Alte vremuri, alte riscuri, alte cerinte: „nuclear” era un subiect la moda.
Nu vreau insa sa ma gandesc la ce nivel de radiatii ar fi fost expusi pilotii, echipele de la sol sau ce s-ar fi intamplat in caz de prabusire a unui astfel de pasaroi, un mini-Cernobal zburator.
Pai dintai au crezut ca pot rezolva problema cu radiatiile ….
Insa orice au facut uin singir lucru nu au reusit – sa faca un motor atomic . Se pare ca tehnologia actuala …. nu este suficenta
ba da …. exista teoretic posibilitatea de a construi un motor bazat pe fuziune nucleara ….. acest motor este un motor cu 2 camere de fuziune:
– in prima reactor sunt generati neutroni termali de mica viteza, raze X si raze gamma precum si electroni relativisti – toate astea sub forma unui jet de citiva microni diametru care iese din reactor
– in al doilea reactor – care functioneaza ca ajutaj – jetul de neutroni si electroni loveste o mica sfera incandescenta de lithium 6 si deuterium. tritiumul generat fuzioneaza cu deuterium si produce particule alpha (4He) si neutroni rapizi de 14 Mev. reactia lithiumului cu neutroni produce deasemenea foarte multa energie
Ajutajul este rotativ si este racit fie cu un gaz tot inert – de preferinta argon – in ajutaj este injectat sub mare presiune xenon – atmosfera de xenon preia energia neutronilor rapizi si o transforma in caldura. energia cinetica a particulelor alpha este deasemenea rapid convertita in energie termica.
Xenonul puternic ionizat este evacuat la viteze foarte mari – de cca 110-120 km/s
Ajutajul rotativ nu se topeste deoarece:
– un gaz mai usor (argonul injectat ca lichid) functioneaza ca perna izolatoare intre atmosfera de xenon si peretii ajutajului
– ajutajul este camasuit cu o ceramica rezistenta la peste 1.500 de grade Celsius racita si ea si aluminizata . stratul de aluminiu este acoperit cu un strat subtire de oxid de thorium sau oxide de hafnium sau oxid de magneziu
Cum functioneaza ?
– este pornit a doua camera de fuziune – adica ajutajul rotativ – incepe injectia celor 2 gaze
– incepe injectia deuteratului de lithium in ajutajul rotativ
– este pornita prima camera a reactorului – jetul de neutroni termali loveste sfera de lithium+deuterium
– incepe al doilea proces de fuziune in ajutaj – xenonul ionizeaza si iese din ajutaj cu viteze foarte mari – trust peste 11.000
Cum arata din exterior ajutajul ?
– in mijlocul lui exista o sfera de foc extraordinar de fierbinte de cca 20 de miliarde de grade Celsius si mai putin de 1 mm diametru – adica un mic SOARE – particulele alpha sunt cele care creaza acest mic Soare ele cedind energia lor in citeva sute de microni
– xenonul extrem de fierbinet formeaza mingea de foc
– un strat de plasma mai rece si subtire pare lipit de peretii reactorului
– oglinda de aluminiu protejata termic si mecanic re-trimite in ajutaj radiatia luminoasa de 175 nm
Pentru ca e scump xenonul poate fi inlocuit cu kryptonul dar in acest caz racirea stratului rece de aluminium trebuie sa fie exceptionala sau trebuie inlocuit cu un strat fluid de aluminium ….. in acest caz in miezul ajutajului se injecteaza krypton iar xenonul functioneaza pe post de agent de racire – fie si un strat de 1 cm de xenon este suficient sa fac shifting la radiatia mai scurta a kryptonului pentru a putea fi reflectata de oglinda de aluminium
In atmosfera terestra un astfel de motor nu ar polua aproape deloc – nu exista decit foarte putin neutroni rapizi care scapa in atmosfera si deloc particule alpha
Uzura ajutajului ar fi foarte foarte mare – practic la cca 100 de ore de zbor stratul de uzura al ajutajului rotativ ar trebui schimbat.
Îmi amintesc articole din revista la care era abonatà mama, „Stiintà si Tehnicà” de la începutul anilor ’60. Totul era atomic în anul 2000, avioane, trenuri, automobile, tractoare.
Visam sà fiu fizician atomist.
Revenind la subiectul articolului, problema, în afarà de radioactivitate, este convertirea energiei nucleare în propulsie pentru avion. Motoarele ionice si cele magneto-plasmice functioneazà deocamdatà în vid si cer si aport de materie carburantà.
Se cautà o autonomie cât mai mare de zbor, dar sunt si alte elemente car pot reduce autonomia, nu numai carburantul.
Ca o poveste, misiunea de bombardament cea mai lungà a aviatiei franceze, în jur de 7 ore, a fost fàcutà cu Rafale realimentate. Dar nu ar fi putut sà dureze mai mult de 10 ore circa, cu toate realimentàrile în kerosen, fiindcà rezervorul de ulei este limitat, uleiul pentru motor ete consumat în timpul zborului, si fàrà ungere motorul nu poate functiona.
Si oricat este inca de sf asta este viitoru
De aceea a apărut submarinu militar de atac Alfa, Akula si restu
Portavioanele cu resursa nelimitată etc.
Actualele reactoare nucleare presupun într-adevăr turbina cu gaze, boilere, moderator, etc
Totusi asa cum sa reusit proiectarea reactorului pt. submarinu Alfa, probabil se va reusi proiectarea unui reactor nuclear usor de controlat
Apoi exista de ceva timp studii si experimente legate de fisiunea nucleara – procedeu diferit fata de fuziunea nucleara utilizata astazi in reactoarelor civile
Exista, daca.nu ma însel un tokamak prin sudul UK si unu prin Franta
Din nefericire nu sa reusit pana acum controlarea reacției de fisiune nucleara sau randamentul reacției este foarte mik
Misiunile spațiale vor folosi probabil in viitor reactia in lant ca sursa de energie
Care reactie in lant? Ca exista scindare si injumatatire. Ambele sunt reactii, una e naturala, una artificiala. Cea artificiala, ne pricepem destul de bine sa o controlam.
Fuziunea nu se foloseste astazi in nici un reactor. Sorry, dar mai citeste. E numai experimentala, si nu produce energie neta. Fisiunea e cea folosita astazi. Le confunzi, scrii o varza, fara suparare. 🙂
E tocmai invers. Avem fisiune(ex. civil Cernavoda) si se fac cercetari in domeniul fuziunii (ex. de proiecte cunoscute: ITER-in Franta dar cu contributie internationala, in Germania Wendelstein parca ii zice, au si americanii niste proiecte-printre cele mai teoretice fiind si unul care cica ar incapea in containere de pe la Lockheed daca nu ma insel….).
m-am grabit, le-am amestecat si a iesit ghiveci,
fuziunea nu poate fi controlata inca.Doar fisiunea pe baza careia sunt reactoarele civile
fuziunea doar bomba cu hidrogen ,soarele si stelele
A fost un proiect cretin chiar shi pentru romanele SF. Am vazut pe vremuri in broshurile de popularizare a shtiintzei, asha ceva, dar cu steaua roshie pe coada…
Dupa ce totzi s-au mai linishtit ( atit americanii cit shi rushii ) , au inceput sa studieze cu febrilitate, pentru a intzelege mai intii, proiectele germane capturate dupa capitularea Reich- ului.
Shi astfel, rind pe rind au inceput sa apara primele MiG, IAK, LaG, Tu, Su cu reactzie la ruhi, primele aripi zburatoare Convair , primele F-uri reactive la americani, primele avioane cu decolare verticala la englezi, shi in final avioanele stealth la americani …
Banuiesc ca un asemenea avion il dadeai jos cu rachete cu dozimetru 🙂 )))
Hmm, iti dai seama ca daca intra pe teritoriul tau, chiar aveai o dilema daca sa-l dai jos sau nu.
S a dovedit o fundatura . Un succes a fost în domeniul naval. M a întreb cum ar arăta o platformă pe uscat de dimensiuni gigantice pe care sa o miști cu energie atomica în teritoriul inamic. Pana acum nu era deloc fezabil sa trimiți un melc imens cu oameni in el în spațiu inamic sa ți l toace dar acum când îl poți telecomanda, umple de sute de drone pline de exploziv telecomandate individual de la mii de km poate ar fi o idee. Nici tancul când a apărut nu era cine știe ce şmecherie.
Era epoca armatei nucleare. A strategiilor bazate pe arme nucleare tactice su strategice.
SAC americam era „fixata”pe nucleara.
Bombardiere strategice , arme nucleare si de restul specializarilor armatei nu mai era nevoie.
Prima trezire la realitate a fost razboiul din Corea. Schimbarea definitiva de strategie cu abandonarea ideilor aiurite a venit in fata infrangerilor din Vietnam. Razboi conventional su multa jungla , infiltrari adinci de trupe inamice + Mig 17 care dobora F 4 Phantom .!!!!
Asa a aparut si scoala de piloti cunoscuta sub numele de ” Top gun” dar si devierea banilor in cercetare mai aproape de ce avea nevoie pifanul pe front si nu generalul din biroul de la mii de km distanta.
Dar, vai, cum este posibil? Tehnologia si stiinta au ajuns intr-o fundatura? Asa ceva este imposibil! Asteptati 100. 1000 … de ani si asa ceva va fi cu siguranta rezolvat!
Putem construi dracia asta. Intrebarea e: why?….
Bombardierul pilotat era ce era, dar Proiectul Pluto….. Daca s-a inventat vreodata o arma cu descrierea de „more dakka”, aceea era. Bine ca nu s-a construit….
Din proiectul asta insa s-a nascut reactorul cu thoriu, nebazat pe apa su presiune si combustibil solid (ci lichid) fiind o tehnologie mult mai eficienta si sigura, insa neavand aplicatii militare a fost bagat la fund. Reactoarele cu uraniu (combustibil solid) au mare parte din tehnologie integrata cu fabricarea de bombe, asa ca acuma 60 de ani au fost preferate.
Ar fi o treaba ca Romania sa faca cercetari pe reactoare cu thoriu, dar de unde viziune..