zic ca poti folosi munitie tip Vulcano cu care sa faci prostii pana pe la 100-110km 🙂
Legat de turela, in loc de Falcon, ar merge cea deja operationala a MGS-Stryker, in cal. 105mm sau poate, daca va fi posibil mai tarziu, cal. 120mm, care sa foloseasca la nevoie si munitie cu raza extinsa (cu conditia ca autoloaderul sa accepte).
Pretul turelei fara tun e pe la 540.000$ / bucata, fara tun.
Pentru cea spate, desi as lasa un viforul acolo+Stinger, fie una identica, fie una echipata cu M777… pacat ca nu exista una deja in uz 🙂
As merge pe un numar restrans de CAMM sau LFK-NG, ultimul fiind integrabil cu Viforul/Skyshield. Lansatoarele gen Aurora le-as folosi cu STAR80/120L …
In loc de MR-4 laterale, parca mai avem OWS-25R…
Suprastructura nu as ingropa-o complet, as lasa-o partial… deasupra suprastructurii poate ar merge niste 12,7 sau un Viforul-Skyshield.
Turela 105mm MGS de pe Stryker păcătuieşte prin elevaţie foarte mică – 18 grade ceea ce e o problema pentru trageri indirecte sau împotriva unui mal înalt.
M777 nu are niciun sistem de amortizare a reculului şi-ţi rupe puntea.
OWS25R se lasă cu baie dacă ieşi pe mare.
N-am înţeles ce spui cu „îngroparea suprastructurii” pentru că nu am propus aşa ceva. Pe timpul marşului nava este condusă din comandă actuală, în se intră în raionul de lupta, se coboară şi se conduce nava de sub punte.
Ma rog, turela MGS exista deja si are un pret… Falconul tot evolueaza, dar starea programului de dezvoltare e necunoscuta. „Falcon III – This is a more advanced turret armed with a 120 mm smoothbore gun, which will be about 500 mm wider than the Falcon II and that will be fitted with a FHL 17-round automatic loader. This will not move ahead until firing trials of the Falcon II are complete. ”
Cat despre elevatie, ai date legate de Falcon? Ca eu n-am gasit… Ori ai masurat ochiometric pe poze de genul asta? 🙂
http://defence.pk/threads/the-falcon-turret.237531/
http://lh6.ggpht.com/_rb5izwyNrQ8/TJIubtIpMPI/AAAAAAAAJNM/Bg31JnUyzkw/wieza-falcon.jpg
De ce nu turele cu tunuri navale. Asta functioneaza si ca CIWS https://www.youtube.com/watch?v=ihgvZRM7PwU . Cel de 127mm bate la 40km cu munitie ghidata. Si daca vrei foc indirect de ce nu 155mm ca ala ajunge la 80km (alea de pe destroyerele Zumwalt ajung la 190km parca).
Ce-mi place mie personal din tot articolul e ideea cu Trophy pt. protectie. Mi se par geniale sistemele de genul asta si personal mi se pare aberant sa nu le ai pe sistemele din teatrul de razboi. Pe timp de pace iti permiti sa nu ai multe cumparate, dar macar cateva acolo cred ca-s necesare. Gen pt. 50 tancuri sa nu zici ca intrii in curu gol cu ele in lupta. La o platforma de tipul monitorului mi se par si mai importante decat la un tanc.
Ce as mai adauga in plus ar fi camuflaj radar si IR 🙂 Aia fara suprastructura in special nu gred ca e greu de dezvoltat ca varianta stealth. Au suedezii parca niste prelate de camuflaj IR.
@BauBau
Turelele navale, exceptand-o pe cea Oto Melara 76mm Draco, au dezvoltare si sub punte. Turelele Oto Melara 76mm clasice au nevoie de spatiu inca o punte sub turela in timp ce tunul de 127mm are nevoie de inca 3 sau 4 punti sub turela.
La monitoare nu mai ai decat o punte pana la santina si e foarte aglomerata.
De asta ai nevoie de un sistem de artilerie care sa nu necesite penetrarea puntii.
Oto Melara Draco este facut special pentru nave mici, fara suficient spatiu sub punte. Ulterior, a fost propus si in varianta terestra, pe sasiu Centauro.
@Marius
Estimarea pentru elevatia Falcon am facut-o ochiometric. Una din pozele din link-ul tau este postata si-n articol. Pare sa fie un 22-25 grade.
Aia banuiam si eu 🙂
Cat despre ingroparea partiala a suprastructurii, ma gandeam la o solutie intermediara intre cea complet ingropata la Brutar1 si cea de la BrutarII: una partial ingropata, cam la jumatate din inaltimea actuala, mai usor de protejat si care sa ofere cat de cat o vizibilitate exterioara.
Nu stiu daca e fezabila cu spatiul actual de sub punte.
Am inteles acum dar, in loc de o „ingropare” care sa afecteze spatiul de sub punte, m-as gandi la o reducere a inaltimii suprastructurii fara a o ingropa.
Din ce se vede din comanda Brutarului, aceasta poate fi redusa, in inaltime, cu cca jumatate de metru fara a afecta miscarea echipajului. Nu cred ca, daca montezi LSAS, vei mai avea nevoie de ferestrele alea asa de inalte. Ar merge unele precum cele de pe MRAP-uri, blindate.
da, poate ceva mai mult de jumatate de metru, iar din masa economisita sa poti adauga protectie suplimentara.
BAU 23×2 pe Humvee:
http://defence-blog.com/news/iraqi-federal-police-use-humvee-with-ukrainian-bau-23×2-weapon-station.html
https://www.youtube.com/watch?time_continue=138&v=sp4h3yw5iZo
Da, aia e turela cu pricina, e si remote controled, dar foloseste doua tunuri 2A7M de 23mm, cu cadenta de 850 lovituri/ minut, in timp ce eu as folosi GSh23L produs de Cugir. Cadenta 3400-3600 lovituri/minut.
asa cum presedintele sua in caz de belea prima oara intreaba unde sunt portavioanele asa si noi o sa intrebam unde sunt monitoarele .dunarea si delta ,first line of defence…or last.
Dupa comentariul de ieri, am inceput sa am banuieli. Dupa ce ai comentat azi…
Editat!!!Atentie la limbaj Iuliane….
sigur?
te-am inoportunat cu ceva? nu crezi ca folosesti niste cuvinte prea tari neprovocat?
Neprovocat… dupa mintea ta, trebuia sa ma provoci personal ca sa ma faci sa spun ce am spus? Esti troll platit?
De ceva vreme iti urmaresc comentariile de troll. Sa iti vorbim in ruseste? Fiecare atac, bataie de joc, indemn subtil ca si altii sa ia in bataie de joc liderii, armata, etc. V-au invatat bine cum sa intrati intr-un grup si sa-l reorientati lovind in valori.
sunt valorile matale.si daca nu poti intelege doua randuri scrise sau dincole de ele e tot problema matale.lasa tonul mai domol ca nu esti pe mosia matale,esti musafir ca si mine.
puteam si eu sa recurg la cuvinte mai grele ….dar nu am pastrat decenta din respect pentru site-ul asta.
hai sa ne evitam pe viitor.
am fost editat,totusi sper ca ai prins ideea de data asta(raspunsul a fost cat se poate de civilizat).
cam asta fac astia de teapa dumitale,urmaresc cu atentie pe altii.
las-o mai usor cu trolli si limba rusa ca esti previzibil ca o placa de pick-up stricata.ai crezut ca ti-ai ales o tinta usoara mai ales ca puncte de vedere similare sunt sustinute si de alti colegi mai vechi pe forum.asta ca sa lamurim si taria de caracter…sper ca nu imbraci vreo uniform si esti o specie pe cale de disparitie.
Iulian are dreptate totusi, fara sa acuz acum chiar pe nimeni ori sa vreau sa prelungesc offtopicul.
Exista o critica utila, constructiva, si exista si critica distructiva (facuta cu scop precis de troli, agenti de influenta etc) sau de multe ori prosteasca (a asa numitilor idioti utili sau a unora gen „suporter” cu burta plina de bere care n-a pus picioru pe minge din copilarie de cand se juca in fata blocului si care acum scuipa seminte la televizor si il injura pe Hagi ca n-a pasat in dreapta in loc sa dribleze in stanga sau chestii de genu asta, pentru ca asa i se pare lui ca e „trendy”).
Nu inseamna ca nu tre sa critici unele lucruri dar cand ajungi la chestii de nivelul „al nostru are bereta pe dreapta ori are funda dubla la sireturi deci suntem varza ca tara sau armata” deja bate la ochi.
nu e cazul de fata.
Nu l am injurat.
poti sa o faci lejer?,nu ma ofenseaza limbajul trivial venit gratuit si din rabufniri de orgoliu adolescent intarziat.
@ psycho. paradoxal ,mai suntem cativa ,nu spui care ,carora ne dai cu virgula! Ori e cum spune Iulian ori esti tu mai negativist lucru care dauneaza grav calitatii de locuitor al plaiurilor romanesti.
Nu zic ca nu e bine sa fii obiectiv dar tu esti maladiv de obiectiv(sau obiectiva?)
Daca vreti sa va contrati aveti la dispozitie si al site, pentru asta.
Bravo pt articol!!Am servit pe 180 ca si MM de artilerie si pot sa va spun ca toate vedetele au cate 3 motoare tip boxer,motoarele sunt amplasate intr-o forma tip triunghi cu motorul centrul mai in fata flancat de cel babord si tribord,navele au 3 elici,viteza maxima este undeva la 35km\h in amonte(la dunarea fluviala si nu maritima viteza si distanta se dau in km\h respectiv km),echipajul este de 47 marinari iar incarcarea APRN 122mm se face manual.Atat port containerul cat si instalatia artileristica de 122mm sunt incarcate manual deasupra puntii.Mai exact vine munitia la mal,se transporta la nava,se ridica elevatorul se incarca apoi se coboara;ai ajuns in raionul de tragere se ridica elevatorul si instalatia de 122 se ia din una se incarca in cealalta.Unitatea de foc pt o instalatie este de 40 de proiectile reactive dar in caz de razboi si cu aprobarea cdt, se pot incarca 40 in instalatia de tragere si 40 in port container ducand astfel la 80 unitatea de foc per instalatie.
In privinta motoarelor singura care a mai mers cu 3 a fost 176.Practic s-a incercat canibalizarea motorului 3 de la 3Vbl pt a functiona macar 2Vbl la capacitate maxima.Din cate stiu nu s-a reusit.La 176 a functionat o perioada scurta si cam atat.Toate vedetele folosesc in aplicatii si marsuri doar 1 motor iar pe al doilea cand ies pe mare la tragere sau de ziua marinei pt mai multa siguranta dar nici atunci nu esti sigur cat va tine….Au mare nevoie de reparatii si tot ce le tine in miscare sunt priceperea motoristilor care le deservesc.Chiar fac minuni sa stiti.
Multumesc pentru detalii. Incerc sa le bag intr-un update.
Poti sa-mi spui, ochiometric, ce adancime are compartimentul cu lovituri de rezerva (in varianta in care scoti toata instalatia de ridicare si rastelul cu munitie)?
incarcarea manuala a APRN PE PUNTE mi se pare o mare problema
turela de pe Donar cu tunul de 155 a fost experimentată de nemți și pe vasele lor și au renunțat pentru că aveau probleme de coroziune
de ce ții neapărat să folosești armament pentru uscat pe vase, când Oto Melara au aplicații navale testate (de ex), mai ales că oricum majoritatea sistemelor nu sunt disponibile în România deci nici măcar economic nu ar aduce vreun avantaj?!
Nemtii au testat turela Pzh2000, nu Donar, pe nave si, evident, au avut probleme cu coroziunea.
Nu stiu daca ai urmarit dar am propus, ca alternative, turela Oto Melara Draco 76mm. Exista si in varianta navala (de fapt intai au facut varianta navala, pentru nave mici, apoi au propus varianta terestra).
In privinta Donar, daca pui asa ceva pe nava, nu mai iesi pe mare.
Nu as avea nicio problema sa propun o turela romaneasca, usoara, chiar calibrul 152 mm, numai s-o facem.
Eroule, site-ul de unde-ai luat poza cu comanda de navigatie, zice ca sunt trei motoare si, probabil ca asa si este. Acu’, de ce-or fi trei motoare si doua elice&carme, n-am nici cea mai vaga idee.
De mitralierele quadruple de 14,5 mm s-a plans multa lume asa ca probabil n-ar strica sa fie inlocuite, daca ei cu ce. De asemenea, daca-i iei pe oamenii aia de pe punte si pui teleoperabile, super!
In rest senzori, motoare noi, UAV-uri, catarg retractabil, nu cred ca e nevoie de mai mult. Un AA in turela pupa, combinat, artileristic & rachete AA cu raza scurta ar fi perfect ca sa nu mai iasa baietii cu Strela (sau cum i-o zice) aia pe punte…
StanFlex pentru o nava care nu a fost gandita pentru asta inseamna sa regandesti tot sistemul electric al navei, nu mai zic de modificarile structurale si cele ce tin de senzori, sisteme de conducere a focului s.a.m.d.
Camm?!? Unde naiba vrei sa-l bagi? Am mari dubii ca-l poti baga unde-ai spus ca-l bagi plus ca gandeste-te la suita de senzori, radar, sistem electric, mecanismul de ridicare, probabil hidraulic, cerintele energetice s.a.m.d. toate necesare operarii Camm.
Ah, si ai uitat de stabilizarea tunului de 100 mm, nu este stabilizat, propabil au considerat ca nu este necesar desi monitoarele ies adeseori pe mare.
N-am uitat de stabilizatorul pentru tunul de 100mm. E chiar prima varianta de upgrade (cea mai ieftina), impreuna cu sistem de vedere pe timp de noapte si atasarea unui modul pentru rachete AT.
Aia cu StanFlex suna pretentios pentru banii nostri dar am prezentat-o ca idee generala.
N-am vazut, scuze! Cred ca iarasi ar fi util, daca nu exista deja, un fel de Combat Management System, sau macar un fel de comanda de artilerie, un director de tir, care sa asigure utilizarea armamentului artileristic centralizat, in baza informatiilor primite de la toti senzorii.
StanFlex poate fi foarte interesant ca si concept la o noua clasa de nave. Interesant este ca doar danezilor le-a iesit chestia asta, pentru LCS-uri mai e de asteptat…
In privinta CAMM:
Daca le pui pe puntea de la pupa, sistemul este cel de pe camioane, il transferi cu totul, iar daca le montezi, VERTICAL, in fostul compartiment pentru lovituri reactive de rezerva, nu ai niciun sistem hidraulic pentru ca le lansezi direct. Nu cred ca vor incapea complet ci vor iesi deasupra puntii undeva la 50-70cm ceea ce nu e un capat de tara.
Nu stiu ce-i in spatiul ala de care zice si Buruic mai jos. In mod normal ar trebui sa fie instalatia de guvernare a celor trei carme, cel putin.
Te complici si mai mult daca vrei sa le pui vertical, zic si eu…
Raman la ideea ca o solutie gen Kashtan este ideala pentru vedete si monitoare.
Nu domne.
Amplasarea la pupa se poate face pe punte, dupa modelul amplasarii pe camion. Doar cele doua blocuri vor fi mai distantate pentru a nu incurca operarea timonei de la pupa.
Amplasarea verticala nu s-ar face la pupa ci in fostul compartiment pentru lovituri de rezerva APRN, in spatele surastructurii. De el m-am interesat cat e de adanc.
Restul compartimentului poate fi utilizat pentru instalarea unei turele Grad scurte (lovituri de 1.95m, tip Aurora), a unei turele tip Grad, scurta, cu sine de lansare pentru Brimstone, sau pentru amplasarea de celule de lansare verticala pentru Jumper (probabil 15 rachete plus blocul de comanda).
Are altcineva in dotare vreun echivalent la aceste monitoare?
Nu.
Cred ca rusii au,in flotila de pe Amur.Navele lor au turele de T-55,si daca nu ma insel turele AK-230.Ca si la ale noastre principalul armament este reprezentat de APRN 122 mm.
Nu stiu ce s-a ales de ele pentru ca flotila de Amur a fost desfiintata in 1996 sau 1998.
Curios,nu gasesti pe www prea multe informatii despre monitoarele facute de sovietici.Acum multi ani am rasfoit cartea „Blindatele Dunarii”-editura Modelism,unde erau descrise foarte bine (planuri,schite) …. sincer,pareau mai puternice ca ale noastre,clasa „Mihail Kogălniceanu”.
Ar fi interesant sa le putem compara.
Am putea sa le exportam in SUA si Canada ca au multe rauri si lacuri. Sa organizeze batalii navale pentru pasionatii de tehnica navala 🙂 )))
Acum, vorbind serios, ar fi niste piete prin America de Sud, Africa ( zona cu rauri 🙂 )) si Asia de sud-est dar ar trebui sa rezolvi climatizarea navelor, altfel iti moare echipajul fiert in nava 😉
in razboiul civil au folosit monitoarele constant.
Mae e o varianta sa le exportam in Ucraina sau in RUSIA!
:))
ca si astia au DON-ul si VOLGA (Rusia)
Daca le exporti ucrainenilor, mai tarziu, daca scapa din razboiul cu rusii, le vor folosi impotriva noastra.
Nu ca n-ar face si rusii acelasi lucru 😉
Cele mai frumoase nave proiecctate si construite in Romania, nave care inca sunt foarte utile. Poate le vor moderniza candva.
?
Acum, Dunarea are o importanta strategica pt Romania, chiar foarte strategica, sa spun asa. Canalul Dunarea Marea Neagra nu s-a construit pt ca navele sa ajunga mai repede (cu aproximativ 400km) la mare ci pt ca portul Constanta sa devina port…dunarean.
Canalul are ca scop dirijarea traficului de barje spre si dinspre Constanta. Bineinteles ca are ca scop si securizarea legaturii Constantei cu Dunarea.
Astfel portul Consatnta este al doilea ca marimea in Europa pt ca nu deserveste doar Romania ci si: Serbia, Ungaria, Austria, Slovacia si chiar Germania. Prin Constanta se fac exporturi si importuri masive ale tarilor neriverane Marii Negre, iar Constanta este obilical legata de Dunarea, asadar flotila de Dunare este extrem de importanta pentru noi, orice agresor care ar stapani Dunarea maritima (Braila – Sulina) ne-ar bloca comertul si navigatia.
Pe de alta parte in porturile dunarene se afla silozuri cerealiere cu o capacitate de 1,7 milioane de tone si zone economice libere care au o activitate de import-export foarte importanta pentru intreag Europa de sud-est. Din aceste zone exporta Romania banane si alte fructe exotice.
Ori toate acestea trebuie aparate.
Un link care arata importanta Dunarii pt noi: http://www.zf.ro/companii/harta-silozurilor-cu-iesire-directa-la-dunare-si-marea-neagra-13577149
Asadar Dunarea si apararea ei este poate cea mai strategica misiune a fortelor armate.
ai grija,s-ar putea sa fi catalogat idiot pentru acest rationament de un anumit domn cu pretentii de mare specialist.
Tacticile astea de troll, cu gudurat si atras atentia catre altul care te descopera si confirma, le intalnim cu totii foarte des in online. Crezi ca mai ţine?
„Canalul Dunarea Marea Neagra nu s-a construit pt ca navele sa ajunga mai repede (cu aproximativ 400km) la mare ci pt ca portul Constanta sa devina port…dunarean.”
Inceperea lucrarilor la Canal s-a facut la sugestia lui Stalin. Gheorghiu-Dej a banuit tot timpul ca Stalin l-a pus sa construiasca acest canal deoarece voia sa ne confiste cu totul Gurile Dunarii. Dupa moartea lui Stalin, lucrarile au fost sistate, costurile fiind prea mari, tara neputind sa le suporte in acel moment.
@RD Planuri de a construi un canal Dunare-Marea Neagra exista de cand Dobrogea a fost alipita la Romania. Iar traseul actualului canal a fost stabilit in perioada interbelica. Evident inceperea unei asemenea proiect a tot fost amanata din motive financiare.
Tu poate sti aceste date dar am tinut sa precizez aceste lucruri ca nu cumva unii dintre cititori sa ramana cu impresia ca sovieticii au venit cu ideea de a construi canalul.
ei au venit ca sa mai degrevam puscariile de burghezia mosiereasca imperialista si de intelectualitatea vanduta occidentului decadent.
daca la marea neagra suntem doar anexa pe dunare ne putem juca cartile mult mai eficient.trebuie maximizat acest atu…ce am ba nene de sunt atat de idiot?!
Stalin a vrut sa ne aranjeze, inca o data (gurile Dunarii). Stia insa ca aveam nevoie, noi si Europa, de o ruta care sa lege Constanta de Dunare. Cu alte cuvinte…si f…si cu banii luati.
stiti ce o zis stalin catre romani? voi ne dati petrolul si noi va luam graul ..
?si s-au tinut de cuvant…’drac de troll sovietic ce sunt.
Canalul este important si are logica economica, asa cum am scris mai sus. N-a fost nici macar ideea lui Stalin.
In primul rand are o importanta strategica pentru noi. Imi aduc aminte de episodul cu nava aceea, Rostov, care a fost scufundata in Delta si a blocat navigatia.
Dpdv economic…habar n-am. Nu stiu cat e de mare circulatia pe Canal, cat a costat si cat s-a recuperat din investitie.
Nici eu nu stiu, dar de cativa ani buni Canalul este profitabil, acum se afla in modernizare. Este strategic pt tarile din amonte de noi si pentru portul Constanta.
Adancimea ar fi cam la 2.5- 3m max de la punte pana la santina.Nava are un pescaj de 1.3m.Cu privire la modernizarea lor nu cred ca se mai doreste.Prin 2004-2005 odata cu venirea fregatelor type22 mai marii de atunci visau blue navy si era vorba sa taie flotila de Dunare.Datorita cdt. de atunci al divizionului la initiativa sa si prin multe eforturi a sosit o delegatie straina in tara si au participat la o „demonstratie de forta” a monitoarelor si a vbl. si au ramas uimiti de capacitatea de foc a navelor.Poate nu asta a fost expresia dar ceva de genul „doar un nebun s-ar gandi sa le taie…”.In fine cert este ca nu au ajuns la casat dar nici atentie nu au primit.Prin 2007-2008 a fost inlocuit si cdt respectiv..Probabil ca nu multa lume stie dar cand a fost „criza” cu Bastroe tocmai ce venisem dintr-o aplicatie de pe Macin si Vbl178 a fost realimentata si trimisa in delta.Timp de 5 zile echipajul a fost in alerta,s-a stat la posturile de lupta pe schimburi si benzile de 14.5 erau pregatite chiar.Atunci ucrainienii(care azi sunt ei niste „victime”) ne sicanau pescarii pe unii chiar ii arestau pe motivul ca ar fi trecut pe partea lor.Odata trimise un monitor si un vbl cu instalatiie 122mm la vedere chiar daca erau goale s-au potolit baietii.
cum sa le taie ,is nebuni astia?! pai flotila asta dunareana eu o vad cu rol strategic colosal(iar sunt idiot). trebuie modernizata si chiar completata cu nave noi.
Au fost multe astfel de sicane de-a lungul timpului din partea ucrainienilor. In 2004 nave militare ucrainiene mutasera balizele in apele noastre teritoriale.
astia-s tradatori nebuni. cum sa taie navele?
Navele astea dfaca primesc rachete cu raze extinsa (122mm – 45km sau 160mm-60-65km) ar acoperi tot Buceagul. ca raza de actiune si sprijin artileristic.
Cat despre Ro Navy ce sa va mai zic…Se afla in acelasi stadiu ca si celelalte categorii de forte poate ROAF va sta mai bine odata cu venirea lui F16,dar in privinta marinei,arma de suflet:)),lucrurile nu sunt deloc roz.Ca si aplicatii nu ducem lipsa dar navele sunt la limita unele au si depasit-o.Tragem si noi cat si cum putem de ele.Promisiuni avem in fiecare an si in fiecare an daca mai carpim si noi ceva e sarbatoare.Stiati spre exemplu ca Marasestiul era sa se rupa la o aplicatie poate ma insel dar parca era cu Jean Bartul atunci.In fine era o mare mai montata si la al doilea castel cel cu statiile de radiolocatie au aparut fisuri.Si ma refer la fisuri mari.Echipajul nu a avut ce face si au pus niste chingi mari de cauciuc.Si a stat mult si bine pana l-au bagat in santier.Daca vreti sa vedeti cum se rupe o nava urmariti filmul The Finest Hour(fapte reale) sau https://en.wikipedia.org/wiki/SS_Pendleton.Ca MR104 nu prea mai incadreaza nimic vb aia o regasim si pe crucisatorul Mikhail Kutuzov din anul 1950 acum muzeu https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/46/Mikhail_Kutuzov_(cruiser).jpg si noi inca o folosim la dragoare si la260,263 in 2016.Si ar mai fi multe de zis….dar stim cu totii cum sta treaba.Inca o data multumesc pt articol Eroule si la cat mai multe,mai ales daca sunt despre marina:))
Flotila de Dunare este cu totul deosebita si are inca o piane alba de mancat, marina „mare” este, din pacate, o adunatura de fiare cu totul nefolositoare.
Vedem ce-o iesi cu modernizarea, dar chiar si-asa cu doua fregate nu inlocuiesti intreaga flota.
Buna ziua George, sambata 6 august, m-am dus nerabdator sa vad pe viu flota noastra, trebuia sa ma intorc acasa din concediu si am facut un ocol special pentru asta. La ”zilele portilor deschise” in Constanta, si ce soc mare am avut, o adunatura de nave, care o numesc astia flota maritima militara, rada portului oribila, zici ca-i intr-o tara africana, laolalta cu remorchere ruginite si vechi, marinari militari cu uniforme neglijente si vechi, multi gradati aveau burta. Nave vopsite bine, cred ca se chinuiesc sa le intretina avand in vederea situatia dezastruoasa cu lipsa fondurilor. Marasestiul uzat bine la linia de plutire, era parcat departe langa nava greceasca de aprovizionare cu combustibil HS Prometheus A374. Am fost foarte dezamagit, nu stiu cum sa ai un partener NATO ca Romania cu asa ceva.
Asta avem din pacate. Si tot din pacate protipentada noastra politica, brat la brat cu amiralii romani, ne explica ca totul e bine, navele „isi pot executa misiuniile”, cand de fapt nu pot decat sa se scufunde, in caz de conflict.
clar ca pe monitoare ar trebui un howitser eu zic 150/152mm , plus ca restul gurilor de foc ar trebuii sa aiba acelas calibru si eu as fi spre 23mm de la cugir.. ganditiva sa uzam cat mai putine calibre pentru inlesnire logistica si standardizat la toate navele cu acleas scop..la noi e o diversitate de calibre ceva de speriat, de parca noi chiar avem bani si stocuri de toate culorile la infinit.
pe un monitor , eu as pune:
– 4 x 23mm
– 4 x 7.62
– 2 x mortar 100 mm
+ tun principal minim 76mm
toate pe turele teleoperabile cu exceptia montarelor poate.. plus manpads
-8x javelin
-12xFIM-92 Stinger
lansatoare de rachete e optiune..
ma eu zic sa facem cheta..;)
cred ca se pot construii monitoare la unu dintre porturile noastre dunarene? trebuie sa fie un santier naval pe dunare..la noi in ograda zic..
Ai Vard la Tulcea si Braiila, ai Damen la Galati…dar trebuie si Delaco…vad ghinararii romani baga delaco doar pt ei si burdihanele lor, pt achizitii sau aplicatii…mai usor cu delaco.
grijania lor!
Monitoarele au fost construite la Turnu-Severin .
Acum orasul ala e mort dpdv economic…nu stiu cum supravietuiesc oamenii pe acolo.
of topic..relativ ..citeam acum pe wikipedia..cititi si va cruciti..
Oliver Hazard Perry-class frigates
„On July 14, 2016, USS Thach took over 12 hours to sink after being used in a live-fire, SINKEX during naval exercise RIMPAC 2016. During the exercise, the ship was directly or indirectly hit with the following ordinance: a Harpoon missile from a South Korean submarine, another Harpoon missile from the Australian frigate HMAS Ballarat, a Hellfire missile from an Australian SH-60S helicopter, another Harpoon missile and a Maverick missile from US maritime patrol aircraft, another Harpoon missile from the cruiser USS Princeton, additional Hellfire missiles from an American SH-60S Navy helicopter, a 2,000 pound Mark 84 bomb from a US Navy F/A-18 Hornet, a GBU-12 Paveway laser guided 500 pound bomb from a US Air Force B-52 bomber, and a Mark 48 torpedo from an unnamed US Navy submarine”
Parca ar fi Moara lui Assan: i-au sapat fundatia, i-au furat caramizi din ziduri, i-au furat utilajele, i-au dat si foc si nu voia sa cada bietul monument ca sa construiasca baietii repede un nou cartier de vile 😀
Unele lucruri vechi au fost bine construite, dar noi nu avem nevoie.
Mi-e sa nu dea vreunul cu prastia in Type-22 ale noastre sa le rastoarne, ca in Oliver Perry a dat un batalion cu arme si le-a luat 12 ore sa o scufunde de zici ca se razboiau cu Cpt. Nemo & Nautilus. 😀
vezi calitate..
Nu-i chiar asa. Din cate stiu eu, cele doua OHP erau „dezbracate” de tot, fara combustibil, fara munitie la bord, fara chestii inflamabile in general. In aceste conditii si probabil cu toate compartimentele etanse asigurate este explicabil ca a durat „mult” pana sa fie scufundate.
Asta nu neaga capacitatea de rezistenta a acestor fregate, insa mi se par mult mai elocvente cazurile astea doua: https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Stark_(FFG-31) si asta: https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Samuel_B._Roberts_(FFG-58)
off topic: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Sky+News+Traficanti+de+arme+din+Romania+le+vand+arme+tuturor+cel
Am vazut, dpmdv este o petarada tipic britanica. Nimic adevarat adica. sa nu ne confunde cu Bulgaria.
Fusei si eu in Hexagon anul trecut si radeau ca prostii ca suntem mari traficanti de arme si ca teroristii cu Charlie Hebdo cica ar fi avut arme romanesti.
Acu, pentru un moment mi-am muscat limba cu scandalul de la constanta & brother of chioru’, dar i-am linistit spunandu-le ca la noi nici bata in masina nu iti permiti sa tii ca te rup cu amenzi & dosare caschetarii la un control de rutina.
Arme sunt pt corupti, antiromani si mafioti privilegiati, ca doar nu suntem in SUA sa avem drept de port arma prin constitutie.
La noi trebuie insaprita mereu legislatia, ca se aplica doar la aia slabi. Restul o duc bine.
Pentru cei ce au vizionat filmul: 😀
https://www.youtube.com/watch?v=UTK8torOylM
Si mie mi s-a parut tot o facatura. Adica in Ucraina e razboi in toata regula si ei vin cu niste arme de vanatoare, inclusiv AK-ul ala cu incarcator de 10 cartuse. Mai mult ca sigur ca era modificat sa traga doar foc cu foc pentru vanatoare.
vrãjala.. la noi mamãl traficului cu arme droguri si alte jucarii sunt serviciile si astia ai nostrii sunt profi la undercover,,si cam elimina din competitorii regionali.pe toate caile..parerea mea..
pute a kgb sau mi6
Cele cinci nave ale seriei: Rahova/176; Opanez/177; Smârdan/178; Posada/179 și Rovine/180, intrate în serviciu succesiv, în anii 1986, 1988, 1990, 1991 și 1993 aveau următoarele caracteristici tehnico-tactice :
Lungimea – 45,75 m
Lățimea maximă- 8,050 m
H de construcție- 2,65 metri
Pescaj maxim – 1,36 m
Deplasament standard/ plin/maxim– 277/322/330 tone
Viteza maxima- 24,5 km/h
Echipaj- 4 ofiteri, 8 maistri militari, 21 militari
Propulsie 3×12-BOXER-165 de 1200 CP
Trei elice cu pale fixe
Uzina electrica – 2 dieselegeneratoare de 70KV
Armament
2x40x122 mm APRN
1/1×100 mm
1×2 x 30 mm
2x1x14,5 MR-4N
2x1x14,5/7,62 mm TAB 77
2 planuri inclinate pentru grenade
Plinuri
40.55 t motorina/,0.7 t ulei/3,7 tone apă
munitie reactiva 112 mm- 240 buc
calibru 100 mm 150 buc
calibru 30 mm 2016 buc
calibru 14,5 mm 15040 buc
Rachete Strela 2M -32 buc
Grenade GDF=1 24 buc
Mine tip MMA-1 14 buc
Norme tactice
Raza actiune 400 km
Autonomie la mars continuu cu viteza de croaziera 3 zile
Raza maxima de giratie 50 m
Grivita/94 nava prototip a seriei de blindate generatia a 3-a a intrat in serviciu in 1984
Lungimea 42,5 m
Lățimea maxima 8 m
H de construcție 2,65 metri
Pescaj maxim 1,2 m
Deplasament standard/ plin/maxim 244/266/271 tone
Propulsia 3xM401-A 1100 CP
Armament
2x40x122mm APRN
1x1x100 mm1x4x14,5mm tip MR-4N
2x1x14,5/7,62mm tip TAB -77
Acum fostele vedete blindate sunt redenumite VEDETE DE PATRULARE FLUVIALE si pe noul site al forțelor navale, din care a dispărut structura FN, sunt date la caracteristici 2 motoare si viteza de 16 Nd
Interesante cifrele dar unele vin in contradictie cu ce spune @buruic care a lucrat pe ele ca maistru militar.
El spune ca viteza maxima este de cca 35km/h in amonte, ca echipajul este de 47 oameni si ca rezerva maxima de munitie reactiva este de 160 lovituri, pe timp de razboi (80 in lansatoare si 80 in containerele de rezerva).
Cifrele sunt asa cum erau inscrise in albumul ca nave, armament si tehnica din marina militara, date care erau luate din formularele tehnico-tactice ale navelor.
E posibil ca anumite elemente, ca rezerva de munitii ori echipajul se se fi schimbat in timp. Referitor la viteza, pe site-ul SMFN, la Dn. 67 NPA viteza data este de 31km/h.
Este posibil ca o nava sa atinga in baza de viteze si 35km/h in amonte, adica o viteza reala mai mare cu viteza curentului din acea zona. Cand nava este gata de lupta cu plinurile complete si deplasamentul maxim nu mai atinge aceasta viteza.
Ultima data am fost pe aceste nave in 2003. Pe Grivita am vazut-o in chinurile facerii in santierul naval Mangalia si in varianta initiala cu blindajul exterior pus, cand nu se ridica mai mult de 1,2 m deasupra apei si in varianta de dupa omologare cand dintr-o dorinta a celui ce conducea marina romana de a i se vedea marca la catargul blindatei a fost creata acea suprastructura.
La motoare s-a mai umblat de la constructie iar cu toate 3 la ahead flank chiar atinge,sa vezi ce jet iti arunca in spate(siaj se numeste la mare).echipajul 4 ofiteri(cdt.,secundul,cdt sl1 si cdt sl2) 9 maistri(3 de sl2 ,4 motoristi,seful de echipaj care tine loc si de sl1 si 1 la radio) soldati cam 30-34 la cazarma pupa.la munitie au ramas cam aceleasi cifre exceptand minele si grenadele care nu se mai folosesc la fel si strela(luam doar daca tb sa tragem in aplicatie).la aprn nu stiu de unde au scos cifrele alea.doar sa mai bagi pe culoar pe punte in cabina cdt asa da ca in spatiul unde se afla instalatia si containerul abia incap 2 persoane.
Din punctul meu de vedere, modelul de urmat este Skjold.
Si spun acest lucru deoarece debitul Dunarii este unul variabil in limite largi
The ship’s configuration uses an air cushion catamaran (ACC) design, which is an advanced variant of surface effect ship (SES) technology.
In plus, Skjoeld este stealth pentru ca este realizat din materiale compozite.
In plus, e bine dotat din punct de vedere al armamentului.
Cred, in opinia mea, ca acesta ar fi un punct de plecare.
Skjold pe mare: o chestie de dorit.
Skjold pe Dunăre: o glumă. Foarte zgomotoasă, ţintă înaltă, lipsa blindaj. Cu o mitralieră de 12.7mm o „coşi” dintr-un capăt în celălalt.
Eu zic ca nu e o gluma. In primul rand ca e stealth.
Pana o coase mitraliera aia, e cale lunga.
Pentru ca e o nava foarte rapida si cu putere de a raspunde.
O nava care o vezi pe radar e mult mai vulnerabila.
Pe Dunăre trece la 2-300 m de tine, cât de health să fie că să nu o vezi? În plus, e cumplit de zgomotoasă.
Dacă dai banii că s-o foloseşti pe Dunăre arunci banii pe geam.
Hai bre, a ajuns o mitraliera spaima navelor 🙂
https://www.americanrifleman.org/articles/2016/4/21/royal-marine-sniper-vs-warship-sniper-wins/
Da , o mitraliera poate fi spaima unei nave .
A unei nave gresit utilizate .
http://www.history.army.mil/html/books/090/90-18/index.html
Invatamintele Vietnamului : o nava de lupta fluviala trebuie sa fie blindata .
De fapt , lectie reinvatata .
Si as mai adauga un comentariu.
Tu si nicolae ati ramas captivi ideii ca nava trebuie sa fie metalica.
O prostie. Un Harpoon va trimite la fund oricare dintre ele. Dar in cazul lui Skjoeld, trebuie mai intai sa o detecteze. E o sansa in plus!
In al doilea rand, vad ca ai trecut cu vederea variatia debitului Dunarii.
In timp ce Skjoeld va patrula ORICAND, monitoarele s-ar putea sa stea amarate la cheu daca debitul Dunarii va fi foarte scazut.
Ce Harpoon, frate, pe Dunăre? La 300 m de mal ţi-o pocneste orice tanc, IFV, Humvey sau pifan dotat cu 12.7mm sau cu racheta AT.
Da ce bre, trebuie sa traga direct de pe mal ?
Nu ti-o pocneste nimeni cu ifv, humvee si AT.
Pana vad aia ce le-a trecut prin fata, au mierlit-o.
Si daca vreau sa „curat” Dunarea, pun Harpoon de la distanta, nu ma incurc cu amarastenii.
da cu tancu ti’o pocneste de la 4 km de la tarm
stealth e valabil cand ai distante mari intre oponenti..ui la avioane nu te ajuta stealthu daca lasi condens in urma..
cica e un nou tip de radar care se uita la condens si moleculele de aer din aier..ce an pixu suna..
Asculta si tu cum face un Skjold iar aici nu pare sa aiba nici 20 de noduri:
https://www.youtube.com/watch?v=p43MZ8MHn0k
https://www.youtube.com/watch?v=Vhc4b_RBVkU
La viteza mare o auzi de la 3-4km.
In plus, e foarte inalta, o tinta foarte vizibila pe o Dunare unde latimea medie de undeva la 500m.
Am un clip si nu mi se pare ca este zgomotoasa: https://www.youtube.com/watch?v=hvkB36z-4BI
Dar eu am scris ca Skjoeld ar fi un model de urmat. Si am argumentat de ce.
N-am spus sa cumparam Skjoeld. Desi n-ar fi o idee rea 🙂
nicolae &CO n-au incredere in materialele compozite. Tin sa le spun ca pe la inceputul anilor ’90 in biblioteca lui ANSYS existau deja componente pentru materiale compozite. Cat despre problemele de fatigue … Aici e doar o problema de timp, asa cum a fost si pentru materialele metalice.
Despre „ciuruitul cu mitraliera”. Am aici un citat de la K-21 IFV :
„The K-21 is lighter comparing with most modern IFVs, as it was designed using composite materials to save weight wherever possible. Composition of the K-21 armor is still secret. It is assumed that this IFV has multi-layer armor with glass fiber, ceramic and aluminum alloy. It is known that front arc provides protection against 30-mm armor-piercing rounds. All-round protection is against 14.5-mm armor-piercing rounds.”
Nu stiu cum e la Skjoeld, sau Visby, dar lucrurile sunt intr-un stadiu extrem de avansat.
In final putem spune ca „we agree we disagree” si sa ne vedem fiecare de drumul lui.
EU pot sa gasesc un video cu un Skjold filmat de la 2 km si nu se aude nimic. Problema este ca pe Dunare trece la 2-300 m de tine si nu au cum sa nu-l auzi cand vine, mai ales cu viteza mare.
Nu compara blindajele compozite de pe IFV-uri cu cele de pe nave. La IFV-uri folosesc materiale compozite pentru a salva masa dar greul protectiei il duc placile ceramice, cele din otel si cele din titan, in functie de solutia aleasa.
Ca sa incheiem: mi-as dori Skjold ca nava purtatoare de rachete pentru ca e foarte capabila dar PE MARE.
Iti urez succes in a depista un monitor sau vedeta din port de la galati in port la braila.ca doar iti bate harponul 30 de km si doar nu vroiai sa tragi cu el fata in fata.nu de alta dar sa nu iei la tinta vreo masina de pe dig la cate or sa iti apara pe radar?.nu e mai simplu niste salve de artilerie si iesi cu mult mai ieftin..
nu tragi cu Harpoon intr-un monitor pe fluviu
De ce ? E vreo jena ?
Harpoon e anti-ship dar ca sa bubuie o nava tre sa o mai si vada si pe dunare nu vezi ca pe mare si un monitor din asta pun pariu ca are semnatura radar mica. Acu nu-s expert da e o vorba „use the best tool for the job” si Skjold clar nu-i facuta pt rauri/fluvii/delte. Ca poate sa navigheze pe ele nu e acelasi lucru cu a fi facuta din design pentru asa ceva si pentru tacticile alea.
Eu am cateva argumente pentru care prefer ca nava sa fie metalica: otelul de calitate este ieftin, se cunosc tolerantele sale si rezista mult mai bine la incasare, tehnologia de constructie in otel este cunoscuta foarte bine, fiind maturizata complet.
Iarasi important, stim cum imbatraneste otelul, cum se crapa si cum rugineste si e ieftin sa tratam bolile astea. Asta pentru orice nava, fie maritima, fie fluviala.
Pentru cele fluviale nici nu se pune problema, otel clar. Tipul de amenintari este complet diferit in mediul fluvial fata de cel maritim.
Daca chiar vrei ceva care sa fie independent de variatia debitului Dunarii atunci ai nevoie de o nava fara pescaj, mai precis ai nevoie de un hovercraft.
Pentru Dunare ai nevoie de o nava rapida dar nu la modul „insane fast” asa cum e Skjoeld-ul, joasa la apa, pescaj redus, blindata, putere de foc mare.
Ce nu-mi place la navele exotice militare, nu civile, din fibra este asa: nu cunoastem suficient tolerantele la oboseala materialului, cand apar fisuri sunt relativ greu de detectat, fenomenul de osmoza, mai ales daca nu este bine intretinuta, cand crapa, crapa ca orice plastic, cand ia foc, arde ca naiba, incontrolabil si de nestins.
Concluzia: Sa-i lasam deci pe suedezi si pe norvegieni sa maturizeze tehnologia si mai vedem pe urma…
aia 2 din film au intinat nobilele idealuri ale jihadismului ;-))) deci ce avem noi aici ….
avem un pistol unguresc …
http://www.armslist.com/posts/44294/birmingham-alabama-handguns-for-sale–380-smc
un baikal …
http://www.artemisteam.ro/produs/baikal-mp-153.html
un remigton …
http://www.earme.ro/carabina-de-tir-semiautomata-remington-22-wmr-5-6×26-5/ant-2032/
un akm sadu
http://www.vinatoare.ro/phpbb/viewtopic.php?t=12090&f=88
Excelent articol :https://youtu.be/M12LFc3Fri8
ce aveti ma cu sistemul de mitraliere 4×14,5mm?
Armele alea nu trebuie date jos…. trebuiesc automatizate si focul condus de un radar.
@Eroule,
care e treaba cu tunurile de 23mm facute la CUGIR? ca tunurile alea sunt tunuri de aviatie.
Chiar daca au cadenta ded tragere mare, tavea tunurilor au o durata de viata fff redusa in comparatie cu sistemele AA 14,5mm si 30mm
Intreaba-i pe cei care au tras cu ele care-i problema (sau problemele).
In privinta tunului GSh23L, utilajul este exceptional pentru protectia apropiata a navei cand te trezesti cu ambarcatiuni rapide sau cu tragatori sau masini usor blindate, pe mal, care trag in tine.
In duel cu alta nava ii elibereaza puntea imediat si, daca nu-i blindata, ii barbiereste suprastructura in cateva secunde. La ce volum de foc are, nu e nevoie s-o folosesti in serii lungi. Daca tevile au durata de viata redusa iei cu tine tevi de rezerva.
@Eroule,
Am scris un articol din 2 parti pe tema mitralierelor ZU14,5mm
in cele 2 variante, cu 2 tevi si cu 4 tevi.
Am urmarit diferite filme pe youtube. si am primit peste 100 comentarii la fiecare articol.
……………………………………
Mitraliera 14,5mm (ma refer doar si sistemul 4×14,5mm – mai deparete) are probleme serioase. dar problemele vin un urma uzurii (tevile avand deja mii de trageri, causeaza blocarea carturului pe teava).
LIPSA DE MENTENANTA stapaneste armatara romana. ( ma refer la mentenanta de fabrica)
O alta problema a acestor mitraliere este cauzata de LIPSA MODERNIZARII SISTEMULUI.
Mitralierele 4×14,5mm sunt fff slabe pentru ca nu-s automatizate. ptr ca nu mebeficisaza de un computer de lupta si binenteles nu-s conectate la radar.
Daca ar fi automatizate, aceste mitraliere ar putea fi opretate de sub punte. doar cu un joystik. DAR CINE SA LE AUTOMATIZEZE? UTI? :)) :)) :)) :))
Acum… Sistemul de mitrliere 4×14,5mm poate beneficia, intr-adevar de tunuri noi. si cred ca s-ar putea integra tunuri 4x23mm.
dar tot trebuie AUTOMATIZATA TURELA. noi avem nevoie de sistemul asta… in special pentru lupta AA – distrugerea DRONELOR.
Sistemul 4×14,5mm actionat manual, are o altitudine de 1400m dar prin automatizare raza de lupta creste sigur la 2000m
si creste fff mult precizia sistemului. sub altitudine 2000m ar avea eficienta de 98-99% contra Dronelor.
Si eu cred si-n eficienta mare la altitudine >2000m. dar aici nu stim pana nu este testata o turela
Acelasi lucru este si cu sistemul AA 2x30mm Viforul.
Sa dai cu 14.5 dupa drone chiar e risipa de material pentru ca trebuie sa le nimeresti direct. Cu munitie de 35mm, cu focos de timp sau de proximitate, ai rezolvat problema cu maximum 2 lovituri.
@Eroule,
daca tragi 10-12 proiectile ai facut-o sita. adica maxim 3 rafale/
Si tu crezi ca 2-3 proiectile de 35mm inseamna mai putin?
la cantitatea de munitie? ca un proiectil de 35mm e mult mai are 😀
Oarecum in tema, scuze celor care l-au vazut deja, un documentar despre flota fluviala de ieri si de azi.
http://www.filmedocumentare.com/blindatele-de-pe-dunare/
Foarte fain documentarul, desi cuprinde si cateva inexactitati.
Flotila fluviala romaneasca a devenit cea mai puternica din lume abia dupa primul razboi mondial cand a primit cele trei monitoare ca despagubiri de la austrieci. In primul razboi mondial austriecii aveau vreo 9 monitoare, fata de 4 cate aveam noi.
Cele trei monitoare nu erau clasa Ardealul ci erau doua clasa Basarabia (Basarabia si Bucovina), Ardealul fiind mai mic si mai slab inarmat.
Priceless imaginile cu turela prova a monitorului din clasa Basarabia, cu tunuri Bofors 120mm dual purpose, modernizare facuta la Galati iainte de al doilea razboi mondial sau chiar la inceputul lui. Probabil de aici ideea gresita ca sovieticii le-ar fi schimbat tunurile.
Merci pt precizari. Nu eram chiar in tema cu tipurile de monitoare primite de la fosta marina austro-ungara.
LUJNGIMEA NAVEI si INALTIMEA NAVEI sunt 2 caracteristici foarte importante ale navelor fluviale.
Cineva recomanda pe aici Skjoeld.
Motivul era ca nava e stealh.
Dar ce-ti trebuie o nava stealth pe fluviu? in delta?
Am observat ca acum cautarea inamicului se face in specal cu dronele.
Si nu te ajuta foarte mult tehnologia stealth, in special in delta.
IMPORTANT este ca navele sa fie bine camuflate.
si cred ca baietii nostri se pricep la camuflat navele. inca ceva… e nevoie de un radar AA performant si un sistem AA performant.
Un sistem care sa depisteze si sa loveasca DRONELE.
Dronele chiar de dimensiuni mici.
O solutie cu Skyranger sau Korkut, la pupa, ar rezolva problema destul de decent.
@ legat de tunul de 100mm din prova.
Cred ca cel mai la indemana pentru noi (ieftin – productie proprie) este ca sa dotam tunul cu aparatura de pe Bizon M1. dau sa punem o turela de Bizon M1.
Din pacate…. turela de Bizon M1 este fff brea din cauza blindajului masiv. Poate reusesc baietii de la UMBuc sa faca o turela cu blndaj maxim de 40-50mm 😀
concluzia:
ARME:
As merge, pe aceste nave, pe arme romanesti.
– TUN 100 mm BizonM1 (ma refer la tehnologie)
– turelele de TAB le-as schimba… poate merg 2 turele de MLI 84 M1 (turela cu tun de 25mm si cu rachete Spyke) cu tunurile oerlikon de 25mm nava ar deveni stapanul Dunarii.
– Tunurile de 4×14,5mm as da tema de casa lui ROMARM sau chiar lui UTI, pentru automatizarea lor. si transformare in turela telecomandata. sau actionata de sub punte.
Daca reusesc sa schimbe tunurile si sa monteze 23mm, ar fi ceva…
Ideea este ca as pastra sistemele pentru lupta AA si as pune un radar. (poate ceva gen viforul)
– URGENT nevoie de rachete AA. Probabil o turela cu 4-6 rachete Stinger sau CA-95 (poate dotata tot cu Stinger. Aici trebuie o solutie. Mai este posibilitatea ca turelele 4×14,5mm sa aiba si 2 rachete Stinger.
in loc de acele rachete CA-94 care trag de pe umerii militarilor…
Turela de Bizoan nu poti s-o pui decat mutand inelul de amplasare mai in fata (din cauza compartimentului de munitie care lungeste turela). In rest, toate sistemele de pe turela de Bizon ar merge instalate, de la stabilizator si sisteme de rotire a turelei si ridicare a tunului pana la telemetru laser, periscoape si ce mai are pe ea.
@eroule
Stii care e problema la Vedetele fluviale purtatoare de artilerie? dar si mai ales la Monitoare?
LUNGINEA de 45 metri este cam mult pentru Delta Dunarii. eu cred un 35-38 m ar fi fost suficient. Problema nu se pune pe bratele dunarii. Problema este ca aceste nave nu prea pot sa intre pe canalele Dunarii.
si nu stiu care e situatia pe bratul Sfantul Gheorghe. unde Dunarea nu este bragata.
Dar au un avantaj fff mare cu Rachetele. daca ar fi cu raza extinsa si chiar ghidate…
SI AS MAI FACE CEVA. avem 5 NAVE? vorbeai de nava GRIVITA face parte din cele 5? sau este a 6-a?)
AS DOTA UNA DIN CELE 5 NAVE doar cu 1 Lansator de rachete reactive. dar de 160mm. tot rachete cu raza extinsa si ghidate.
Grivita nu mai este… a fost casata, daca am inteles corect
daca faci upgrade la lansatoare, sa fie modulare, poti instala cam tot ce duce LAROM. Doar sa nu fie diferente de dimensiuni la container.
LAR 160 are 3.6m fata de 2.98 Grad. Nu-ti incape decat daca modifici compartimentele si renunti la cele cu lovituri de rezerva.
Intrebarea este: pentru ce sa faci asta daca lovitura Grad cu raza marita bate tot la 40-45km cat LAR-160?
@eroule,
e adevarat ca LAR 160mm are lungimea mai mare… 3,6m. dar as pune un singur lansator si cu rachete cu raza extinsa.
ca tot intrebai tu de pulberile astea noi… adica sa acoper 60-65Km. Dar modificarile le-as face pe 1 sau 2 nave din 8 nave (ma refer si la monitoare)
LAR-160 are pulberea care-i trebuie doar ca n-o producem noi ci vin gata sigilate .
As face un calcul legat de cantitatea totala de incarcatura de lupta pe care o poate livra un lansator la tinta si in cat timp.
La GRAD 40x19kg in 20 secunde sau 760kg in 20 secunde.
La LAR160 26x45kg in 45 secunde sau 1170kg in 45 secunde.
Problema este ca la Grad reincarci si mai trimiti 760kg in alte 20 secunde in timp ce la LAR bati din buze marunt.
Pe mine ma intereseaza mai mult DISTANTA DE TRAGERE.
Eu consider DISTANTA DE TRAGERE un element mai important decat CANTITATEA DE MUNITIE pe care o poate livra un lansator.
Daca reusesti sa vii cu un lansator de 160mm/60-65km poti acoperi tot BUCEAGUL din delta.
Adica Oarasele RENI, IZMAIL (care sunt pe malul Dunarii) dar si BOLGRAD si CETATEA ALBA intra in raza lui de actiune. si toate astea de pe teritoriul Romaniei.
Eu as activa si 2 nave OSA-1 cu rachete TERMIT. si as renunta la radar dar as pune un sistem de ghidare (cum este pe DRONE) adica un operator sa ghideze racheta. Acol oas avea o raza de minim 80Km dar daca se renunta la 150-200kg explozibil, si e inlocuit cu combustibil (racheta are 500kk explozibil) Racheta ar atinge O razade 95-100Km. devii stapanul BUCEAGULUI. chiar de pe teritoriul Romaniei.
in cadrul munitiei ghidate, nu mai conteaza cantitatea de munitie. pe care o livrezi la tinta.
Important este eficienta adupra tintei. poti livra 1 racheta GRAD dar care sa distruga un tank sau poti livra 5-6 rachete care sa aiba acelasi rezultat. distrugerea unui tank.
IMPORTANT cum ghidezi aceste rachete GRAD, in asa fel incat sa nu fii bruiat.
mai e ceva… e bine sa ai minim 2 sisteme de ghidaj pe o racheta. adica sa ai o alternativa de rezerva.
Nu mai exista nave OSA-1 . Rachetele au cap de autoghidare, a-l inlocui cu alt sistem este dificil chiar daca probabil au mai ramas prin depozite cateva zaci de rachete.
E cam complicat sa lansezi rachete navale de acest tip pe tinte terestre. Poate doar ca efect
psihologic.
Citisem undeva ca romania avea vreo 1000 de rachete
a avut candva…
atunci nu, merci 🙂
capacitatea de livrare pe tinta era semnificativ mai mare, iar costul/efect cred ca mai redus decat la 122mm, fiecare cu navigatia sa.
Restul armamentului il pastram pentru monitoare 🙂
@Marius Z,
cand am timp dau o fuga pe malul Dunarii cu camera video (are si foto) ca sa vad daca mai e Grivita, ancorata in baza militara.
Era ancorata in Braila? sa vad daca o cunosc… Spuneati ca nu are tunul 2x30mm in pupa?
Navigau fara probleme si pe Sf. Gheorghe .
Am uitat de Spike NLOS 🙂
eroule sunt 3
uite aici, mai oficial de atata nu exista 🙂
http://www.navy.ro/despre/organizare/nave_div67.php#n6
cre ca sunt licenta sulzer facute la ucm resita 1200cp/750 rpm, boxer nu in V probabil ca sa incapa mai usor
De la ele ar trebui sa incepi cu flexul, daca le trebuie 3600 hp oho cat loc si cata greutate economisesti inlocuindu-le
Pai de aia le-am si trecut in capul listei pentru modernizare.
Ar merge bine 2 motoare cu turbina de gaz, si unul diesel pentru deplasare economicoasa. Turbinele sunt mai silentioase si muuult mai mici ca dimensiuni si greutate (dar ineficiente la relanti).
Sunt curios cat spatiu are echipajul la bord. Data fiind marimea lor relativ redusa, ma mir ca are un echipaj de 47 de oameni. Lucreaza in ture? Cate ture? Ce anemitati au la bord?
Daca ar fi sa visez (si sa am un munte de bani), as imprumuta tehnologie de pe Advanced Gun System si Long Range Land Attack Projectile, impreuna cu un modul AMOS si rachete CAMM montate vertical.
Daca ar fi sa continui feeria, as imprumuta si tehnologie de Adaptiv IR Camouflage System de la BAE. Dat fiind ca o astfle de nava poate folosi apa ca si mediu de racire, nu ar trebui sa fie prea dificil.
Si nu vad echipamente pentru producerea unor ecrane de fum. Sa inteleg ca nu au? Ar prinde tare bine….
pai au aparut motoare mai puternice si mai compacte si mai puternice intre timp…
In plus la puterea instalata, cam „pusca” cu motoare moderne de tancuri, in gama 1200-1500CP, atat turbina cat si diesel… gama de turatii si cuplu putand diferi putin mai mult 🙂
http://www.mtu-online.com/mtu/products/engine-program/diesel-engines-for-marine-main-propulsion-dieselelectric-drives-and-onboard-power-generation/diesel-engines-for-yachts/
https://www51.honeywell.com/aero/common/documents/myaerospacecatalog-documents/SurfaceSystems/AGT1500_Turbine_Technology.pdf
Un singur diesel inseamna o singura elice – cam greu daca trebe sa ai 1.3 metri pescaj
Oricum sa ai 3 elice cu pas fix si sa folosesti un singur motor – iti bati singur cuie in talpa
Era doar o idee. Ma gandeam cum sa trec peste consumul mare al motorului cu turbina. Oricum, ele au dezavantaje la regim redus. Banuiesc ca daca vrei sa te misti, oricum trebuie un regim superior. Am fost impresionat de motorul de pe Abrams, cat de mic si usor era. Daca il folosesti ceva similar pe monitor, trebuie totusi sa scapi de amprenta ceea termica (nu vad de ce ar fi greu, dat fiind ca o nava de genul asta ar fi efectiv inconjurata de fluid de racire).
Oare o perna de aer sub nava (fara contact cu exteriorul) ar putea actiona ca amortizor pentru artilerie de calibru mare (ma gandesc la 155mm)? In mod normal, umbli cu pescajul redus (si tevile aproape de orizontala), iar cand vrei sa tragi la distanta mare (teava peste 45 de grade), umpli golul de sub carena cu aer. Din nou, doar o idee…
Din cand in cand propunerile de aici ar trebui trimise la MApN, si la minster, macar 10% daca se intampla ceva cu ele si tot ar fi ceva…. Un fel de ..plan de propuneri modernizare anul 2015 …2016 … Modernizarile ar trebui sa fie permanent sub lupa pt ca din pacate nu putem visa la aruncarea a tot ce este vechi si cumparea a ceva nou…
Obligatori:
-drona(e – in functie de spatiu). Artilerie fara drona vorbim povesti despre anii 40-50, pana si gruparile mai rasarite din Siria le folosesc (Tactical drones are already having an impact on the battlefield; even ISIS have hand-launched drones now). Drona ar ajuta atat la descoperirea unor tinte si corectarea tirului dar si la protectia navei impotriva unor atacuri. Tot aici un sistem de lansare a dronelor subacvatice romanesti ar asigura o oarecare protectie impotriva unor submarine (loc sa ai sa instalezi);
http://www.romanialibera.ro/stiinta-tehnologie/stiinta/armata-a-lansat-prima-drona-subacvatica-de-constructie-romaneasca-388796
-sistem optoelectronic montat pe un catarg telescopic;
– un radar cat mai compact (cel de pe Lancer este perfect daca se poate adapta) sa il trezesca pe Gheorghe sa iasa cu bata pe punte la elicopterele si avioanele care ar vrea sa atace;
-rachete AA – trebuie ceva cu raza mai mare decat MANPAD-ul;
-rachete ghidate (Spike NLOS);
-desi imi place varinta scurta Grad aici prefer pe cea normala datorita razei mai mare, cel putin 1 lansator (Cea scurta este necesara pt. niste lansatoare asemanatoare Rak-12). Nr. de lovituri are importanta mai ales cand lupti contra Rusiei care are aparare antiracheta si daca lansezi 2-3 (ghidate sau nu) ti le poate anihila rapid sau vrei sa ataci soldati si echipamente care mai mult ca sigur vor fi cat mai dispesati(e) deci vrei sa acoperi o suprafata cat mai mare.
Asa ca min. 40.
Discutabile
Tunulete -daca este posibil 35mm ar fi de preferat pt. raza si capacitatea de penetrare mai mare (greu gasesti ceva care sa reziste la 35mm si sa nu fie tanc). Montate astfel incat sa pemita inclusiv lovirea unor tinte de pe uscat (multirol) acompaniate de catre MANPADS.
Tunul de 100mm probabil sa ramana.
Posibil Lahat.
Daca se poate mortier 120mm, cel de 81 nu prea are rost.
Ceva pt. aparare apropiata.
Rumaniamilitary sunt absolut impresionat de implicarea si seriozitatea cu care tratati fiecare subiect legat de echiparea si dotarea Armatei Romane, dar in acelasi timp nu pot sa nu zambesc cu amaraciune cand ma gandesc ca niciunul dintre oamenii importanti nu da doi lei pe ceea ce propuneti voi pe acest site.
eroule te citeste cineva
Motoare noi la vedete
http://www.resboiu.ro/licitatii-pentru-modernizarea-vedetelor-blindate-si-achizitia-de-rhib-uri/
pai modernizarea motoarelor trebuia facuta oricum… ideea era sa modernizeze si sistemele navei, inclusiv armamentul.
Azi la ora 11 s-au deschis plicurile cu ofertele pentru noile motoare ale vedetelor (cel putin asa scria in anuntul licitatiei).
Daca se va da un comunicat cu rezultatele (participanti, castigator, motoarele alese) cred ca ar fi mai usor sa ne dam seama cat e dorinta de progres (adica MAN, MTU, CAT) si cat e spaga (chinezarie).