Bianchi model 1913
Inainte de a merge mai departe e util a vedea ce automitraliere Corazzati/Blindate au avut italienii in WW I: Fiat Arsenale -2 unitati produse in 1912, radiate in 1923, pe sasiu de camion Fiat 15Bis; Bianchi, 30 CP -o unitate produsa in 1913, radiata in 1923; Isotta Fraschini RM – o unitate produsa in 1913, capturata in 1917 de catre austrieci; Bianchi -o unitate produsa in 1915, radiata in 1923; Bianchi „Pallanza”-o unitate produsa in 1916, radiata in 1923; Lancia IZM, 121 de unitati –20 de unitati produse in 1915/17 unitati produse in 1917/84 de unitati produse in 1918. Toate autoblindatele au iesit din uz dupa anul 1923/1925, insa 34 de unitati au fost transferate Carabinierilor; Lanchester -2 unitati in 1917, radiate dupa anul 1926, acestea ajungand in Tripoli/Libia; Tipo Terni&Tripoli -12 unitati produse in 1918 pe sasiu de camion Fiat 15Ter, acestea ajungand in Tripoli/Libia. Probabil radiate dupa anul 1926.
Autoblinda Fiat Arsenale mod.1912
Fiat Arsenale/Autoblinda Fiat Arsenale mod.1912 a fost cel de-al doilea tip de automitraliera fabricat in Italia (dupa Isotta-Fraschini, 1911, probabil pe sasiu de camion Reliance G3 de 2 tone, model 1911 –era produs de catre Reliance Motor Car Co din Detroit, Michigan/SUA -pomenit in prima parte a articolului, ce avea blindaj de 4 mm grosime, accesul in vehicul facandu-se prin doua usi laterale, echipaj 3-4, greutate 3 tone. A fost creat de catre inginerii Gino Galli si Giustino Cattaneo, fondurile fiind alocate de industriasul Luigi Brioschi, vehiculul mai este cunoscut drept Automitragliatrice Corazatta RM. Vehiculul era armat cu doua mitraliere Vickers, calibrul 6,50 mm, una fiind dispusa in turela rotativa deschisa aflata deasupra vehiculului, cealalta aflandu-se la partea spate a cutiei blindate. E foarte probabil ca vehiculul sa fi fost dotat cu doua mitraliere Perino Model 1908, calibrul 6,50 mm, creatie a inginerului Giuseppe Perino, expert in artilerie, considerata a fi prima mitraliera design italian din istorie, arma nefiind adoptata de Regio Esercito, aceasta optand pentru Fiat-Revelli Modelo 14 si Maxim. A fost un vehicul greu si lent, dar a fost…
Unicul exemplar de RM a fost capturat de austrieci in cea dea 12-cea batalie de la Isonzo, 24 octombrie 1917-7 noiembrie 1917, nu se cunoaste soarta acestuia. Se stie doar ca Gino Galli a proiectat inca o automitraliera bazata pe sasiu Bianchi, dotata cu motor de 40-50 CP, blindaj plat de 4/5 mm grosime si, interesant pentru acele vremuri, capota motorului avea forma rotunjita. Era dotat cu doua mitraliere Perino, calibrul 6,50 mm,dispuse similar RM, echipaj 5, viteza maxima pe sosea 50 km/h, greutate 3000 kg. Acest vehicul, numit si Bianchi Model 1913, a fost prezentat oficial in 1915 la Udine/Italia, dar soarta sa e necunoscuta. Exista informatii ce sustin ca-n data de 7 decembrie 1918, aceasta automitraliera se afla in dotarea Legiunii Cehoslovace ce lupta impotriva bolsevicilor in Rusia. Insa e o sursa de confuzie, multi considera ca acesta e exemplarul nr.2 din modelul RM, cand de fapt e un alt vehicul. Este adevarat, diferentele dintre ele sunt…minore) de catre Arsenale d’Artigleria RE Turin/Arsenalul Artileriei din Torino, in urma cererii emise de catre Commando del Corpo di Stato Maggiore/SMG, sub directa coordonare a colonelului Crispino Bonagente (expert in artilerie si autor a mai multor lucrari de specialitate.
Promotor al artileriei autopropulsate, pe roti, senile sau cale ferata. A condus Arsenalul din Torino in perioada ianuarie 1911-martie 1920, general-maior din data de 1 noiembrie 1915), avandu-l drept subordonat pe capitanul Lualdi. Doua exemplare au fost produse in 1912 pe sasiu de camion Fiat 15Ter, avand urmatoarele caracteristici: greutate complet echipate de lupta, aproximativ 3 tone; echipaj 3 –comandant, sofer, tragator; armat cu o mitraliera Maxim mod.1906, calibrul 6,50 mm, in turela rotativa (360◦) deschisa dispusa deasupra cutiei blindate; blindaj 6 mm, compus din placi de otel nituite, ce rezista la impactul proiectilelor pustii germane Mauser mod.1898/Gewehr 98, calibrul 7,92 mm; compartimentul motor (capota) a fost acoperit cu placi de blindaj plat fara ca acestea sa fie prevazute cu guri de aerisire, ceea ce ducea la supraincalzirea motorului, un handicap serios al acestui blindat. Pentru racirea motorului, echipajul era nevoit sa opreasca si sa indeparteze acele placi de blindaj de pe capota motorului, ceea ce nu era tocmai usor; viteza maxima pe sosea 25-30 km/h.
Isotta-Fraschini model 1911
Trei vehicule blindate au ajuns in Libia, 2 Fiat Arsenale (au parasit Napoli pe data de 4 septembrie 1912, debarcand la Zuara/Libia, aflat la aproximativ 60 km de granita cu Tunisia. S-au alaturat Diviziei 5 Infanterie fiind initial folosite la escorta in desert) si un Isotta-Fraschini, acestea comportandu-se bine fara a aduce vreo schimbare remarcabila in campul tactic –au venit tarziu in Libia, la doar cateva saptamani de la sosire razboiul s-a incheiat. Au facut totusi impresie, putandu-se apropia de linia inamica si deschide focul asupra acesteia protejand militarii de la bord si, bineanteles, au avut efect psihologic asupra inamicului. Nu se cunoaste soarta acestor automitraliere, se stie cu certitudine ca s-au intors in Italia si, cel mai probabil, datorita lipsei de perspectiva in ceea ce priveste dezvoltarea/productia de serie si a uzurii vehiculelor (datorata prafului si a caldurii din desertul libian. Unele surse sustin ca vehiculele nici nu mai erau in stare de functionare la revenirea din Libia, insa e putin probabil sa fie asa, surse istorice militare nu confirma asta), au fost demontate si date la fier vechi.
In 1911, Societa’ Anonima Edoardo Bianchi Fabbrica Automobili e Velocipedi din Milano (firma a prezentat la expozitia internationala de la Milano din 1896, o bicicleta „bine conceputa constructiv”, ce avea caracteristici tehnice deosebite pentru acele vremuri –cadru tubular realizat din teava de otel, furca pivotanta atasata la cadru, roti echipate cu cauciuc masiv,aparatoare contra noroiului la roata din fata,pedale reglabile,roti de dimensiuni egale echipate cu cate 40 de spite fiecare. In 1897-1898 incepe constructia primei biciclete cu motor, dupa ce in 1888 realizeaza prima bicicleta echipata cu roti cu anvelope. Compania a fost infiintata in 1886 de catre Edoardo Bianchi, ocupandu-se in micul sau atelier cu reconditionarea bicicletelor de provenienta britanica. Bianchi ramasese orfan inca din 1869, cand tatal sau, Louis, ce detinea un mic magazin alimentar, fusese executat de catre austrieci pentru uciderea unui ofiter. A crescut intr-un orfelinat si, de la varsta de 8 ani, varsta minima de la care un copil putea munci in acele vremuri, intra ucenic in atelierul unui fierar.
In 1928, Bianchi, o companie mica, producea 900 de automobile pe an, si nu se putea ridica la nivelul Lancia -3000 de masini pe an si Fiat -47.000 de masini pe an, insa excela la numarul de biciclete produs -30.000 de exemplare pe an.In 1934 au facut angajari masive, 2500 de muncitori si tehnicieni, productia atingand apogeul, 50.000 de biciclete, 2000 de autoturisme si 4000 de motociclete. A livrat armatei italiene biciclete si motociclete, in WW I,WW II si dupa, realizand primul automobil in 1903 –Vetturetta Bianchi 8 CP –ce avea caroseria din tabla de aluminiu) prezinta un nou model de Automitragliatrice/Automitraliera, proiectat de catre baronul Antonio Oscar de Marchi –model cunoscut drept Automitragliatrice Tipo 1914.
Acest blindat era similar modelului Isotta-Fraschini (si acesta avea doua mitraliere calibrul 6,50 mm dispuse similar RM), insa dispunea de placi de blindaj nituite de 6 mm grosime, fapt ce a dus la cresterea greutatii, aceasta ajungand la 3000 kg, necesitand intarirea rotilor si suspensiei. Nu era un vehicul deosebit si nu aducea performante crescute fata de modelul Isotta-Fraschini, astfel ca Regio Esercito n-a fost prea interesata de el. Momentan, fiindca razboiul italo-turc si intrarea Italiei in WW I (mai 1915) avea sa schimbe prioritatile si strategia. Regio Esercito a solicitat masini blindate, astfel ca Antonio de Marchi a proiectat rapid un nou model de automitraliera bazat pe Tipo 1914, numit „Pallanza Tipo 1915/Bianchi „Pallanza””, acesta fiind de fapt o reproiectare a celui dintai. Un singur exemplar a fost produs la fabrica Bianchi, fiind armat cu doua mitraliere Maxim, model 1906 (in turela rotativa acoperita) intrand in dotarea Regio Esercito in 1915/1916, fiind utilizat pe frontul italian (totusi nu erau tancuri. Abia in septembrie 1916/primavara lui 1917, capitanul de artilerie Alfredo Bennicelii avea sa fie primul ofiter italian ce a luat contact cu…tancul. El a fost invitat sa viziteze frontul francez, acolo observand primele tancuri franceze si britanice la treaba, devenind sustinator al introducerii acestei arme in Regio Esercito. Nu mult dupa aceea avea sa devina „parintele” Corpului Italian de Tancuri. Primul tanc din istoria armatei italiene a fost de constructie franceza, Schneider CA-1, acesta fiind destinat testelor, urmat rapid de 100 de exemplare de Renault FT-17 si 20 de CA-1 in 1918, in urma cererii emise de catre Commissariato per le Armi e Munizioni/Comisariatul pentru Arme si Munitii –Fiat si Ansaldo avea sa produca sub licenta FT-17, fiind cunoscut drept Fiat 3000. Primele tancuri italiene au participat la batalia de la Caporetto). S-a realizat inca un exemplar in 1916, acesta neavand turela, mitraliera fiind dispusa deasupra cutiei blindate intr-o barbeta scurta (blindaj circular fix), tragatorul fiind protejat de un panou de otel.
Desi nu s-au bucurat de succesul scontat, aceste autoblindate au dus la proiectarea unui vehicul cu adevarat impresionant pentru acele vremuri, Lancia-Ansaldo IZ/IZM (acest vehicul blindat avea sa intre in componenta primelor unitati italiene de blindate constituite in iunie 1915), considerat de catre experti ca fiind foarte avansat pentru timpul sau, insa despre acesta vom vorbi intr-un articol viitor.
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Internet.
www.wardrawings.be/…Vehicles/…ArmoredCars/…/Armored..
www.panzercentral.com › … › JP’s WWI History Forum
www.aviarmor.net/tww2/armored_cars/italy/fiat_1912.htm
leroux.andre.free.fr/revivalfraschini3.htm
www.portafoglio-storico.it/automobili.html
www.isottafraschini.it/MondoIFM-la_storia.aspx
www.targaflorio-1906-1977.it/…/La%20storia%20della%20I..
www.lautoitaliana.altervista.org/index…/Isotta_Fraschini.htm
www.camerlo.altervista.org/allcarri.htm
www.betasom.it › … › Storia › Le Altre Forze Armate
www.alfasport.net/webPage/View.asp?id=910
www.targheitaliane.it/…/esercito_blindati_corazzati.pdf
www.autoevolution.com › Cars › FIAT
www.esercito.difesa.it/storia/pagine/fiat–15–ter.aspx
www.italie1935-45.com/regio…/materiels/item/269-fiat–15–t…
la memoriile maresalului Averescu se mentioneaza existenta a 2 blindate in armata romana in 1917. Stii WW mai multe despre ele?
@sorin.vasile.Sincer n-am auzit/citit c-am fi avut automitraliere in 1917. Dupa 1917 se pare ca am avut 2-4 automitraliere Austin sau Austin-Putilov, de captura, din sursa ruseasca -am citit asta acum muulti ani, inainte de 1989, daca-mi aduc bine aminte in revista Modelism. Ar fi interesant de aflat, insa intentionez sa dau o raita la Muzeul Militar Central cu prima ocazie, poate atunci sa documentez ceva. Daca exista cineva care are informatii cu privire la blindate in Armata Romana, inainte de 1920,rog sa ni le impartaseasca!
Am avut in copilarie acces la o carte de memorii a lui Averescu editata in ani 20 unde am citit acest lucru din pacate volumul nu se mai afla in posesia mea
De Austin Putilov cu doua turele asezate in diagonala am citit si eu in modelism
Articolele de istorie a tehnicii militare sunt printre favoritele mele pe acest site. Felicitari!
asa ceva mi-as dori eu,in concordanta cu bugetul nostru .sa fie si obuzier si distrugator de tancuri.
http://www.military-today.com/artillery/porcupine.htm