Babeta

Episodul CIII

Nu, nu va luati dupa titlu, n-avem intentia sa jignim doamnele in varsta, este doar o coincidenta de nume, cuvantul provenind din limba ceha. Si-asta fiindca ne-ntoarcem, din nou, in fosta Cehoslovacie, insa de aceasta data in cea comunista de la inceputul anilor *50. Comunism care, prin intermediul consilierilor sovietici, inca nu se infipsese prea bine in industria si societatea cehoslovaca, industrie ce incerca sa reia si sa reactualizeze proiecte militare mai vechi, unele anterioare invaziei germane, chiar sa creeze unele noi. Sincer va spun c-am ramas perplex in legatura cu aceste proiecte putin sau deloc cunoscute ale cehoslovacilor, dupa parerea mea cei mai avansati in crearea/productia de tehnica militara din aceasta parte a Europei inainte de WW II, chiar si pe perioada acestuia.

                                                                    Skoda 973 Babeta

Interesant este faptul ca cehoslovacii au dezvoltat unele dintre proiectele militare despre care vom vorbi in acest articol in urma experientei capatate de catre firmele locale din domeniu in anii colaborarii fortate cu germanii, dupa capitulare, precum Skoda si Tatra, spre exemplu. Firmele au produs pentru germani: tractoare RSO-Radschlepper Ost/Porsche Type 174, in perioada 1942-1944; vehicule de comandament 4×2,  Kommandeurwagen-21/Kfz-21, pe sasiu Skoda Superb Type 952 Kabrio (Heinz Guderian si Erwin Rommel au avut cate una, o masina cu adevarat puternica si luxoasa); Skoda-903, masina de comandament grea, 6×4, in perioada 1941-1943, la origine Skoda Superb 300; camioane militare 6×6/6×4/4×4/4×2; camion Tatra 111, 6×6; vanatorul de tancuri Jagdpanzer 38 Hetzer -1944; nu mai vorbim despre motoare, armament de infanterie, munitii, artilerie, tanchete si aeronave.

                                                                       Skoda 972

Ne vom opri, pentru inceput, asupra firmei Skoda infiintata de doi tineri entuziasti la Mlada Boleslav (astazi in Cehia), mecanicul Vaclav Laurin si librarul Vaclav Klement, cu o saptamana inainte de Craciunul lui 1895, producand  si reparand aici biciclete (de fapt istoria incepe cu mult inainte, in anul 1859 la Pilsen, unde contele Wallenstein-Vartenberk a infiintat o otelarie, fabrica fiind preluata in 1899 de catre inginerul ceh, Emil Skoda, devenind Skoda Stock Company, incepand sa produca si echipamente pentru centrale electrice si industria navala. Spre exemplu, cehii si-au pus amprenta la Centrala Electrica de la Niagara Falls/SUA si la ecluza de la Canalul Suez. In WW I erau cel mai mare producator de armament din Imperiul Austro-Ungar, avand in anul 1917 peste 35.000 de angajati numai la fabrica din Pilsen. Si istoria logo-ului Skoda este interesanta, aceasta se pare ca se inspira dintr-un portret al unui amerindian ce l-ar fi insotit pe Emil Skoda in calatoriile sale prin Vestul Salbatic/SUA, aparand pentru prima data in 1924-1925. Semnificatia certa a semnelor grafice este astazi urmatoarea: cercul exterior –productie impecabila/globala; penele –progresul tehnologic; sageata –productie moderna/calitate; cercul mic –precautie/exactitatea productiei).

Erau numite “Slavia” si, 3 ani mai tarziu, trecusera deja la productia de motociclete. In 1905 au produs primul automobil, numit Voiturette A, ce s-a dovedit a fi un mare succes impunand firma Laurin&Klement pe piata de profil aflata in expansiune. Firma avea sa fie nationalizata in 1946 (din 1948, Cehoslovacia a intrat cu totul in sfera de influenta sovietica, motto-ul zilei trambitat de comunistii cehoslovaci formati la Moscova era: “Se Sovetskym svazem na vecne Casy!/Cu Uniunea Sovietica pentru totdeauna!”. Comunistii cehoslovaci, grupati in cadrul Partidului Comunist Cehoslovac/PCC, sustineau imediat dupa razboi ideea apropierii stranse de URSS, singura “capabila” sa apere statul cehoslovac in fata unei viitoare agresiuni…germane. Fusesera bine instruiti la Moskva, basca indrumarea tovaraseasca), insa fabrica de la Mlada Boleslav, in perioada 1939-1945, numita Societatea pe Actiuni pentru Industria Automobilului Skoda/ASAP, a fost parte a Uzinelor Herman-Goering, productia fiind 100% destinata nevoilor militare. Fabrica de la Mlada Boleslav a fost bombardata in WW II de catre Flota a VIII-8 Aeriana a USAF, pe data de 25 aprilie 1945, suferind pagube majore, insa in mai 1945 lucrau din nou la automobile civile.

 

Incepem insa cu o serie de vehicule militare, prototipuri, dezvoltate la inceputul anilor *50 in urma cererii venite din partea Ministerului Apararii din Cehoslovacia, si-anume: T-805 OA-2, un autoblindat dezvoltat pe platforma camionului 4×4, Tatra-805, si un Jeep tot pe aceeasi platforma, numit Tatra-805 Prototip Armata din 1954; un vehicul amfibiu 4×4 realizat in 1951, numit Skoda 972/Moz-2; si, in sfarsit, un vehicul 4×4 realizat in 1952, numit Skoda 973 Babeta. Deci, sa-ncepem!

Skoda 973 Babeta/Type 973 a aparut in anul 1952, si-a fost un prototip de vehicul 4×4 deosebit ce seamana foarte bine cu SUV-uri din zilele noastre, avand caroserie autoportanta, sasiu din otel si urmatoarele caracteristici: caroserie asemanatoare cu Kubelwagen-ul german, autoportanta, 4 portiere; sasiu din otel; doua variante de motoare pe benzina de 1,2 L/45 CP/33 kW/4200 rpm/1221 cc sau 1,5 L/52 CP/38 kW/4200 rpm /1491 cc, 4 cilindri in linie, racite cu apa. Motoarele erau dispuse frontal pe puntea fata; greutate vehicul: gol 1,19 tone/la incarcatura maxima 1,69 tone; sarcina utila 500 kg; viteza maxima pe sosea 90 km/h; consum 12,50 L/100 km; diferential; lungime 3,50 m; latime 1,67 m; inaltime 1,78 m; carburator cu gravitatie Solex; ampatament 2,20 m; transmisie manuala cu 4 viteze de mers inainte si una de mers inapoi/4×1; cauciucuri off-road 7,50×16; sistem electric de 12V; produs intre anii 1952-1956 in 30 de exemplare, cu 2/4 portiere, habitaclu deschis/acoperit, autostatie radio/ambulanta. Primele exemplare au fost testate la sfarsitul anului 1952 cu succes, alaturi de GAZ-ul sovietic, la Dresda (pe-atunci in RDG), avandu-se in vedere dotarea unitara a noilor state intrate-n “era comunista” ,via-Moscova, viitoare membre ale Pactului de la Varsovia.

Castig de cauza a avut, bineanteles, GAZ-ul. Oricum, Skoda n-avea posibilitatea asigurarii unui ritm de productie ridicat necesar dotarii rapide a “statelor tovarasesti” si, pana la urma, chiar si MApN-ul de la Praga a renuntat sa comande Babeta spre dezamagirea celor de la Skoda, orientandu-se tot spre GAZ-69 (unii zic ca la “indrumarea” consilierilor sovietici,insa n-ar fi exclus sa fie asa, se stie cum “colaborau” astia). Interesant este faptul ca-n 2002, un grup de entuziasti off-road au testat Babeta alaturi de un VW Touareg, vechiul 4×4 comportandu-se excelent cu toate ca era cu 50 de ani mai vechi decat VW-nul, demonstrand calitatea executiei si faptul ca Type 973 era un vehicul 4×4 avansat pentru acele vremuri. Se zice ca cehoslovacii ar fi intentionat sa-l vanda la export ca vehicul civil prin intermediul unui dealer din RFG, sub numele de Skoda Willy (probabil), existand comenzi venite din Noua Zelanda, insa sovieticii s-au opus, deoarece proiectele cu aplicatii militare trebuiau obligatoriu sa ramana in interiorul Pactului. A ramas, si-a murit, traiasca GAZ-ul! Oricum, mie IMS-ul mi-a placut mult, am condus unul ocazional, pacat ca n-a fost al meu…Aia masina nene, ca tancul de trainica, si-acum o admir cand o vad pe strada!

  Un alt vehicul militar deosebit dezvoltat de catre Skoda la inceputul anilor *50 a fost Skoda Moz-2/Type 972. Acest vehicul realizat in doar 5 exemplare, era o amfibie cu tractiune integrala/4×4, sovieticii/rusii considerand-o o copie dupa GAZ-46 MAV (asta era cu-adevarat o copie dupa jeep-ul american amfibiu, Ford GPA. Sovieticii au primit multe prin programul Lend-Lease) , ceea ce-i putin probabil fiindca “barca” sovietica a aparut la 2-3 ani dupa cea cehoslovaca, insa, spre deosebire de MOZ-2, MAV-ul sovietic a dotat masiv Pactul de la Varsovia si nu numai. A fost proiectata in anul 1951, si avea urmatoarele caracteristici: corp monococa din otel; echipaj 4; lungime 4,52 m; latime 1,73 m; inaltime 1,77 m; ampatament 2,20 m; greutate gol 1,35 tone; sarcina utila 450 kg; tractiune 4×4; motor pe benzina, 4 cilindri in linie, doua supape pe cilindru, racit cu apa, dispus pe puntea fata, de 1,2 L/45 CP/33 kW/4200 rpm/1221 cc, insa exista intentia dotarii lui cu unul mai puternic, de 1,5 L/52 CP/38 kW/4200 rpm /1491 cc, insa acest lucru nu s-a facut. Un exemplar de MOZ-2 a fost dotat cu motorul de pe Tatra-603, acesta avand 8 cilindri, 2545 cmc, 75 CP/53,30 kW la 4200 rpm, racit cu aer, motor ce va dota si camionul 4×4, Tatra-805; 5 exemplare produse de catre Skoda la fabrica din Mlada Boleslav in perioada 1952-1956, in urma unei comenzi venita din partea Ministerului Apararii de la Praga, acesta alocand importanta suma de 8.516.165 coroane; viteza maxima: pe sosea 75-80-85 km/h/ pe apa 10 km/h; consum de combustibil 12,50 L/100 km; caroserie metalica monococa in forma de barca; echipaj 4; putea fi armat cu o mitraliera/tun fara recul+armamentul individual al echipajului, insa asta a ramas doar la nivel de intentie; vehicul deschis, insa la partea spate a acestuia se afla o prelata rabatabila ce era intinsa peste habitaclu in caz de intemperii; carburator cu gravitatie Solex, fara supraalimentare.

Motorul de 52 CP urma sa dispuna de doua carburatoare Solex; cutie de viteze mecanica dispusa frontal, 4 trepte, reductor si cutie de transfer la partea spate, ce antrena doua elice dispuse dorsal. La intrarea in apa, conductorul pornea elicele prin intermediul unei manete, rotile vehiculului continuand sa se invarta ajutand la propulsie. Elicele erau capabile sa disloce 150 L apa/minut; ambreiaj de tip uscat; amfibia era dotata cu tarnacop, lopata, doua mici vasle, o trusa de prim-ajutor si un troliu actionat mecanic dispus pe trapa de acces la motor, cu cablu ce masura 40 m lungime; doua faruri/lampi dispuse frontal, impermeabile, de tip Notek (posibil germane la origine, informatie incerta); rezervor intern de combustibil de 42 L; suspensie cu bare de torsiune si amortizoare telescopice; frane actionate hidraulic; parbriz nerabatabil dotat cu doua stergatoare, fiecare stergator fiind antrenat de cate un mic motoras electric; pompa de apa destinata racirii motorului antrenata electric; pompa de santina actionata mecanic de catre echipaj destinata evacuarii apei din habitaclu; osiile si motoarele au fost utilizate si la Babete. Se pare ca militarii n-au fost prea impresionati de mica amfibie, insa aceasta a fost, cu certitudine, prima Skoda cu caroserie monococa din otel.

 

A mai existat un prototip cehoslovac de vehicul 4×4 amfibiu, numit Tatra-801, probabil realizat in perioada 1947-1952, o combinatie intre Tatra V-809/4×4/1941 si limuzina Tatra-600 Tatraplan (1946-1947, cel mai probabil motorul provenea de la aceasta, 55 CP, 2438 cc, 4 cilindri V, racit cu aer), asemanator ca design cu…GAZ-46 MAV.

 

Tatra-803 a fost un alt prototip de vehicul 4×4 realizat in anul 1950 la fabrica Tatra din Koprivnice. Vehiculul avea caracteristici off-road foarte bune si urmatoarele caracteristici: 4×4; lungime 3,55 m; latime 1,60 m; ampatament 2,13 m; motor pe benzina Tatra V-603, 8 cilindri, 4 timpi, 2545 cc, racit cu aer, 75 CP/55 kW la 4200 rpm (80 CP dupa alte surse); consum 25 L/100 km; carburator dublu Solex; instalatie electrica 12V; ambreiaj de tip uscat; cutie de viteze 4×1; viteza maxima pe sosea 103 km/h; greutate gol 1,73 tone; sarcina utila 750 kg; doua exemplare experimentale construite.

 

I-a urmat in anul 1952, Tatra-804, un vehicul 4×4 similar, avand insa ampatamentul mai mic cu 20 cm si sarcina utila de 400 kg. Viteza maxima era de 90-103 km/h pe sosea, un singur exemplar construit. Din pacate, Ministerul Apararii de la Praga a renuntat la a mai comanda aceste vehicule, orientandu-se spre GAZ-69.

  Totusi, pe baza lor, Tatra avea sa dezvolte un vehicul utilitar 4×4 foarte reusit ce-a fost peste 30 de ani calul de povara al armatei cehoslovace (in anii *80 inca erau multe in uz), vehicul ce mai merge si astazi, fiind cautat si apreciat de colectionari autohtoni sau straini, fiind vorba despre Tatra-805 (oarecum similar cu DAC-ul 444 de la noi).

Tatra-805 a fost produs in 6410 exemplare in perioada 1952/1953-1960, si s-a dovedit a fi reusit si de incredere. Dezvoltat la cererea Armatei Populare Cehoslovace pentru un vehicul capabil sa evolueze in teren accidentat, de mare rezistenta, realizat in mai multe variante civile/militare si modele de caroserie, acesta a fost un vehicul utilitar 4×4 cu performante off-road excelente, fiabil, rezistent si deloc pretentios la intretinere. Datorita caracteristicilor sale extraordinare, Tatra-805 mai este si astazi folosit in Cehia si Slovacia de formatiunile voluntare de pompieri ori de catre salvamontisti, insa multe supravietuiesc in colectii private sau muzee.

Acest vehicul acoperea multe dintre nevoile de mecanizare ale armatei cehoslovace, si a fost dezvoltat pe baza modelelor T-803/804, similar in multe privinte cu acestea, principala diferenta constand in cabina vehiculului si schimbarea pozitiei soferului.

Tatra-805 avea urmatoarele caracteristici: 4×4, cu posibilitatea decuplarii puntii spate, caz in care tractiunea devenea 4×2 (tractiune pe puntea fata); lungime 4,72 m; latime 2,04 m; inaltime 2,42 m; ampatament 2,70 m; greutate: gol 2,75 tone/complet incarcat 4,45 tone; transmisie 4×1; anvelope off-road 10,50×16; viteza maxima: pe sosea 75-80 km/h/ in teren accidentat 25 km/h; consum de combustibil pe sosea 20-25 L/100 km; sistem electric 12V; carburator Solex 30; motor pe benzina T-603A sau variante ulterioare, racit cu aer, 2545 cmc, 75 CP/4000 rpm.

 

 

Vehiculul avea ventilatoare de racire actionate electric, acestea scotand un fluierat specific, fapt ce i-a atras porecla de “Fluierul”; pompa dubla de ulei, ceea ce permitea vehiculului sa abordeze rampe abrupt fara a exista riscul calarii motorului din cauza lipsei lubrefierii/ungerii; cabina dotata cu doua scaune; platforma spate dotata cu doua banchete rabatabile sau fixe pe laterale, putand duce 10 militari complet echipati/cargo; suspensie cu bare de torsiune si amortizoare; circuit hidraulic de franare unic, avand tambur pe rotile din spate –dovedit a fi nereusit, acesta incalzindu-se excesiv la coborare prelungita, fortand soferii sa foloseasca masiv frana de motor; variante: autostatie radio (1206 exemplare au fost in aceasta varianta, posibil exportata in RDG); ambulanta; transport trupe/cargo; vehicul destinat pompierilor; autoatelier; punct de comanda mobil; Komando –avand cabina acoperita cu prelata din panza si parbriz rabatabil, vehicul destinat trupelor de parasutisti. Aceste exemplare erau adaptate transportului pe cale aeriana fiind dotate cu urechi de fixare, inclusiv a parasutelor. Erau transportate cu planoare de fabricatie sovietica, Yak-14/NK-14 in fortele aeriene cehoslovace (probabil au avut 5 exemplare); autocisterne apa/combustibil.

 

In 1954 a aparut un prototip fara cabina inchisa, varianta Jeep, numita Tatra-805 Prototip al Armatei, avand urmatoarele caracteristici: motor pe benzina racit cu aer, 2545 cmc, 75 CP/55 kW la 4200 rpm; lungime 4,10 m; latime 1,98 m; inaltime 2,15 m; ampatament 2,35 m; greutate: gol 2,75 tone/complet incarcat 3,45 tone; transmisie 4×1 nesincronizata; anvelope off-road 10,50 x16; viteza maxima pe sosea 80 km/h; rezerva interna de combustibil 40 L; consum 24 L/100km cu viteza de 50 km/h; instalatie electrica 12V; un singur exemplar produs.

 

 

O varianta interesanta a fost Tatra-805 OA-82 Jarmila, un autoblindat destinat recunoasterii, trupelor NBC si luptei antitank (varianta armata mai era denumita, probabil, si Jarmila I), niciodata adoptat de armata cehoslovaca, avand urmatoarele caracteristici: anul fabricarii, cel mai probabil 1954-1955-1956 (ultimul exemplar, programul fiind inchis); proiectat de catre Tatra la Koprivnice si construit de catre Skoda la Mlada Boleslav, din aceasta cauza mai este cunoscut drept Skoda-971; 4×4; trei membri in echipaj, conductor, tragator si operator radio; motor T-603; lungime 4,10 m; inaltime 2 m; garda la sol 37 cm; ampatament 2,40 m; sasiu de Tatra-805 modificat, motorul fiind mutat in spatele vehiculului, masina blindata fiind mai scurta decat vehiculul utilitar; greutate: gol 3,08-4,02 tone/complet incarcat 4,94 tone; sarcina utila 500 kg+echipajul; depasea obstacole cu inaltimea de maxim 50 cm; viteza maxima: pe sosea 77,25 km/h/in teren accidentat 37,50 km/h; urca pante de 28°; trecea pante laterale de 38°; autonomie pe sosea 300 km; blindaj cuprins intre 6-12 mm; vehiculul era echipat cu 3 masti de gaze model M-52, 3 complete chimice de protectie NBC, extinctor cu praf, trusa de prim ajutor, 25 de grenade RG-4, 3 mitraliere V.Z-26 cu 12.000 de proiectile rezerva; armat cu doua tunuri fara recul dispuse pe lateralele turelei rotative, stanga-dreapta, de calibrul 82 mm.

 

Posibil doar 2/5 exemplare sa fi fost realizate, acestea ajungand pe mana Militiei sau Securitatii cehoslovace, fara tunuri. Se pare c-au existat doua variante, cea de a doua, numita Tatra-811 (posibil numita si Jarmila II),varianta de comandament si cercetare neinarmata, fiind destinata si trupelor de parasutisti (putea duce in compartimentul spate 3 soldati complet echipati), probabil 15 exemplare construite din ambele variante, toate/aproape toate ajungand la Militie si Securitate (nu-i cert, dar exista supozitii ca Statni Bezpecnost/StB/Securitatea Statului, mai bine spus, Utvar Rychleho Nasazeni/URNA/Unitatea Antiterorista din cadrul Securitatii, USLA cehoslovaca sa-i spunem mai pe romaneste, creata in 1981, ar fi folosit cateva exemplare. Noi cu ABI-ul, ei cu Jarmila. URNA exista si astazi in Cehia, deviza lor este “Cu Ratiune si Curaj”). Interesant este faptul ca, desi vehiculele impresionau, sovieticii dandu-si acordul in vederea realizarii a 155 de exemplare, MApN-ul cehoslovac a preferat, intr-un final, vehiculele semisenilate Tatra OT-810 (copie locala dupa germanul Sd.Kfz-251 din WW II, produsa in perioada 1955/1958-1960/1962. In WW II, uzina Skoda din Pilsen a produs astfel de vehicule pentru germani. Le-au scos din uz la sfarsitul anilor *70, cand deja realizau sub licenta OT-62/64), ulterior “aruncandu-se” la BTR-152/60 si OT-62/64 (sovietice). Nu se cunoaste soarta lor, probabil c-au fost casate in perioada 1968-1970 la ordin sovietic, dupa “Primavara de la Praga”, insa pasionatii si istoricii cehi spera sa gaseasca vreun exemplar ascuns pe undeva.

Tunul fara recul era fabricat in Cehoslovacia, numindu-se Skoda T-21 Tarasnice/Type 21 (copie sub licenta a celui sovietic SPG-82 Model 1944 sau B-10, Model 1954, produs la Arsenalul Vsetinska. SPG-82 este folosit si astazi de rebelii sirieni si ISIS, foarte probabil si de catre albanezi), avand urmatoarele caracteristici: tun antitanc fara recul, calibrul 82 mm, cu incarcare pe la culata si darea focului electric; servanti 2, dispus pe trepied/afet tripod si deplasat pe un carucior cu o osie/tren rulor, insa arma putea fi purtata si pe umar putandu-se detasa de trepied. Au montat-o si pe OT-62B/Topas-2A APC din anul 1964; lungime 1,47 m; lungime teava 1,20 m; greutatea armei: cu carucior 20 kg/fara carucior 17,20 kg; lungime proiectil HEAT 62,80 cm; greutate proiectil 2,13 kg; viteza initiala a proiectilului 267 m/s; raza de actiune: maxima 2800 m/eficienta 300 m, putand penetra blindaj de 22,80 cm grosime; telescop de vizare optic pliabil; exportata in Vietnam, RDG si Albania (inca in uz). Se pare ca arma costa in anii *60, cam 2595-2600 $, iar un proiectil HEAT pentru aceasta, cam 48-50 $.

Un alt vehicul amfibiu interesant dezvoltat de catre cehoslovaci a fost Tatra-807. Transportor amfibiu pe senile prototip aparut in anul 1954, a fost cel mai mare din blocul estic pana la aparitia sovieticului PTS la jumatatea anilor *60, vehicul ce seamana teribil cu prototipul cehoslovac. T-807 era capabil sa transporte maxim 3 tone cargo/vehicule sau 24 de soldati complet echipati, fiind dotat cu motor de 300 CP/12 cilindri/racit cu apa, motorul si calea de rulare provenind de la tancul T-34/2 elice propulsoare. Datele despre acest unic prototip sunt firave, soarta sa fiind necunoscuta (unii blogeri sustin c-a fost dus in URSS, undeva in perioada 1954-1956, insa nimic nu-i cert. Cert este doar faptul c-a existat). Desi a fost testat cu succes, n-a fost adoptat de armata cehoslovaca, se pare, din motive politice si la ingerinta Moscovei. Exista speculatii ca RDG-isti erau interesati sa-l cumpere, insa pana la urma ar fi luat cateva exemplare de PTS din URSS (incert totusi).

In anul 1962 a aparut un nou vehicul utilitar 4×4, acesta fiind destinat agriculturii, insa ar fi avut si posibilitatea utilizarii in scopuri militare. Acest vehicul se numea Skoda Agromobil/Type 998 si avea urmatoarele caracteristici: 4×4, 2 axe; an productie 1962 doar 13 exemplare realizate; cabina deschisa cu 2 portiere, acestea fiind detasabile, in caz de intemperii cabina era acoperita cu o prelate; motor dispus frontal, benzina, 4 cilindri in linie, racit cu apa, 1221 cmc, carburatie, 47 CP/35 kW la 4500 rpm; difeential de blocare puntea fata; motor si transmisie luate de la Skoda-1201; ampatament 1,90 m; lungime 3,46 m; latime 1,70 m; inaltime 1,93 m; greutate gol 1,12 tone; viteza maxima pe sosea 80 km/h; vehicul destinat transportului de pasageri si marfuri; in perioada 1962-1963 a fost testat intens de armata cehoslovaca. Desi promitea, vehiculul n-a fost adoptat, insa un exemplar a ajuns in dotarea Militiei fiind casat in anul 1980, acest exemplar este astazi restaurat si se afla intr-o colectie privata. In anii *60, Militia Populara Cehoslovaca utiliza masiv automobile Skoda-1202, ca si-a noastra, cu Dacia-1100.

Ce-a mai fi de spus, proiecte interesante, unice. Pacat ca nu s-au materializat in dotare, insa doar faptul c-au existat spune multe despre potentialul tehnologic atins de cehoslovaci. Avem de ce-i admira, asta-i o certitudine!

 

WW

Episodul CIV- TYPE 201, partea I

 

SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Intenet.

depositphotos.com › … › Transport & Auto |

www.annonce.cz/osobni-vozy-Skoda-_973-f-5…

toulky.vojenstvi.cz

www.samochodyswiata.pl

www.auto-car.sk

forum.valka.cz › … › Obojživelná vozidla

auta5p.eu/katalog/skoda/s972_01.php

forum.skodahome.cz/…/119356-1951-–-škoda-…

skoda-ural.ru › Модельный ряд › 1951 – 1960

forum.valka.cz

forum.valka.cz/topic/…/CZK-OA–82-Jarmila-II

mujweb.cz/t805/80/t805_oa8.htm

www.eshop-rychle.cz/t805/10-Bojove-prototypy

www.delcar.ro/despre-skoda

www.thefewgoodmen.com/…/t–21–tarasnice–rec..

www.auto-dream.ro/stories/istoria-si-semnificatiile-siglelor-auto.html

skoda-ural.ru › Модельный ряд › 1961 – 1970

auta5p.eu/katalog/skoda/skoda_998_01a.php

www.vhu.cz

Series Navigation

<< SAGEATA (II)TYPE 201, partea I >>