BLINDAJUL – principala arma a vehiculului de lupta

Efectul loviturii tunului antitanc « 2 pounder » britanic pe placa de otel

 Blindajul defineste protectia oferita de un vehicul de lupta si de obicei este cheia supravietuirii echipajului dar impacteaza si dimensiunile, forma si mai ales tonajul vehiculului de lupta, toate acestea putand afecta mobilitatea si capacitatea de lupta a vehicului. Deci un echilibru intre grosimea/protectia blindajului si restul performantelor vehicului se impune. Evolutia blindajului este strans legata de rolurile indeplinite de vehiculele de lupta precum si de dimensiunea si tipul proiectilelor folosite de armele menite sa combata vehiculele blindate.

Placa de blindaj penetrata

Blindajul a evoluat de la placa de otel laminat de inalta densitate si rezistenta, la nano-materiale, spuma de aluminiu, mase plastice, cauciuc sau chiar hartie incretita.

Blindaj inclinat la IS-7

Materiale

Si in ziua de azi, blindajul de otel laminat reprezinta in majoritatea cazurilor blindajul de baza al corpului vehiculului la care se adauga alte tipuri de blindaj, uneori in structura sandwich.

Aluminiul a fost folosit si el in diverse combinatii la vehicule si tancuri usoare, ultima fiind spuma, insa desi rezistent mecanic si usor, este putin rezistent la incendii sau la anumite tipuri de proiectile perforante.

M1 Abrams in flacari

Titanul este considerat metalul cu cel mai bun raport rezistenta/masa pentru blindaj, insa datorita pretului ridicat este folosit aproape exclusiv in industria aeronautica, in special pentru avioanele de asalt A-10 Thunderbolt II si Suhoi Su-25, sub forma unui cilindru care include celula pilotului, sau cum e cazul elicopterului de atac MI-24 Hind.

Uraniul prin densitatea sa ridicata, deorece poate absorbi si disipa astfel impactul unor proiectile, este folosit in blindajul frontal al tancurilor M1A1HA si M1A2 Abrams (DU).

Penetrarea unei placi de aluminiu – cu proiectil HEAT

Chiar si plasticul a fost folosit in blindaje, asezat peste otel, putand opri proiectile perforante prin duritatea data de compozitia de granit, deviind proiectilul si incetinindu-l inainte de a atinge stratul de otel.

Functionarea blindajului reactiv

Sticla blindata este necesara pentru vizibilitate in manevrarea vehiculelor blindate si este compusa din mai multe straturi de sticla laminata, sau din insertii de policarbonat (Armormax, Makroclear, Cyrolon, Lexan sau Tuffak), polivinil sau poliuretan intre straturi de sticla. Exista si o noua varianta de blindaj transparent bazat pe un derivat al aluminiului (oxinitrid)

Proiectil penetrant APFSDS la separarea de sabot

Ceramica este foarte utila in blocarea proiectilelor penetrante explozive (HEAT), fiind folosita si in solutiile de blindaj compozit (ex. Chobham) datorita rezistentei ridicate la penetratoare cinetice.

T-55 Enigma cu blindaj spatiat multi-strat (a se vedea modulul rabatat pe turela )

 Ca si modalitati de dispunere, blindajul este preferabil a fi asezat inclinat sau curbat pentru a creste artificial grosimea placii care trebuie penetrata de un proiectil dar si pentru a face proiectilele sa ricoseze in anumite unghiuri.

Carcasa KV-1 – urme de lovituri antitanc, unele nepenetrand blindajul

Pentru a proteja suplimentar un vehicul, in multe cazuri in functie de misiune (adaptabil), se folosesc placi de blindaj aplicat, blindaj spatiat precum si blindaj reactiv, pentru exterior, si spall-liner/kevlar pe interior.

Blindaj aditional improvizat pe un STG III german (lovit, lemnul imprastia aschii – devastator pentru infanteria de sprijin din jur)

Blindajul spatiat se foloseste din primul razboi mondial, insa a devenit celebru pe tancurile si tunurile de asalt germane in al doilea razboi mondial, principala calitate fiind dezintegrarea/devierea proiectilului inainte de a ajunge la blindajul principal cu o minima crestere in greutate, iar cel aplicat se foloseste incepand cu a doua conflagratie, pentru a suplimenta blindajul principal, sau a adauga un strat cu compozitie diferita de a celui principal.

Carcasa Abrams – uzinare

Blindajul reactiv este o solutie partial eficienta, format din exploziv plasat intre doua foi metalice, protejand vehiculul la primul impact in zona in care este asezat, insa cauzand o ploaie de schije in jurul vehiculului, lucru periculos pentru infanteria care insoteste vehiculul. Practic explozibilul dintre placi are rolul de a contra jetul penetrant al proiectilului, deviindu-l sau taindu-l inainte de a atinge blindajul principal. Versiunea ERA este mai putin eficienta contra penetratoarelor cinetice, pe cand cel reactiv-exploziv clasic este mai eficient dar si mai periculos, asa cum este cazul celor rusesti Kontakt5/Relikt. Versiunea ne-exploziva se bazeaza pe spatii goale in material care reactioneaza la impact deformandu-se geometric si afectand penetrarea proiectilului.

Blindajul reactiv pe T-72

Blindajul stratificat/spatiat protejeaza impotriva atacurilor cu rachete antitanc, spatiile interioare ducand la deformarea focosului inaintea detonarii sau la avarierea mecanismului de amorsare, prevenind detonarea. Acest blindaj este insa expus la atacurile cu focos tandem, gen RPG-27 si 29, care pot penetra mai multe straturi de blindaj.

Challenger 2 cu blindaj aditional

Blindajul incarcat electrostatic, functioneaza pe baza a doua straturi de blindaj incarcate electrostatic si separate printr-un strat izolator. In momentul penetrarii cu proiectil HEAT a stratului superior puternic incarcat si izolatorului, de asemenea, se produce o puternica descarcare electrica care se descarca prin jet, afectandu-l. Tehnologia este inca la inceput. O forma de blindaj electromagnetic spatiat a fost dezvoltata si testata de catre firma United Defense in SUA pe blindatul M2/M3 Bradley, un lucru esential fiind faptul ca acest blindaj poate rezista loviturilor multiple, fiind reincarcabil. Blindajul este destinat in special loviturilor de calibru mic, pana la cel a grenadelor antitanc, insa dezvoltari ulterioare, in cadrul programului ARL, il pot recomanda si pentru protectia la proiectile HEAT de calibru mare.

Turela T-80 “dezbracata” de blindaj

 

Blindajul compozit consta in straturi alternative din materiale diferite, de obicei metale, plastic, ceramica si aer, cu scopul de a bloca penetrarea proiectilelor de tip exploziv-antitanc, fiind mai usoare decat versiunile echivalente din otel, insa uneori ocupand un volum ceva mai mare si la un cost superior. Prima versiune de serie a acestui blindaj a fost cazul lui T-64 sovietic care folosea un sandvis de otel cu miez de plastic durificat cu sticla, acesta fiind turnat prin lichidifiere sub presiune. In ultimul timp, au aparut versiuni de blindaj compozit sub forma de blocuri care pot fi aplicate inclusiv vehiculelor de lupta usoare si sunt usor demontabile sau inlocuibile.

Blindajul pe turela de T-64

Cel mai cunoscut blindaj compozit este Chobham-ul englezesc, blindaj ceramic in sandwich intre placi din otel alcatuit din bucati de mari dimensiuni, fiind dezvoltat pentru tancurile Challenger si Abrams (M1 Abrams fiind primul produs de serie cu versiunea britanica a blindajului, avand ca derivat Hyundai Rotem K1-88 sud-coreean), dar mai intai testat pe un derivat al Chieftain, FV4211 (http://www.youtube.com/watch?v=sPKLm_V2gnI ) in scopul imbunatatirii protectiei turelei turnate.

Grosimea blindajului la Challenger echivalent RHA

 Chobham, aflat acum la a treia generatie, a facut ca tancul Challenger sa fie imun la majoritatea loviturilor directe cu arme antitanc, britanicii nesuferind vreo pierdere in urma focului inamic in timpul conflictului din Golf. Blindaje compozite sunt folosite si de tancurile Leclerc, Arjun, Type96 si 99, iar T80U si Al Khalid folosesc blindaj compozit si reactiv ERA in tandem.

Turela Challenger fara blindaj aditional

In continuare vom studia cateva evolutii ale blindajelor compozite.

 

MEXAS (Modular Expandable Armor System) este un compozit modular din ceramica si spall-liner dezvoltat de IBD Deisenroth si introdus incepand cu 1994. Ca si compozitie, se presupune ca este alcatuit dintr-o folie speciala de nylon, ceramica (oxid de aluminiu), un suport similar cu kevlar-ul, totul aplicat peste un strat de otel laminat. Are 3 variante, incepand cu cea usoara (L), cu protecite contra armelor usoare pentru vehicule mici si pana la camioane, medie (M), protejand impotriva tunurilor automate si rachetelor AT si cea grea (H), destinata tancurilor.

Blindaj ceramic laminat aramida- teste de impact

Vehicule dotate cu acest tip de blindaj: ATF Dingo, PZH2000, Fuchs1A7, Leopard2A5, LeopardC2, M113, camioane MAN, Pansarbandvagn 302, CV90, VAB, Textron ASV, Coyote RV, Bionix AFV.

Turela Leopard 2A 5 si blindaj spatiat lateral si frontal

 AMAP (Advanced Modular Armor Protection) este un blindaj compozit modular din nano-ceramice si aliaje de otel, de generatia a 4-a, succesor al Mexas si dezvoltat tot de catre compania germana IBD Deisenroth Engineering. AMAP contine aliaj de otel de inalta duritate (acelasi nivel de protectie ca si otelul ARMOX500Z High Hard Armour la o grosime cu 30% mai redusa), combinat cu un aliaj titan-aluminiu – MAT 7720 (38% din greutatea unui blindaj omogen laminat RHA echivalent ), in timp ce titanul are 58% din greutatea blindajului omogen laminat RHA cu nivel identic de protectie.

Turela Leopard 2A 6 fara blindajul aditional

Deci pe ansamblu AMAP este de doua ori mai eficient decat blindajul RHA la aceeasi masa. In paralel, ceramica nanocristalina si kevlarul rezista la lovituri multiple, duritatea fiind cu 70% mai ridicata decat la ceramica actuala iar masa mai scazuta cu 30%. Pe ansamblu, un vehicul cu blindaj suplimentar ceramic si spall-liner poate atinge nivelul 3 de protectie STANAG 4569 cu o reducere de peste 40% a masei, iar spall-liner-ul si lipiciul de fixare al AMAP functioneaza corect si la 80 °C.

Blindaj spatiat la Leopard 2

Variante AMAP, in functie de nivelul de protectie si vehiculul destinatie:

–          ADS (Active Defense System) este un sistem activ cu reactie la nivel de microsecunda (560 microsecunde), comparativ cu milisecunde pentru Quick Kill Raytheon (video aici), Trophy Elbit (video aici) sau Iron Fist al IMI (video aici), permitand angajarea unor amenintari mult mai apropiate de vehicul (pana la 10 metri). Are la baza senzori montati la 360 de grade si unu procesor care stabileste care modul din apropierea punctului de impact calculat pe baza traiectoriei amenintarii va angaja proiectilul cu ajutorul unui fascicul energetic. Sistemul porneste de la 140kg pentru vehicule usoare si urcand la 500kg pentru cele grele. AMAP-ADS este un sistem hard-kill impotriva proiectilelor de calibru mare, testat pe mai multe vehicule, inclusiv unele usoare, 4×4, (Marder, SEP, CV90120, AMV 8×8, LMV Iveco) si dezvoltat de filiala ADS Gesellschaft für aktive Schutzsysteme, a firmei germane IBD Deisenroth Engineering.

AMAP ADS light

Diferenta fata de restul sistemelor active este ca acesta nu are piese in miscare, se bazeaza pe fascicul de nergie, deci nu exista nici pericol pentru cei din afara vehiculului, in afara de fragmentele ramase din proiectilul distrus. Este nevoie si de un blindaj de baza pasiv, deoarece sistemul nu distruge complet proiectilul, generand fragmente (film functionare AMAP-ADS).

AMAP ADS

ADS nu a intrat inca in inzestrare, insa a fost testat cu SEP, vehiculul fiind supus la multiple tiruri cu arme de cal. 7,62mm dar si RPG7, de la distante de aprox. 50m, specifice luptelor in mediu urban. Textron ASV a fost si el testat cu AMAP-ADS pe o perioada de 6 saptamani la Arsenalul Redstone din Huntsville, Alabama, sub supravegherea biroului secretarului apararii al SUA. Au fost folosite proiectile de RPG si rachete antitanc care au fost lansate spre lateralul sau acoperisul vehiculului, in atacuri succesive sau simultane, sistemul indeplinind cerintele sau chiar depasind asteptarile pe anumite teste, inclusiv in climat cald.

Module AMAP-B pe Leopard 2 A4 Evo/SG si gama de amenintari neutralizate

– AMAP-B este continuatorul MEXAS, oferind protectie impotriva proiectilelor penetrante si avand 3 variante, usor, mediu si greu, ultimul fiind destinat protectiei impotriva penetratoarelor de 120mm.

M1 Abrams distrus de explozie – incercuit cu rosu blindaj multistrat si carcasa exterioara

 

– S-a dezvoltat si o versiune impotriva explozivilor improvizati – AMAP IED – cu un strat de protecite impotriva gloantelor si schijelor si al doilea impotriva explozivilor/minelor si rachetelor antitanc gen RPG-7. Mai exista si o versiune M, doar pentru mine.

– Pentru fustele laterale exista AMAP-P cu module retractabile, cu densitate sub 15 kg/m², fiind o forma de blindaj stratificat rezistent la lovituri multiple.

– Plafonul vehiculelor poate fi blindat impotriva submunitiilor de artilerie si loviturilor penetrante cu AMAP-R, alcatuit din doua straturi, primul cu densitate de doar 25 kg/m², ambele avand o densitate conjugata de 120 kg/m² in timp ce blindajul conventional ajunge la 450 kg/m².

Blindaj ceramic compozit pt. ATF Dingo

– AMAP-SC (shaped charge) este un blindaj pasiv cu masa redusa si rezistent la lovituri multiple explozive penetrante, avand insa eficienta asemanatoare cu ERA.

– AMAP-S este folosit pentru reducerea semnaturii vizuale a vehiculului iar varianta AMAP-T este un blindaj transparent care cantareste 50% fata de sticla blindata clasica, la aceeasi protectie, si poate avea nivel 1-4 al STANAG4569.

– AMAP-AIR, cu greutate redusa, a fost conceput pentru protectia Eurocopter Tiger si a altor aeronave asemanatoare.

Kit blindaj compozit Iveco-LMV

AMAP, in diverse versiuni, este instalat pe urmatoarele vehicule: CV-90 (AMAP-M), VTLM, Patria AMV, Puma, MRAV Boxer, VBC, VAB, Leopard 2 A4SG, Leopard 2 Evolution & Revolution,  STRV 122B (+350kg adaugate masei vehiculului)

 

Comparatie Leopard2 vs T-80 si T-90

Blindajul CHOBHAM (Burlington sau Dorchester), imprumutand denumirea centrului de cercetari britanice pentru tancuri, este, dupa cum spuneam si mai sus, alcatuit din placi ceramice incastrate alaturi de straturi elastice intr-o matrice metalica pe un suport alcatuit dintr-o placa de otel., blocand cu succes penetratoarele cinetice sau explozive (HEAT).

Evolutie Abrams M1 catre A1 cu blindaj suplimentar

Blindaj Merkava IV

Elasticitatea si duritatea diferita a straturilor de otel si ceramica cauzeaza deformari ale geometriei penetratorului, creand neregularitati in ceramica si disipandu-i energia pe o suprafata mai mare, intorcand de fapt propria energie impotriva sa, pana la disiparea completa a jetului penetrant. Efectul este diferit fata de cel din blindajul laminat separat de materiale elastice, cum ar fi cauciucul, care se dilata la penetrare, ducand la deformarea placilor de otel din sandwich. Acest tip de blindaj, cu miez de cauciuc, sta la baza blindajului reactiv ne-exploziv, NERA, care pare folosit si pe evolutiile ucrainene ale T-80, T-84M Oplot.

T-80 fara blindaj suplimentar pe turela

Problema placilor de ceramica este faptul ca nu pot rezista la impacturi succesive, astfel ca pentru a limita pierderea eficientei, diametrul lor este indicat sa nu treaca de 10cm iar grosimea de 25cm, placile fiind prinse in matrice prin presare la cald sau lipire cu rasina epoxidica, foarte importanta pentru eficienta blindajului fiind pastrarea lor sub presiune in matrice. Placa de otel de suport al montajului ceramic reprezinta jumatate din masa matricii ceramice si poate fi atasata la straturi elastice pentru a creste eficienta si durata de viata a structurii. Mai multe matrici ceramici mai subtiri pot fi asezate in straturi succesive, avand un efect similar cu folosirea alternata de placi de otel mai dur si mai moale folosit pe tancurile sovietice.

M1A1 Abrams distrus – se observa straturile si grosimea blindajului

Dezavantajul ceramicii este ca plasarea ei intr-un blindaj inclinat face ca lovitura sa afecteze mai multe placi, dizabilitand o suprafata mai mare a blindajului, recomandata fiind plasarea lor in pozitie perpendiculara fata de directia loviturii. O alta problema este deformarea placii de otel suport al aliajului, care poate disipa energia loviturii pe o suprafata mai mare, lucru prevenit prin aplicarea unui strat subtire de grafit pe suprafata ceramicii, cu rol de absorbtie a undei de soc.

Comparatie blindaj si spatiu intern M1A1 Abrams vs T90

Un plus de rezistenta al placii ceramice poate fi castigat prin compresia in doua axe iar metodele moderne adauga si o a treia, prin sinterizare si turnarea/spreiarea placii de ceramica cu metal topit. Ansamblul compozitului ceramic se monteaza intre placa exterioara si cea interioara a blindajului turelei, ultima fiind cea mai groasa si rezistenta (uneori din aluminiu, mai ales la MLI-uri dar si la T-90) iar prima avand rolul de a angaja contactul cu proiectilul.

Ca si amestecuri ceramice se mai folosesc compusi de aluminiu sau carbon (nanotoburi), insa matricea cea mai rezistenta (inclusiv la coroziune) este din aliaj de titan. Stratul de metal aflat sub matrice poate fi din aliaj de tungsten (la Challenger) sau de uraniu saracit (M1A1 Abrams) iar mai nou se pot folosi module de carbura de titan, aliajele respective avand perforatii pentru a reduce masa pana la o treime si fiecare modul fiind prins intr-o carapace-matrice sau retea de otel inoxidabil.

Blindaj Merkava 4 – modul smuls din blindajul turelei

Dupa esuarea unui proiect comun cu germanii, care preferasera blindaj laminat perforat in mai multe straturi pentru tancul lor (mai ieftin de produs, intretinut si inlocuit), si livrarea solutiei Chobham pentru tancul american Abrams, britanicii si-au continuat studiile cu programul MBT-80. Implementarea s-a facut prin sudarea unui blindaj suplimentar din cutii de aluminiu cu module de ceramica pe turela Chieftain/FV4211, stratul interior de aluminiu avand 50mm grosime, greutatea totala suplimentara fiind sub 2 tone.

Merkava penetrat in lateral

 Desi programul a fost stopat dupa construirea primului exemplar, Iranul a comandat modernizarea a 1225 de tancuri Chieftain la nivelul Shir-2 (FV-4030/3), comanda anulata de izbucnirea revolutiei si inlocuita practic de comanda britanica pentru Challenger 1 (derivat al Shir-2), primul exemplar fiind livrat in 1983. Challenger 2 (FV4034) utilizeaza o versiune imbunatatita a blindajului Chobham – denumit Dorchester. Un hibrid interesant a fost Type-90 japonez care a preluat forma similara Leopard2 insa aveau un blindaj mixt ceramic-otel compozit, design-ul evoluand apoi in Type 10, care foloseste o solutie unica de blindaj – otel cu nano-cristale si blindaj compozit modular ceramic.

 

Blindaj AMX-56 Leclerc – dispunere si grosime RHA echivalenta

            Grupul francez GIAT Industries au dezvoltat un blindaj ceramic usor bazat pe aluminiu – CERALU, care poate fi sudat pe vehicul, cu o crestere de 50% a protectiei la aceeasi masa comparativ cu blindajul de otel. Acest tip de blindaj este folosit pe AMX-40 si apoi AMX-56 Leclerc, dar si pe scaune blindate in elicopter.

Primul elicopter cu scaun blindat compozit a fost UH-1 Huey, in 1965, cu HFC (Hard-Faced-Composite).

CATTB – evolutie Abrams

In urma amenintarilor tot mai serioase din partea noilor generatii de rachete antitanc, blindajul a evoluat catre o formul hibrida (blindaj compozit), din straturi cu diverse destinatii, modulare si adaptabile in functie de tipul de misiune si amenintarile potentiale asupra vehiculului.

Astfel tancuri ca si Leopard 2 sau Merkava Mk 2 Type C si Mk 3 Baz (Type D, blindaj ulterior preluat si de Merkava 4) au primit blindaje suplimentare modulare, foarte usor de inlocuit, reducand si costurile de uzinare. De altfel, Merkava 4 are un blindaj de baza compozit de aliaj laminat ceramic-otel-nichel, evolutie semnificativa fata de cel laminat-spatiat al Merkava 1 si 2.

Caseta fusta laterala Abrams penetrata

O noua directie este adaugarea unor sisteme active de protectie, de la cele explozive (ERA Kontakt5/Relikt), apoi de bruiaj – soft kill (vezi SHTORA) la cele hard-kill gen AMAP-ADS, Trophy, Iron-Fist, QuickKill sau Arena, sisteme care necesita radar/senzori si un sistem de procesare. Sisteme soft-kill au fost dezvoltate si in Occident in preajma primului razboi din Golf, un exemplu fiind sistemele Hard Hat (Loral VLQ-6 Missile Countermeasures Device: MCD) si Sanders VLQ-8A, care intercepteaza laser-ul de iluminare a tintei si bruiaza receptorul de incadrare cu semnale infrarosii, totul corelat si cu grenadele fumigene pentru infrarosii. Aceste sisteme au fost instalate pe o parte din parcul de vehicule M1 Abrams si Bradley.  Aceste sisteme vor fi inlocuite de un nou sistem, cu mai multe capabilitati integrate – Full Spectrum Active Protection (FSAP).

Placute compozite si ERA Nozh pe BMPV-64

 O alta metoda de protectie sunt tintele false, in infrarosu/laser, exemple fiind sistemul Retractable sensor-Decoy Mast (RDM) instalat pe transportoarele marine ale SUA,  dar si sistemul MUSS/ jammer IR Eirel NG dezvoltat de GIAT pentru blindatele AMX-30B2 si AMX-10RC.

Centurion bulldozer cu ERA

Inclusiv modele mai vechi de tancuri, dar si cele mai noi, precum si vehiculele de lupta a infanteriei au primit pachete suplimentare de blindaj, in special reactiv – ERA, avantajat de adaosul mic de greutate: M-60s si Centurion, RAFAEL Bradley M-2 IFV (Israel), M-95 Degman (Croatia).

M-95 Degman cu blindaj ERA

Daca variantele initiale de blindaj reactiv rezistau la un singur atac cu proiectile de tip HEAT (High Explosive Anti-Tank), cele noi constau in combinatii cu blindaj pasiv, in placi de dimensiuni mici si forme complexe pentru panta optima a blindajului, astfel ca pot rezista atacurilor multiple.

Principiu functionare Shtora – Arena

Versiunile rusesti Kontakt5 si Relikt sunt eficiente si impotriva penetratoarelor cinetice (KE), nu doar HEAT. O evolutie a Era este includerea unor cantitati mai mici de exploziv, care permite clasificarea lor in blindaje pasive (Self-Limiting ERA: SLERA).

O alta directie de studiu este Momentum Transfer Armor, folosit in conjunctie cu senzori astfel ca neutralizarea proiectilului cinetic se face prin lansarea unei mici bare de otel perpendicular pe directia proiectilului, concept studiat pentru US Army FSAP si Leclerc 2010.

Comparatie blindaj turele echivalent RHA

Dupa ce am vazut diversele solutii existente in lume la momentul actual, intrebare-intrebatoare oare ce o “purta” TR-85M1 sau chiar M2, in faza de proiect?

Cu multumiri lui Sharky pentru comentariile mai vechi si link-urile furnizate in ultimii ani pe acest blog!

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

http://defense-update.com/features/du-1-04/feature-armor-protection.htm

Wikipedia; (http://en.wikipedia.org/wiki/Vehicle_armour )

http://www.rheinmetall-chempro.de/pdfdoc/B045e0508_AMAP%20A4.pdf

http://www.battlefront.com/community/showthread.php?t=90432&page=24

http://image.noelshack.com/fichiers/2013/37/1379086763-1379082013730.jpg

http://www.moddb.com/groups/tanks/images/is-7-irl#imagebox

 

Citeste si:

http://www.rumaniamilitary.ro/masina-grea-de-asalt-a-infanteriei-o-noua-moda

http://www.rumaniamilitary.ro/viitorul-tancului-produs-in-romania-tr-85-tr-85m1-si-tr-85m2

http://www.rumaniamilitary.ro/autoloaderul-om-contra-automat-in-tehnologia-tancurilor

http://www.rumaniamilitary.ro/tr-85m2-o-certitudine-cu-multe-necunoscute-2