Arhaismul Boscor/bozgor înseamnă bașkir/bașkor(t). Componenta bașkiră în etnogeneza maghiară este substanțială.
Patru sunt numele de autoidentificare etnică a triburilor din vechea confederație tribală maghiară sau a triburilor auxiliare ale maghiarilor care s-au transmis și s-au păstrat până astăzi în limba română: Maghiari (după numele tribal Megyer), Unguri (după numele tribal turcic Onogur), Săcui, cu forma literaturizată Secui (după numele tribal turcic, de tip kâpceak, Sakhai) și Boscor/bozgor (după numele generic tribal Bașqort).
Cât privește etnonimul Maghiar, au existat încercări de a-l pune în relație cu etnonimul Mongol (Moŋgul, Mоŋgоl < Moŋg (brav, viteaz, neînfricat, curajos, dar și denumirea râului Mang) + ghol (copii, fii, trib, popor) > Mongol > Mongor > Mongör > Mo(n)gör > Magyar). Deocamdată nu există însă în lumea științifică un punct de vedere bine conturat pe marginea acestei ipoteze. Oricum, strămoșii maghiarilor, indiferent cum se vor fi chemat inițial, provin din zona Mongoliei de astăzi și a munților Altai. Din regiunea Mongolia-Altai aceștia au migrat, potrivit multor cercetători, în Asia Mijlocie, iar de acolo în sudul munților Ural, pe cursul de mijloc al fluviului Volga, unde au conviețuit cu bașkirii, finicii și alte popoare. Alte ”patrii” ale strămoșilor maghiarilor au fost localizate în Caucazul de Nord, precum și în Ucraina de astăzi, unde au migrat în hoarde constituite din triburi de diverse origini etnice.
Încă în secolul al XIII-lea ungurii erau considerați ca fiind înrudiți cu bașkirii. Călători ca Iulianus Hungarus (maghiar), Giovanni da Pian del Carpine (italian) și Guillaume de Rubrouck (flamand) au vizitat regiunea Bașkortostanului (Bașkiriei) de astăzi, zonă pe care au numit-o ”Ungaria Mare” (Magna Hungaria), și au afirmat că între maghiari și bașkiri există o strânsă legătură etnogenetică.
Vechea confederație tribală maghiară, de fapt, o conglomerație tribală eterogenă etnic, constituită înaintea stabilirii strămoșilor maghiarilor de astăzi în Panonia, a cuprins inițial 7 triburi de diverse origini etnice (6 triburi de origine turcică, și anume bașkiră, și 1 trib de origine ugrică), acestora alăturându-li-se un al 8-lea trib, de origine kazară.
Împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul enumeră cele 8 triburi în lucrarea sa ”De administrando imperio”/”Despre administrarea imperiului”: niecii, megherii, kurt-guarmații, tarianii, ieneii, kerii, kesii și kavarii – (Νέκη) Niek, (Μεγέρη) Megher, (Κουςτουγερμάτου) Kurt-guarmat, (Ταριάνου) Tarian, (Γενάχ) Ieno, (Καρή) Ker, (Κασή) Kesi, (Κάβαροι) Kavari.
Să-i luăm pe rând:
- Niecii (Nyék în maghiară) erau un trib bașkir din ramura Nagman a uniunii tribale Usergan. Numele niecilor înseamnă, în traducere din bașkiră, ”zăplaz”, ”gard din nuiele sau format din tufișuri”. Originea bașkiră a niecilor este dată ca sigură de cercetătorul maghiar Németh Gyula și de etnograful bașkir Rail Gumer-ulî Kuzeev;
- Megherii (Megyer în maghiară, cu o veche formă fonetică, cea de Moguer) erau un trib ugric. Anume de la acest trib provine etnonimul maghiar. Megherii sunt puși în legătură cu meșerii, un subgrup etnic tătar, dar și cu majarii, un grup gentilic din tribul kazah al argânilor. Németh Gyula scrie despre legătura dintre megheri și bașkiri în lucrarea sa ”Ungarische Stammesnamen bei den Baschkiren”, apărută și în limba rusă în Bașkortostan (Немет Д., Венгерские племенные названия у башкир//Археология и этнография Башкирии/Numele tribale maghiare la bașkiri//Arheologia și etnografia Bașkortostanului, Ufa, 1971). Cuvântul ugrofinic ”megher” se traduce ca ”om, bărbat, ființă cuvântătoare”. Unii cercetători maghiari, printre care și Mándoky Kongur István, arată că și printre vechii bașkiri a existat un trib numit medier, fapt ce introduce un mare grad de confuzie în ceea ce privește originea ugrică sau bașkiră a etnonimului maghiar. În același context vom aminti că și iakuții, care se autoidentifică drept sakhași care sunt înrudiți atât cu bașkirii, cât și cu maghiarii, păstrează și etnonimele maldiagar (малдьагар) și madiâiar (мадьыйар);
- Kurt-guarmații (Kürt-Gyarmat în maghiară) erau un trib bașkir. Istoriografia maghiară îi pune pe kurt-guarmați în legătură cu tribul bașkir al iurmaților. ”Ghiarmat” se traduce din bașkiră ca ”neastâmpărat”, iar ”kürt” – ca ”viscol” și ”troian”;
- Tarianii (Tarján în maghiară) erau un trib bașkir care și-a luat numele de la unul dintre vechii săi conducători militari, Tarhan. Pentru a înrădăcina în memoria colectivă numele acestui trib bașkir, autoritățile maghiare l-au conferit unui oraș din nordul țării – Tarján;
- Ieneii (Jenő în maghiară) erau un trib bașkir. Cercetătorul Németh Gyula este de părere că numele de trib al ieneilor este de origine turcică (bașkiră), punându-l în legătură cu noțiunile de ”a dori” (îna) și ”om de încredere”, ”ministru” (înag) și arată că acest nume s-a format într-un mediu lingvistic bașkir, apropiat de cel bulgaro-ciuvaș;
- Kerii (Kér în maghiară) erau un trib bașkir. Numele de trib ”Kér” consună cu entonimul Baș-kir și, în traducere din maghiară, înseamnă ”câine”. Numele acestui trib a mai fost explicat ca însemnând ”mare, uriaș” în bașkiră sau ”scoarță” în maghiara veche. Kerii sunt puși în legătură cu vechiul trib bașkir al iurmilor;
- Kesii (Keszi în maghiară) erau un trib bașkir. Németh Gyula explică numele acestui trib ca semnificând ”(neam) mic, rămășiță”, iar cercetătorii bașkiri consideră că acești kesi din vechea confederație tribală maghiară erau, de fapt, o parte din tribul bașkir Kese, din ramura Tabân;
- Kavarii (Kabarok în maghiară) erau un trib kazar, de origine turcică, reunind reprezentanți ai trei ramuri kazare. Până să fi fost maghiarizați complet, au vorbit, timp foarte îndelungat, limba kazară. Numele acestui trib s-a păstrat în 4 toponime din Ungaria de astăzi, alături de alte 20 de toponime care cuprind etnonimul kazar. Despre acest trib a scris pe larg cercetătorul rus Vladimir Pavlovici Șușarin în lucrarea ”Ранний этап этнической истории венгров”/Etapa timpurie a istoriei etnice a maghiarilor, Moscova, 1997. Kavar se traduce din kazară ca ”răsculat, nesupus, rebel”. O rămășiță a triburilor kavare a supraviețuit în Caucazul de Nord, constituind elementul de bază al etniei kabardine.
În afară de cele 8 triburi enumerate de împăratul Constantin Porfirogenetul, vechea uniune tribală maghiară a cuprins și alte triburi de origine fie indoeuropeană, fie turcică, ale căror nume fie că nu ne sunt cunoscute, fie pot fi deduse pornind de la dovezi directe și indirecte. Există argumente incontestabile că este vorba, între altele, despre triburi ale alaninilor/ialanilor sau iazâgilor/iașilor.
Așadar, cu atâția bașkiri veniți în Europa, alături de megheri și kazari, era și firesc ca vechea populație românească din Panonia și Ardeal să-i numească pe cei mai mulți dintre ei cu numele etnic cu care se recomandau: bașkiri. De altfel, nu doar românii, ci și alte popoare, care nu au stat să mai distingă asupra puzderiei de nume etnice, tribale, gentilice etc. ale celor instalați în Câmpia panonică și Ardeal sub regele Arpad, le-au aplicat timp de secole numele vechi de bașkiri tuturor strămoșilor ungurilor de astăzi. Din etnonimul boscor/bozgorprovine verbul românesc a boscorodi/a bozgorodi, adică a vorbi pe neînțeles. Din același etnonim provine și verbul huțulo-ucrainean božkorodity (a bolborosi, a vorbi urât și pe neînțeles). Același etnonim îl regăsim în numele de familie german Boschkor și cel ucrainean Boșkor (Бошкор).
Bașkir, în limba bașkiră, se spune bașqort. Fenomenul ocăitului specific limbilor din regiuniea Volgăi, adică alternața A/O, explică de ce bașqor(t) a devenit boșqor(t), iar mai târziu boscor și bozgor. Transformarea lui A neaccentuat în O poate fi explicată printr-un reflex caracteristic limbilor turanice, în general, și celor ugrofinice, în special. De regulă, limbile ugrofinice tind către armonie/simetrie vocalică, fapt manifestat prin transformarea vocalei neaccentuate din silaba închisă anterioară în vocala accentuată din silaba următoare. Acest reflex s-a transmis și unor limbi indoeuropene, cum ar fi, în speță, rusa, mai cu seamă în cazul dialectelor sale nordice (din Karelia și Pomorie, zone populate altădată de ugrofinici) și estice (din zona de interferență cu ugrofinicii din Ural și de pe Volga). Trebuie să luăm în seamă și alternanța fonetică Ș/S atestată în limba maghiară veche (de exemplu, turciculșalaș devine în maghiară szállás, pronunțat salaș), alternanțăpe care unii cercetători ruși o explică prin componenta evenkă (tunguză) a bașkirilor.
Să adăugăm un detaliu. Cuvântul bașkir a fost redat în alte limbi în mod diferit: baskar/bashkar, baskatur/bashkatur, boschkor, baschart, biscart, bascart, bashart, bistart, bastard, bascard, pascatur, pascatir, pascatu etc.
Pentru a înțelege exact cum a evoluat endonimul turcic bașkort (bașkir) către exonimul boscor/bozgor din română, este necesar să ne referim și la originea etnonimulul bașkir.
BAȘKIRII DE LÂNGĂ NOI, DUPĂ AUTORI STRĂINI
Iată câteva mărturii vechi și noi despre relația intimă dintre maghiari și bașkiri, care justifică prezența arhaismului boscor/bozgor în diverse limbi, printre care și româna.
Istoricul și geograful arab Al-Masudi (Abu al-Hasan Ali ibn al-Husayn ibn Ali al-Mas’udi) (cca. 896-956) se referă, în lucrarea sa ”Muruj adh-dhahab wa ma’adin al-jawahir” / Câmpiile de aur și minele de nestemate, la unguri și la bașkiri ca la un singur popor, numindu-i bașghiri, badjghiri sau bazghiri (bașghird/badjghird/bazghird). Aceste mențiuni apar în descrierea războiului purtat de maghiari și de aliații lor pecenegi (cumani) împotriva Bizanțiului (anii 932-943).
Istoricul persan Al-Istakhri (Abu Ishaq Ibrahim ibn Muhammad al-Farisi al Istakhri), care a trăit în secolul X, folosește în lucrarea sa ”Al-masalik wa al-mamalik” / Căi și regate, etnonimul ”bașdjirt” pentru a-i desemna atât pe bașkirii așezați în Ungaria, cât și pe maghiari.
Un alt istoric, călător și geograf persan din secolul X, Muhammad Abu’l-Qasim Ibn Hawqal, se referă în lucrarea sa ”Surat al-Ard”/Înfățișarea pământului, datată cu anul 967, la ”bașdjirți”, subînțelegându-i prin acest termen nu doar pe bașkiri, ci și pe maghiari.
Etnonimul ”bașdjird”/bașkir ca nume pentru țara ”Unguria/Unkurijja” apare și în lucrarea călătorului arab Abu Hamid Muhammad ibn Abd ar-Rahim al-Garnati l-Andaluzi (1080-1170) intitulată ”Al Mu’rib an ba’d adja’ib al-Maghrib” / Clară explicație a particularităților Occidentului. Mărturiile acestui călător arab sunt cu atât mai importante, cu cât acesta a locuit între 1150 și 1153 la curtea regelui Geza al II-lea al Ungariei, descriind viața cotidiană a maghiarilor, după ce călătorise în regiunea Volgăi și în Asia Mijlocie, regiuni în care maghiarii au avut ”patrii” succesive. De asemenea, Abu Hamid al-Garnati ne-a lăsat o descriere a 78 de localități din actuala Ungarie, precum și descrierea conflictelor clanurilor pecenegilor și uzbecilor musulmani din Ungaria cu papalitatea.
Savantul și geograful arab Ibn Said al-Magribi (Ali ibn Musa ibn Said al-Maghribi) (1213–1286), autor al lucrării ”Kitab bast al- ard fi ‘t -t ul wa-’l-’ard” / Cartea întinderii pământului în lung și în lat, îi împarte pe locuitorii Ungariei în două popoare, și anume: 1. Bașkiri (bașghird), care sunt prezentați ca musulmani de limbă turcică stabiliți la sud de Dunăre, și 2. Unguri (hunqar), care adoptaseră creștinismul. Ibn Said al-Magribi scrie că aceste popoare vorbesc limbi diferite. Potrivit lui Al-Magribi, orașul de căpetenie al bașkirilor era Krat, denumire care, presupun istoricii de astăzi, reprezintă o formă coruptă fonetic a cuvântului Grad, din Bel(o)grad. Bel(o)grad era în secolul XIII denumirea orașului Székesfehérvár din Ungaria centrală, (Alba Regia în latină, Stuhlweißenburg în germană și Stolični Belograd în slavă).
Istoricul și geograful arab Abu-l-Fida al-Hamawi (1273–1331), în lucrarea sa ”Takvim al-buldan” / Schiță despre țări, scrie că bașkirii din Ungaria locuiau pe malurile Dunării, în vecinătatea germanicilor. Acest autor ni-i prezintă pe bașkiri ca servind în cavaleria maghiară, spaima Europei acelor timpuri.
Yaqut ibn-’Abdullah al-Rumi al-Hamawi (1179–1229), geograf și enciclopedist arab, scrie despre Ungaria (Al-Hunqar) în lucrarea sa ”Mu’jam al-buldan” / Dicționarul țărilor, amintind de”bașghiri”, pe care îi numește: ”bașghirdiia”, ”bașghird”, ”bașdjird”, ”bașqurd”. Al-Hamawi scrie că a întâlnit în orașul Alep din Siria un grup de studenți de neam ”bașqurd”, cu are a discutat îndelung. Aceștia i-au comunicat că neamul lor locuiește în mijlocul unui popor din Europa care se autointitulează ”hunqar”, că bașqurii vorbesc limba poporului hunqar și că și bașqurii și hunqarii folosesc și limba afrandjei, adică limba francilor, prin aceasta avându-se în vedere latina, limba oficială a Bisericii catolice și a cancelariei regale. Totodată, interlocutorii lui Al-Hamawi i-au comunicat și că neamul bașqurd mărturisește islamul hanafit de factură juridico-religioasă (mazhaba) și că acesta locuiește, separat de poporul hunqar, la periferiile regatului maghiar în așezări distincte, pe care nu le pot împrejmui cu ziduri de cetate, întrucât regele hunqarilor nu are deplină încredere în neamul bașqurd, temându-se de răscoale. Al-Hamawi mai scrie că studenții bașquri i-au relatat și alte detalii interesante: bașqurii din Al-Hunqar au același port ca și hunqarii și sunt chemați la oaste ori de câte ori regii hunqari pornesc vreun război. Ostașii bașquri își rad barba, asemenea afrandjilor (adică asemenea creștinilor de rit latin).
Și geograful și astronomul persan Abu Yahya Zakariya’ ibn Muhammad al-Qazwini (1203-1283), scrie, în lucrarea sa ”Athar al-bilad wa-akhbar al-‘ibad” / Monumentul locurilor și istoria care depind de Dumnezeu, despre bașkirii musulmani din Ungaria.
Geograful și lingvistul german Philip Johan von Strahlenberg, colonel în armata suedeză, luat în prizonierat după bătălia de la Poltava și exilat în Siberia, publică, în 1730, cartea ”Das nord und ostliche Theil von Europa und Asia” / Partea de nord și de răsărit a Europei și Asiei,avansând ipoteză originii ugrice a bașkirilor.
Academicianul rus de origine evreiască Daniil Abramovici (Iosif Abramovici) Hvolsonpublică în 1869, la Petersburg, o lucrare (Însemnări despre hazari, burtași, bulgari, maghiari, slavi și rusi ale lui Abu-Ali Akhmed ben Omar Ibn-Dast, scriitor arab de la începutul secolului X, necunoscut până acum, după un manuscris din Muzeul britanic) în care, analizând lucrările despre bașkiri și maghiari ale mai multor geografi și călători arabi (ca Ibn-Dast, Ibn-Fadlan, Al-Masudi, Abu Zayd al-Balkhi, Al-Idrisi, Yaqut al-Hamawi, Ibn-Said, Al-Qazwini, Dimeshki, Abu-l-fida sau Shukrallah), ajunge la concluzia că maghiarii au locuit o perioadă pe ambii versați ai munților Ural, fiind o parte a vechiului popor bașkir, de origine ugrică.
Potrivit opiniei cunoscutului turcolog bașkir Ahmetzaki Ahmetşah-ulî Walidov (Ahmad-Zeki Velidi Togan), dominația numerică a bașkirilor în armata maghiară și trecerea puterii politice din Ungaria în mâinile nobilimii triburilor bașkire ale iurmaților și ieneilor în secolul al XII-lea au condus la faptul că etnonimul bașghird (bașkir) apare în cronicile medievale arabe ca termen de definire a întregii populații a Regatului maghiar.
Istoricul polonez Tadeusz Lewicki, într-un articol intitulat ”Madjar, Madjarstan” (apărut în The Encyclopaedia of Islam. New ed. Leiden-London), prezintă mai multe informații despre bașkirii care au participat activ, în 1241, la rezistența armată a maghiarilor împotriva hoardei tătaro-mongole a lui Batu-han. În speță, Teadeusz Lewicki se referă la participarea bașkirilor în cadrul oștirii germano-maghiare reunite la distrugerea unui corp de oaste tătaro-mongol lângă orașul Šibenik de pe litoralul adriatic.
În Ungaria paralelele maghiaro-bașkire au făcut obiectul cercetării mai multor savanți. Vom da doar câveva nume: Mészáros Gyula, Róna-Tas András, Tóth Tibor, Torma József, Káldy-Nagy Gyula, Németh Gyula, precum și Galimjan Ghirvan-ulî Tagan (1892-1948), etnograf și turcolog bașkir care a locuit și a activat în Ungaria.
O numeroasă prezență a bașkirilor în Ungaria este atestată de-a lungul secolelor. Este general cunoscut și incontestabil că regele Andrei al II-lea (1205–1235) al Ungariei, dând curs cererilor Papei de la Roma, a emis, în anul 1222, Bula de aur, un decret prin care se limitau drepturile musulmanilor (bașkiri, dar și pecenegi) care până atunci aveau dreptul de a ocupa funcții în stat, de a face negoț cu sare și de a bate monedă. Chiar dacă a rămas doar pe hârtie, acest decret a trebuit să fie pus în aplicare după 1232, când arhiepiscopul Robert de Estergom emite un edict prin care denunță toleranța regelui Andrei față de musulmani, fiind vorba, evident, despre bașkiri. În 1232 regele Andrei a fost nevoit să semneze un acord cu trimisul Papei Grigore al XII-lea, acord în care promitea să-și respecte anagajamentele privindu-i pe musulmanii bașkiri.
În anul 1340 regele Carol Robert de Anjou (1308–1342) le-a cerut tuturor supușilor săi necreștini fie să adopte creștinismul, fie să părăsească regatul. Începând cu această dată se întrerupe firul informațiilor despre bașkirii musulmani din Ungaria. Mai multe documente ale Bisericii catolice arată că bașkirii nu au părăsit Ungaria, preferând să adere la catolicism și să devină masă demografică pentru maghiarizare.
Este interesant să observăm că astăzi locuitorii câtorva sate din Ungaria continuă să se considere bașkiri și încearcă să renască limba bașkiră în aceste localități.
Așadar, pierit-au bașkirii? Răspunsul este clar ca bună ziua: ei au fost înghițiți de maghiari, dar numele le-a rămas până astăzi.
ORIGINEA NUMELUI ETNIC BAȘKIR
Mai mulți cercetători consideră că etnonimele maghiar și bașkir sunt înrudite, ca și triburile care s-au identificat cu aceste nume. Este interesant să vedem care este etimologia etnonimului bașkir, din care provine românescul boscor/bozgor.
Să trecem mai întâi în revistă cele cinci versiuni avansate de diverși cercetători privind originea numelui bașkir:
1. Bašqurt < baš (cap, principal, căpetenie) + qurt (lup) > baš qurt ”căpetenia lupilor” – ca totem al bașkirilor după care aceștia și-ar fi putut lua numele;
2. Bašqurt (cap, principal, căpetenie) + qurt (albină – în unele dialecte bașkire) > baš qurt”matcă, regină de albine” – nume care le-ar fi putut fi conferit bașkirilor în legătură cu larga răspândire la ei a albinăritului;
3. Bašqurt < baš (cap, principal, căpetenie) + qart (bătrân) > baš qart ”marele aksakal” – nume care le-ar fi putut fi conferit bașkirilor în legătură cu rolul important care îi revenea căpeteniei tribului;
4. Bašqurt < baš (cap, principal, căpetenie) + qur (trib) + -t (afix care indică pluralul) > baš + qur + t ”popoare ale tribului de căpetenie, ale tribului conducător”;
5. Bašqurt < beš (cinci) + оγur (numele tribului ogurilor) + terminația maghiară -d > Beš(o)γurd > Bašγyrd > Bašqurt – ”cinci oguri”; prin analogie cu: On-Oγur ”zece oguri”; Toquz-Oγuz ”nouă oguzi”.
Vom arăta între altele că există și o a șasea ipoteză lansată de cercetătorul kazah Serikbol Adilbekulî Kondîbay (1968-2004). Acesta consideră că etnonimul bașkir ar fi cu mult mai vechi decât se credea și că ar proveni din perioada unificării hoardelor hune (secolele II-IV d. H.). Chiar dacă nu a fost îmbrățișată de mulți dintre turcologi, este bine să reținem această ipoteză, întrucât, dacă aceasta s-ar confirma, ar deveni limpede că acest nume s-a transmis în limba română încă din timpul primei invazii a hoardelor hune în Europa, demonstrând vechimea contactelor dintre români și huni, dar și faptul că, la sosirea strămoșilor ungurilor în Câmpia panonică, românii băștinași conviețuiau cu urmași ai hunilor, ziși bașkori/boșkori. Kondîbay îl derivă de bașkir din Bașqұrt < Bașîq (principal, de căpetenie) + yurt (hoardă), căruia i se atribuie sensul de Hoarda principală sau Marea Hoardă.
Majoritatea cercetătorilor înclină să creadă însă că primele patru versiuni sunt populare și că cea mai verosimilă este cea de-a cincea ipoteză, avansată de turcologul maghiar Németh Gyula, care a identificat în etnonimul bașkir numele tribal ogur. Cu toate acestea, cercetătorii sunt de părere că primul element, beš (cinci), ridică semne de întrebare, întrucât numeralul cinci nu se întâlnește în etnonimia turcică în combinație cu denumirile de triburi. Numeralele combinate cu denumirile de triburi sunt on (zece), toquz (nouă), otuz (treizeci), juz ~ džüz (o sută), ca și numele culorilor, care desemnează punctele cardinale: aq (alb), sary(galben) – ”sud”, qara (negru) – ”nord”, qyryγ ~ qyzyl (roșu) – ”apus”, kök (albastru) — ”răsărit”.
De menționat și că numele tribale ale ogurilor se formau după câteva modele:
1. Onogurii ~ Onoguri < onоγur < on + оγur (zece oguri ~ zece ugri) – nume atribuit ulterior maghiarilor: on оγur ~ won оγur ~ hon оγur ~ wengr ~ hongr ~ hungar, de aici provenind și numele Hungaria. În acest nume on ~ un sau forma mai veche won ~ wun (zece) + оγur > won оγur (zece oguri, ugri), cf. on оγuz (zece oguzi);
2. Kuturgurii ~ Oturguri < hutur ~ hotur оγur hotur ~ hutur (treizeci) + оγur (oguri, ugri) > hotur оγur (treizeci de oguri, ugri). În această denumire hutur ~ hotur ~ utur ~ otur, în limbile turcice utyz ~ utuz ~ otyz ~ otuz (treizeci) + оγur (ogur) > hotur оγur ~ hotyr оγur ~ hutur(treizeci de oguri, ugri), cf. otuz oγuz (treizeci de oguzi);
3. Saragurii < sara ~ sary оγur (ogurii, urgii galbeni sau albi), analogia fiind făcută cu găgăuzii ~ Hakoguz < aq оγuz ~ haq оγuz (oguzii albi > găgăuzi) și kirghizii ~ Kyrhyz < qyryq оγuz > qyryγyz > qyrγyz (oguzii roșii > kirghizi).
Majoritatea absolută a etnografilor și lingviștilor recunosc că bașkirii sunt un popor care descinde dintr-un trib kâpceak sub influența semnificativă a substraturilor bulgar și ugric, aflate, la rândul lor, într-o strânsă relație genetică cu tribul huno-bulgar al ogurilor ~ ugurilor ~ ugrilor, cunoscut în partea de răsărit a oicumenei turcice ca oguzi (оγur ~ оγuz sunt unul și același nume diferențiat fonetic conform regulii rotacismului-zetacismului).
În acest context al etnonimiei turanice trebuie să ținem cont și de specificul conferirii unor nume gentilico-tribale de către reprezentanții altor triburi. Este de reținut cutuma exogamiei, adică interzicerea căsătoriilor între membrii unuia și aceluiași neam și obligativitatea alegerii miresei dintr-un trib vecin neînrudit sau având un grad îndepărtat de rudenie. În legătură cu acest fapt vom sublinia că, bunăoară, originea etnonimelor turc (türk) și peceneg (badžnaq) se află în relație cu noțiunile de rudenie și încuscrire.
După cum consideră majoritatea turcologilor, etnonimul türk provine din cuvântul mongol törxöm ~ türxem (părinții și rudele unei femei măritate, adică cuscri sau socri), cuvânt prin care erau numite și triburile sau popoarele din sânul cărora mongolii își luau neveste. Acest vechi cuvânt mongol există în majoritatea limbilor turcice, având mai multe forme și sensuri: törkün ~ türgün (casa socrului (a tatălui nevestei), toate rudele soției), törküla ~ türküla (a merge în ospeție la cuscri (la rudele soției) cu daruri sau pentru a cere ceva). Rădăcina acestui cuvânt, törk ~ türk(cuscru, socru), a servit drept nume pentru toate triburile turcice: türk. Abia mai târziu termenul a dobândit și sensul de puternic.
O explicație asemănătoare există și în cazul etnonimului peceneg (badžnaq), care provine din bača/badža (soțul surorii soției, cumnat) + afixul –naq, întâlnit atât în limbile turcice, cât și în cele mongolice > badžanaq (tribul cumnaților, adică tribul care își lua neveste din același trib ca și poporul care le-a dat numele pecenegilor).
Mai mulți cercetători consideră că aceeași noțiune privind raporturile de rudenie, badža(cumnat), se află în legătură cu etnonimul bașkir (bašqyrt ~ bašqort), care reprezintă o combinare dintre badža (cumnat) и oγur (numele tribal al ogurilor) > badž(a) + (o)γur > badžγar > badžγur (cumnatul ogurilor, al ugrilor), la fel ca și etnonimul pecenegilor: badža + afixul diminutival -nag (cumnat, cumnățel).
Astfel, noțiunile de peceneg (badžanaq) și bașkir (badžγur) ar avea un element comun, anume pe cel de badž, care înseamnă cumnat, ca și în cazul etnonimulul türk provenit din mongolicul türxem (cumnat).
Reputatul turcolog rus Nikolai Aleksandrovici Baskakov arată în studiul său ”О происхождении этнонима башкир”/Despre originea etnonimului bașkir” (în culegerea ”Этническая ономастика”/Onomastica etnică, Academia de Științe a URSS, Insitutul de Etnografie ”N. Mikluho-Maklai”, editura Nauka, Moscova, 1984) că în unele dialecte sau graiuri B inițial putea alterna cu M, conform corespondenței turcico-mongole B ~ M. Astfel, etnonimul badža oγur (cumnatul ogurilor, cumnatul ugrilor) > badž(a) oγur > badžγar a căpătat forma madž(a) oγur > madžγur > madžγar > madjar, adică, altfel spus, etnonimele Bașkir și Maghiar ar avea origine comună.
Identitatea etnonimelor badžγyrt și madžγur ~ madžγar este confirmată de majoritatea cercetătorilor acestei probleme. Lucrurile au avansat până într-acolo încât să se vorbească în lumea științifică despre o adevărată chestiune bașkiro-maghiară.
Relația strânsă și intimă dintre etnonimele Ungur (generic), Bașkir (tribal) și Maghiar (tribal) este evidentă. Nu este exclus ca triburile care constituiau vechea uniune tribală maghiară să fi fost triburi înrudite, care vorbeau dialecte aparte, reciproc inteligibile, dar diferențiate pe criteriul alternanței foneticeB/M: Bașkir (Badžγor > baskar > boscor/bozgor) și Maghiari(Madžγur > Madžγar > Madjar > Maghiar), două ramuri strâns legate între ele și crescute din aceeași tulpină onogurică. Etnonimul Secui are o cu totul altă origine, despre care merită să discutăm separat.
Boscor/bozgor a fost și rămâne un endonim pe care și l-au atribuit unii dintre strămoșii maghiarilor de astăzi. El face parte din patrimoniul ugrofinic și turanic, având o valoare inestimabilă pentru înțelegerea exactă a istoriei acestui vechi popor nomad care a schimbat patru sau cinci ”patrii” succesiv până a ajunge lângă noi. Cu atât mai mult, endonimul Boscor/bozgor, păstrat și folosit timp de secole în limba română (dar și în alte limbi), are o însemnătate deosebită pentru explicarea și înțelegerea etnogenezei bașkirilor de pe Volga.
Bibliografie:
Abu Yahya Zakariya’ ibn Muhammad al-Qazwini, Athar al-bilad wa-akhbar al-‘ibad / Monumentul locurilor și istoria care depind de Dumnezeu, Göttingen, 1847.
Al-Masudi (Abu al-Hasan Ali ibn al-Husayn ibn Ali al-Mas’udi), Meadows of Gold and Mines of Gems / Câmpiile de aur și minele de nestemate, an English translation of the Muruj al-dhahab by Aloys Sprenger, London, 1841.
Czegledy Karoly, Heftalitak, hunok, avarok, onogurok / Heftaliții, hunii, avarii, onogurii, în revista Magyar Nyelv, nr. 1, 1954.
De Administrando Imperio by Constantine Porphyrogenitus, edited by Gy. Moravcsik and translated by R. J. H. Jenkins, Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies, Washington D. C., 1993.
Erik Molnár (semnat cu pseudonimul Lajos Szentmiklósy), Magyar őstörténet / Preistoria maghiarilor, Budapesta, 1942.
Erik Molnár, A magyar nép őstörténete / Preistoria poporului maghiar, Budapesta, 1953.
Ibn Hawqal, Configuration de la terre (Kitab surat al-ard) / Cartea despre înfățișarea pământului. Introd. et trad., avec index, par J.H. Kramers et G. Wiet, G.-P. Maisonneuve/Larose, (Collection UNESCO d‘oeuvres representatives), 1966.
Lewicki Tadeusz, Madjar, Madjarstan, în The Encyclopaedia of Islam. New ed. Leiden-London.
Ligeti Lajos, A magyar nép mongol kori nevei (magyar, baskír, király) / Numele poporului maghiar în epoca mongolă (maghiari, boșkiri, kirai), în revista Magyar Nyelv, nr. LX, 1964.
Mándoky Kongur Istvan, Magyar eredetu torzsnevek a baskiroknal // Tiszataj, 1976
Mándoky Kongur, The Question on indentifying the Hungarian tribal name Jenö with the Bashkir Ethnonym yänay / Chestiunea identificării numelui tribal maghiar al ieneilor cu etnonimbul bașkir yänay, în Acta Orientalia Hungarica, vol. ХLІІ (1), 1988.
Mészáros Gyula , Magna Ungaria: a baskir-magyar kérdés / Magna Ungaria: chestiunea bașkiro-maghiară, Franklin Társulat, Budapesta, 1910.
Moravcsik Gyla, Zur Geschichte der Onoguren / Despre istoria onogurilor, în Ungarische Jahrbücher, Berlin, 1930.
Németh Gyula, A honfoglalo magyarság kialakulása / Originea maghiarilor în epoca cuceririi patriei, Budapesta, 1930.
Németh Gyula, Ungarische Stammesnamen bei den Baschkiren în Acta Linguistica / Numele tribale maghiare la bașkiri, vol. 16 (1-2), Budapesta, 1966.
Pais D., A propos de l’etymologie de l’etnique oγur / Apropo de etimologia etnonimului ogur, în Studia Turcica, Budapesta, 1971.
Pauler Gyla, A baskír magyar rokonságról / Îrudirea dintre maghiari și bașkiri, în revista Budapesti Szemle, nr. 283, 1900.
Rasonyi L., Azonos földrajzi nevek magyar és baskír földon / Denumirile geografice comune în Bașkiria și Ungaria, în revista Magyar Nyelv, nr. 1, 1974.
Vásáry István, A baskír–magyar kérdés nyelvi vetületben / Aspecte lingvistice ale chestiunii bașkiro-maghiare, în revista Nyelvtudományi közlemények, nr. 87, 1985.
Аннинский С. А., Известия венгерских миссионеров XIII—XIV вв. о татарах в Восточной Европе (Annisinski S. A., Însemnările misionarilor maghiari din secolele XIII-XIV despre tătarii din Europa de răsărit) în volumul Исторический архив (Arhiva istorică), tom III, Moscova-Leningrad, 1940.
Баскаков Н. А., О происхождении этнонима башкир (Nikolai Aleksandrovici Baskakov,Despre originea etnonimului bașkir) în culegerea Этническая ономастика (Onomastica etnică), Nauka, Moscova, 1984.
Гарипов Т. М., Кузеев Р.Г., Башкиро-мадьярская проблема // Археология и этнография Башкирии (Garipov T. M., Problema bașkiro-maghiară // Arheologia și etnografia Bașkortostanului), Ufa, 1962.
Кондыбай С., Гиперборея: родословие эпохи сновидений (Serikbol Adilbekulî Kondîbay, Hiperborea: genealogia epocii visărilor), Almatî, 2003.
Кузеев Р. Г., Происхождение башкирского народа (Rail Gumer-ulî Kuzeev, Originea poporului bașkir), Nauka, Мoscova, 1974.
Мажитов Н., Султанова А., Башкиро-мадьярские связи в IX—XIII веках // Историко-культурный атлас Республики Башкортостан (Majitov N., Sultanova A., Relațiile bașkiro-maghiare în secolele IX-XIII / /Atlasul cultural-istoric al Republicii Bașkortostan), Moscova, 2007.
Миржанова С. Ф., О древних этноязыковых связях башкир и венгров (Saria Fazullovna Mirjanova, Despre vechile legături etnolingvistice dintre bașkiri și maghiari), în revista ”Советская Тюркология” (Turcologia sovietică), Baku, 1981.
Немет Д., Венгерские племенные названия у башкир //А рхеология и этнография Башкирии (Németh Gyula, Numele tribale maghiare la bașkiri // Arheologia și etnografia Bașkortostanului), Ufa, 1971.
Серебренников Б. А., К вопросу о связи башкирского языка с венгерским. Актуальные проблемы башкироведения (B. A. Serebrennikov, Cu privire la chestiunea raportului dintre limba bașkiră cu cea maghiară. Probleme actuale ale bașkirologiei), Ufa, 1964.
Хвольсон Д. А., Известия о Хозарах, Буртасах, Болгарах, Мадьярах, Славянах, и Руссах Абу-али Ахмеда Бен Омар Ибн-Даста, неизвестного доселе арабского писателя начала X века, по рукописи Британского музея (Daniil Abramovici Hvolson, Însemnări despre hazari, burtași, bulgari, maghiari, slavi și ruși ale lui Abu-ali Ahmed Ben Omar Ibn-Dast, scriitor arab de la începutul secolului X, necunoscut până acum, după un manuscris din Muzeul britanic), Sankt Petersburg, 1869.
Шушарин В. П., Ранний этап этнической истории венгров (Șușarin Vladimir Pavlovici, Etapa timpurie a istoriei etnice a maghiarilor), Мoscova, 1997.
Янгузин Р. З., Происхождение башкирского народа (Ianguzin Rim Zainigabitdinovici, Originea poporului bașkir), Ufa, 2003
Completari? Corectii? Careva?
Vlad Cubreacov a trebuit sa-si republice articolele deoarece blogul sau si-a luat-o la sfarsitul lui 2018.
Ai putea te rog, sa îmi dai link-ul spre noul blog. Cel de pe site nu merge. Sunt curios de celelalte articole ale lui… Mai învăț ceva:)
https://cubreacovblog.wordpress.com/2019/03/11/boscor-bozgor-un-vechi-nume-etnic-adus-de-pe-volga/
Îți mulțumesc! Sunt numai articole forte interesante!!!
O singura corectie. Secui vine de la szekely, care inseamna granicer. Secuii nu sunt unguri, sunt parte din ultimul val de migratori din Europa (sec XII-XIII), populatie a carei origini este inca discutata, fiind colonizati de regalitatea maghiara in SE si E Transilvaniei cu scopul de a apara granitele voievodatului si de a controla zonele marginase care nu puteau fi atent supravegheate de unguri. Deci ii putin incorect sa ii numesti pe unguri secui. In rest, super articol.
Nu înseamnă grănicer, și locuitor al scaunului (szek) – unitate administrativă împrumutată de secui de la sași. Așadar, denumirea de secui nu era inițial atribut etnic ori statutar, și nici ocupațional, însă ea a început să aibă aceste semnificații după maghiarizarea secuilor și adoptarea Unio Trium Nationum.
Multumesc de articol.Extraordinar.
Lama lui Occam: bozgor-bezgorod ( fara tara,pamant,glie,patrie),simplist dar plauzibil.Pareri?
Totul e posibil.
Dacă acest „qort/kurt” are sensul de „lup” dar e similar cu „gorod” (oraș, curte/gard/glod/iurtă/hoardă)…să nu uităm că lupii trăiesc în „haite”…adică „cete” (civitas/cetate/situ), deci in comun. Așa cum ”haita/ceata” au aceleași grupe de consoane H/C/Q și T/D/S (deci PIE fiind ”a tăia” – to cut/cuțit/colț…etc – referitor la forma curbată și tăioasă a caninilor), la fel și qort-kurt/gorod e posibil să aibă o origine comună…însă mai degrabă indoeuropeană.
Totuși în stepele Eurasiei unele din aceste cuvinte sunt împrumutate frecvent de la unii la alții datorită contactelor, încât originea lor e posibil să fie mai veche – și comună – decât limbile indoeuropene, uralice (fino-ugrice) și altaice (turco-mongolice).
Salut, cumva Manolo Lmm-ist 92?
DA, SCUZE DE INTIRZIERE !
Salut,scuze întârziere
Manolo sunt Radu coleg Pitesti , e-mail Radu.Ionescu @petrom.com
Numai bine!
Fain articol. Cum ziceam, invat ceva de pe site-ul asta in fiecare zi. Tot impul am fost fascinat de ideea ca oamenii respectivi sunt insultati de acest apelativ „om fara tara”. Pe cand la noi trebuie sa-l bagi serios pe om in locuri de origini ca sa-l insulti.
Cati unguri din transilvania stiu asta oare… Dar Ei vor areal ☝️???
Interesant articol!?
P.S. Deci au gasit si localizat Ungaria Mare?! Dar in alta parte!?
Foarte interesant! Urmăream si blogul lui Alexe cand mai scria despre originile si limbile diferitelor popoare – cecenii fiind preferatii lui. Si imi placea ca sustinea si el ideea stratului cuman la etnogeneza românilor, a lui Neagu Djuvara, idee pe care si eu o îmbrățișez.
Atitea marturii arabe din evul mediu timpuriu … oare despre noi n-or fi spus nimic? Problema umplerii cu nume si fapte a celor 1000 de ani lipsa din istoria noastră – mileniul etnogenezei – e o datorie a istoricilor noștri.
Sintem si noi descrishi (indirect ) de catre Varingians(Vikingi) ca…Blakuman (Valah), care la rindul lor au fost descrishi de un Arab calator.
Sa inteleg si eu romana mai bine, descrishi=descriși? Ca „sh”-ul ala ca si grupare fonetica se intlneste fie in limba engleza, belgiana si olandeza la nivel european sau in limbajul tip chat de genul „radem shi noi k proastele”.
Pardon limba, flamanda-majoritara, termenul de limba „belgiana” creeand confuzii in raport notiunea juridica de limba belgiana: adica neeralndeza, flamanda si germana.
Apreciez gluma!? Traiesc afara shi am tastatura …straina! Altfel sar intzelege italianul…si! Cu respect!
sunt mai multe referinte aici, dar interpretarea de ansamblu e a lui Dogaru:
https://www.rumaniamilitary.ro/romanii-vechi-istoria-noastra-9
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2018/11/18/istorie-in-vechile-pamanturi-romanesti-de-peste-nistru/
@IS28B2,
Colegu ceea ce spui tu este de o greutate incomensurabila, ca sa nu spun imposibila. Izvoarele istorice din acea perioada nu mai prea exista.Ne spunea Relu Pop la curs ca munca aceea, daca o resueste cineva, ar fi de premiul Nobel.Tind sa-l cred.
De aceece incep ziua cu acest site ! Multa informatie. Multumesc !
Toți maghiarii cu care vorbesc (oameni simpli sau cu funcții) spun că Transilvania e pamânt unguresc ; Nu poți să le scoți asta din căpușorul lor ……… Deci , dacă asta își doresc , propun ca pentru început să le dăm dreptul de a flutura alături de steagul secuiesc , așa cum a zis dl. Mihai Tudose pe când era premier .
pastreaza propunerile astea pentru tine
„să le dăm dreptul de a flutura alături de steagul secuiesc”
N-a spus ce sà fluture alàturi de steagul secuiesc ? Poate bancnote bostwaneze…
era vorba sa ii spanzure. ei,ungurii sa fluture
Domnu’ Robi, citatul era cam așa: „Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag.”
Poate nu știu eu limba română, dar nu văd pe nicăieri vreo referință la spânzurare, sau la unguri. Mă puteți ajuta cu o analiză de text?
Iar dacă-mi spuneți că se subînțelege, atunci îmi spuneți ce se subînțelege din „pastreaza propunerile astea pentru tine”?
Adică, ori vorbim strict pe cuvinte, din care eu nu prea văd nimic amenințător, ori vorbim pe subînțelesuri, din care eu pot înțelege că tocmai i-ați spus unui alt comentator să… se spânzure?
Ne sare muștarul când ni se pare că altcineva ne vorbește urât, dar noi înșine avem dreptul să vorbim urât pentru că… 1000 de ani, Dumnezeu, poporul ales…? Cum facem cu dublul standard?
Aprob pozitiv 🙂
Ce aprobi?
Lucian, esti avertizat, ai grija ce spui.
Salut.Multumesc pentru articol, forte bine documentat. Si eu am ceva prieteni unguri si la fel nu le poti scoate din minte ca ei sunt civilizatorii europei,adevarul ca ei au inceput sa fie civilizati cand au devenit crestini.
Bine, ei se mandresc cu rolul lor apostolic, bla-bla. Civilizatorii Europei mai greu insa au avut si ei un aport fara doar si poate.
Triburile maghiare au fost aduse in zona,de catre Bizant,mai bine spus de catre grecii din Bizant(termen introdus de catre scoala germana)impotriva bulgarilor si cel mai probabil si vlahilor,care se revoltau impotriva taxelor puse de COnstantinopol +probleme de ordin religios,cam astea erau principalele cauze de revolta si mai tarziu ,cand Asanestii reiau vesnicile rascoale impotriva Bizantului,Sunt infranti de catre bulgari si ajung in Panonia,iar de aici norocul le surade,sunt preluati de catre Roma,care dupa secole de supunere si regres fata de Est,incepea sa isi revina ,primul semn fiind Carol cel mare.Pleaca capul si ajung sa fie crestinati iar apoi ajutati sa intre in Transilvania,o politica tipica ROmei,o mai regasim si in Catalunia,de a-si asigura pozitii geostrategice importante cu triburi loiale.Cat Roma inca era slaba,li s-a permis dreptul de sange al mostenirii ,dinastia Arpazilor,apoi cand Roma devine puternica ,dreptul de sange dispare si pe tron sunt pusi oameni fideli Romei.
Paradoxul face ca apogeul sa fie atins sub fiul unui vlah,celebrul Matei Corvin,care scapa de taierea capului de catre nobilimea maghiara printr-un mare noroc,spre deosebire de frate-su care nu a avut aceeasi bafta,Dupa Matei ,apar tot felul de regi slabi,iar ultimul Ludovic al doilea apare la insistentele nobilimii maghiare,care si reuseste performanta de a pierde totul prin batalia de la MOhacs(de fapt acolo e inceputul caderii).Devin pasalac turcesc iar apoi sunt eliberati de catre hasburgi pe care ii strang cu usa cand pot si cat pot ,pana ajung sa creeze struto camila numita imperiul Austro-Ungar,o nebunie a istoriei,un monument de ineficacitate si birocratie la cote inimaginabile,cu doua parlamente care trebuiau sa ratifice de multe ori aceleasi chestii,cu blocaje interminabile intre diferitele legislatii,etc,etc.Totul se termina cu primul razboi mondial ,iar la sfarsitul lui ,Ungaria ajunge nici mai mult nici mai putin comunista.
maghiarii au fost crestinati de Bizant mai intai si abia apoi au trecut la Roma…
După Peştişuri, trenul se opreşte în staţia „Vajda-Huniad”, ceia ce înseamnă Huniadul Voevodului, al marelui voevod ardelean, într-un sens marelui voievod al Românimii, al crâncenului înfruntător de păgâni care a fost Ioan Corvin al cărturarilor, Iancu-vodă al ţeranilor noştri dintre cari s-a ridicat, Iancu Vodă din Sibiu al creştinilor supuşi din Balcani, cari şi până astăzi îl cântă în tânguirile lor slave. E iarăşi un loc de evlavie al neamului, unul pe care-l cercetăm prea puţini şi în care ar trebui să venim zilnic, şi cei dincoace şi cei dincolo, din România lui Carol Întâiul, să mărturisim astfel necontenit înaintea duşmanilor, cari nu voiesc să creadă sau cari se silesc să uite, că Huniadi Ianos, grănicerul regatului unguresc, nemeşul, Banul de Severin, comitele Bistriţei, Voievodul Ardealului, căpitanul general al Ţării Ungureşti, ţiind locul de rege, în sfârşit tatăl craiului Matiaş, Ungurul cel mare, n-a fost decât feciorul lui Voicu Valahul, care se zicea urmaş prin dragoste tăinuite al voievozilor munteni şi pentru aceia purta în scut corbul Ţării Româneşti, păzit de cornul lunii cu steaua”,
Nicolae Iorga -1906 – „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”
Apogeul militar as adauga eu fost victoria lui Iancu asupra turcilor, unanim acceptata la nivel de isotriografie europeana ca ceva de proportile cruciadelor. Discutam de un conflict la nivel de corpuri de armata din prezent pe cand in alte zone europene discutam de lupte la esalon divizie cel mult. Victoria sa a oprit avansul turcesc timp de 80 de ani in Europa.
Se poate,era clar ca relatiile dintre Bizant si triburile maghiare erau foarte puternice ,altfel Bizantul nu ar fi avut curajul sa ii foloseasca impotriva bulgarilor,iar religia era elementul principal de supunere,loialitate ,etc,etc.
Absolut de acord cu tine. Si adaug doar ca foarte putina lume in prezent intelege ce insemna de facto religia pana prin sec 18 tarziu. Nefind dezvoltat conceptul de cetatenie, aparteneta la (o) biserica era izvoratoare de drepturi si obligatii in societate.
religia a fost elementul principal de putere pana spre sfarsitul sec al 18,fara discutii
Pana la relativa lor imblanzire sub diverse haine religioase si sib presiunea unor infrangeri zdrobitoare in cele din urma din partea Imperiului Romano German (sau cum s-o fi chemat), trebuie spus ca expeditiile razboinice ale maghiarilor au bagat spaima in vest europeni. Este fascinant sa te gandesti cum calaretii maghiari au ciopartit armatele de cavaleri germani, francezi, spanioli (de fapt, vizigoti) trecand prin foc Orleans-ul, Barcelona, etc. si ajungand pana in nordul Africii.
Revenind la subiectul articolului nu poti decat sa fii impresionat de bogatia informatiilor colectate si zyructurate de Vlad Cubreacov. As vrea doar sa ma mir ca lipseste dintre sursele citate un maghiar (secui) din Covasna, dela Ozun, care merge pe jos in sec. 19 pana in Tibet ca sa culeaga dovezi ca acolo era patria originara a maghiarilor. Korossi Csoma Sandor, caci de el este vorba, a fost un invatat al timpului sau, un fel de Mircea Eliade, pastrand proportiile.
Mai taie, maghiarii nu au vazut nici Orleans nici regatul vizigot.
Orleans, Nîmes, Reims, Metz… Catalunya, Cordoba… Bergamo, Venetia, Apulia… https://en.m.wikipedia.org/wiki/Hungarian_invasions_of_Europe
Saxonia, Thuringia, Bavaria… Constantinopol, Salonic…
Da ma gandisem prima data la Vandali ca ai pomenit nordul Africii. Totusi zona lor predilecta de atac a fost Germania restul au fost raiduri ocazionale. Iar ostile vestului la momentul respectiv erau jalnice.
E greu de spus că au fost creștinați de către Bizanț. Adevărul este că bună parte a spațiului morav, pannonic și românesc fusese (re)creștinat dinainte de venirea maghiarilor prin intermediul misionarilor bulgari (de rit răsăritean), însă maghiarii n-au vrut să audă de creștinism până n-au fost în pericol să dispară ca neam după bătălia de la Lechfeld.Ca și cumanii și pecenegii, maghiarii (de rând) primesc sfintele taine prin filieră bizantină, ba chiar și conducătorii lor cochetează cu creștinismul de rit oriental. Coroana regelui Ștefan este și ea de origine bizantină, însă a fost în 2 rânduri „upgradată” cu piese de factură catolică. Unul dintre regii arpadieni se botează chiar creștin ortodox (Alexios) vrând să se căsătorească cu o prințesă bizantină. Un alt rege (Ladislau Cumanul) pare că simpatiza și el cu ritul bizantin, cel în care fusese botezată maică-sa.
de retinut si ca bizantinii ii considerau turci pe maghiari…
” Pe la jumătatea secolului al X-lea, Patriarhia de la Constantinopol trimitea în „Tourkia” (adică în teritoriile dominate politic de unguri) un episcop numit Hierotheos (Ieroteu), la cererea ducelui Gylas (Gyula, Iula).
Citeste mai mult: adev.ro/prwmpm
„
Asanestii vreme de aproape 200ani au fost catolici? pentru ca turlele de la Velico Tirnovo nu aveau cepe,si nici alea lui Stefan nu au cepe???Tacsu mare al lui Stefan cica a facut moldova catolica.Stefan o fi fost catolic cind a fost vasal polon?
Există în prezent suficiente surse arheologice și scrise care să ne scutească de speculații în ce privește evoluția maghiarilor în sec. VI-IX. Inițial trăiesc sub doninație khazară pe Volga. După căderea regatului khazar, împreună cu o parte din aceștia și câteva triburi bașkire ajung în Atelkuz (zona dintre Nistru și Bug). De aici sunt dislocați de bulgari și pecenegi și pleacă spre nord-vest atacând cnezatul Kievului. Acestia îi resping și ajung astfel în zona Ruteniei, la nord de Carpați. De acolo, moravii n-au de lucru și-i combină în niște treburi militare ca mercenari, ocazie cu care maghiarii descoperă cât de bogate și de prost apărate sunt mănăstirile și așezările vestice. Foarte rapid, se mută în Pannonia și terorizează vreme de 100 de ani vestul, până ce Otto cel mare îi snopește la Lechfeld.
După ce americanii s-au lămurit, în urma vizitei din 12-17 aprilie 1978, că Ceaușescu doar mima apropierea de Occident, președintele Jimmy Carter și-a adus brusc aminte că, la Fort Knox, se află Coroana Sfântului Ștefan (păstrată acolo ca pradă de război din 1945) și o restituie Ungariei.
Ce a urmat vedem acum – Ungaria e placa turnantă a Europei Centrale, rol pe care îl joacă extrem de inteligent!
Nush ce rol are Corona cu rolul geopolitic… Ungaria are avantajul ca e o tara de tranzit nord-sud si est-vest. Politic vorbim, statuletele Europei Centrale concureaza rau unele cu altele (Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Austria). Nu cred ca vreuna singura are rol de placa turnanta.
Cat despre Jimmy…. prostia se plateste. Nu mai alegeti cizmari.
Ce legătură are Coroana?
În statele vecine Ungariei sunt o mulțime de ”supuși ai coroanei” care NU SE VOR INTEGRA NICIODATĂ în statele respective!
Ce înseamnă 100 de ani de România față de 1000 de ani de Transilvania?
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2012/10/sfanta-coroana-maghiara-falsul-fundament-al-iredentismului-ungariei/
Motivatia iredentismului de orice fel trece prin stomac.
Din fericire, la fel si demotivatia. Cine stie, cunoaste…
Ce ti se pare inteligent la ce joaca Ungaria?Regimul Orban e un regim pe care nu o sa il mai poata da nimeni jos pt o perioada extrem de mare de timp,e un regim profund corupt,cu o mana de oligarhi care jefuiesc atat banii cetatenilor cat si fondurile UE intr-un stil barbar,consateanul liderului lor suprem,a ajuns nici mai mult nici mai putin decat miliardar!Stii cat a ajuns sa coste noul stadion PUskar arena?Cand au anuntat proiectul costa pe undeva pe la 130+ milioane,iar astazi,aproape de final,stadionul a ajuns sa coste nici mai mult nici mai putin de 650 de milioane de Euro.
Ce ti se pare inteligent sa deschizi usile RUsie si CHinei si sa dai cu sutul in bot USA si UE?Stai linistit,ca toate jocurile astea nu se uita si vine un timp cand toate se platesc,cine isi imagineaza ca micile vrabii care se cred vulturi sunt inteligente,se inseala amarnic.
Hmm…Eu stiam ca popoarele uralice isi au zona de origine in zona actualei rusii, intre marea neagra si urali:
https://www.youtube.com/watch?v=UrOLla_Tqws
Sau articolul se refera la genetica?
Excelent articol care imi intareste ideea ca vecinii de la vest sunt un fel de anomalie istorica in mijlocul Europei.
Peste 50% dintre actualii maghiari, din Ungaria sau tarile invecinate Ungariei, au origini germanice, slave sau romanesti.O recunosc si unii istorici maghiari.Majoritatea actualilor unguri nu mai au nicio legatura, din punct de vedere genetic, cu ungurii sositi in Pannonia sau care au trait in Ungaria, pana la marea invazie mongola din anul 1241.
Sorin-am vazut pe atlas genetic ca huni in ungaria sunt doar 1%, dar gresesti cu originile romaneasti caci si noi suntem protoslavi, proto germani, mediteraneeni si aia inainte si in timpul glaciatiunii. Hunii sunt popor de rasa galbena deci ei nu transpira la subtiori deloc, deci rasa galbena nu foloseste deodorante…ai vazut din astia la noi???
Nu stiu ce debitezi cu transpiratia, dar da, acel 1% e corect. Cele doua haplogrupuri (hunic si maghiar) sunt in general intre 0,5% si 2% (in cel mai bun caz) in populatia Ungariei. Atat.
Este real treaba cu transpiratia.Rasa galbena nu are glande sudoripare la subbrat.Incearca sa vinzi deodorante in China ,japonia etc.
https://www.romedic.ro/anhidroza-absenta-transpiratiei-0R18192
foarte bun articolul.
multumim.
Daca ar vedea un ungur asta ar turba si ar zice ca nui adevarat ca nenorocitu de ,,romunule,, instiga la ura si la rasism prin minciuni legate de origini
Domnilor, oricum o dam si oricum o intoarcem, ei tot Bozgori ramin! Asa-i numea tata, asa-i numesc si eu. Si multe mi-a povestit de ei saracu’ Dumnezeu sa-l odihneasca! A fost veteran de razboi…povestea mult de…Horty, si nu de bine! Stim cu totzi cine sint, ce sint si ce vor!
Pe mine m-a blocat Facebook-ul o luna dupa ce i-am spus unui maghiar plecat sa locuiasca la Budapesta, ”bozgore”. Asta s-a intamplat la comentariile de pe pagina de FB a Adevarului. L-am facut bozgor dupa ce el m-a facut pe mine imigrant in Transilvania (conform teoriei Roesleriene, ca Ardealul a fost gol, iar romanii au venit din sudul Dunarii). Ticalosul m-a raportat in haita cu alte jigodii care comenteaza antiromani pe acolo, iar FB nu mi-a admis contestatia.
Si de ce plângi, Drasius?
Poate ca bozgoru’ ăla nu stia ca tu ești „patriot creștin ortodox de granit” -asta ca să folosesc cuvintele cu care te autocaracterizezi. Nu neapărat în acestă ordine. 🙂
Interesant cum urmasii baskirilor musulmani fac garduri de sarma ghimpata la frontiera sa nu intre sirienii sa le prihaneasca radacinile crestine! Cum adunaturile astea au pretentii de imperialisti carora li se cuvine bucati mari din mai multe state suverane tot in timpul acesta! Iar pe plan intern vedem regimul Victor Orban, un fenomen PSD-ist care se manifesta inca dinaintea derapajelor majore ale guvernului roman si care vor continua si dupa, unde cetatenii trebuie sa indure distorsionarea justitiei, legalizarea programelor de munca inumane, periclitarea sigurantei nationale prin deschiderea fata de Rusia… Popor nobil si civilizat, ce sa mai…
Referitor la gardurile de sarma ghimpata, cu toat
a antipatia pentru Orban, nu pot sa zic decat ca Ungaria procedeaza CORECT! Schengen inseamna sa intre toti cei din afara prin locuri special amenajate, de le zice vămi, sa aiba documente in regula si sa spuna clar cat stau si cand pleacă. Asta a fost valabil si pentru români inainte de a intra in UE si multi au fost cei care au vazut ce înseamnă sa nu respecți asta. Din pacate actualul Furer al Germaniei a dar cu bolta pe toate principiile astea , si a invitat 2 milioane de musulmani sa sara gardurile in drumul lor de neoprit spre Europa de Vest
IS28B2-Ce are religia cu rasa?Afganii sunt din rasa alba,iranienii la fel,indienii(pakistan,ceilon,bangladesh,india)majoritari sunt din rasa alba,arabii tot din rasa alba sunt…mai spuneau unii ca rasa galbena ne va depasi!!!!cind???pai numai aia enumerati mai sus sunt vreo doua miliarde+europa si americi =3.5miliarde.Si apoi musulmanii arabi tot din socoteala evreului Avram sunt.
Afganii (Ascanii – „oameni ai cailor”) sunt…Țigani. Ascani/Țigani e aceeași denumire, o ramură tribala a Kambojas/Geambași.
Încetățenirea ideii ca ”țigan” vine de la ”athinganoi” e falsă.
@ka De unde scoți aberațiile astea?
@Herr Fix cum trebuia. Imigranții ilegali sunt imigranți ilegali.
b2, corect! Da si cum s-au purtat cu refugiatii/emigrantii… Doar constatam paradoxul…
Un articol foarte bun, redescoperit. Vlad Cubreacov este un om special. Si un mare roman.
varianta corectata:
Mircea Mongolul Munteanu „Maghiarii s-au desprins de Siberia centrala in epoca bronzului. Inainte de descoperirea si utilizarea fierului.
Au migrat pina in zona Marii Baltice, de unde au fost dislocati de triburile germane. In sec I i.e.n.- I e.n.. Germanii (gotii, in fapt), au debusat intr-o zona cu o populatie ce nu cunostea fierul si nu era razboinica. Fino-ugrica.
Sub presiunea gota, un grup s-a indreptat spre Finlanda, altul a coborit spre stepele nord-pontice. Unde s-au intilnit cu secuii (peste citeva secole) si au format triburile maghiare medievale. Intilnirea i-a transformat din populatie pasnica, de vinatori, culegatori si pescari, in razboinici. Initial in slujba Khazarilor, probabil.
(Vezi cuvintele comune maghiare/finlandeze/estoniene, ramasitele arheologice etc.)
Aventura maghiara pe Volga etc. este medievala. Tarzie.
Nu mai confundati!
Pentru cultura generala, sau/si istorica, cititi, va rog, „Pe urmele lui Gingis Han”, scrisa de umilul de subsemnat, dupa o expeditie stiintifica, organizata de UNESCO, la care am participat, in 1992. Dati comanda pe internet, la editura e.Creator.
Terminati cu diletantismele!”
Poti sa-ti faci reclama la carte si fara sa ne insulti, domnule „umil”.
Ca intotdeauna, cand e vorba de astfel de subiecte, gasim mereu motiv de cearta.
Nici pomeneală.
Toate populatiile mongole au o caracteristica si anume toti copiii la nastere au ,,pata mongolica” in proportie de 80% asa cum erau huniii. Ungurii de astazi nu mai au pata mongolica pentru ca ei nu sunt o natiune omogena asa cum sunt natiunile europene si sunt un cockteil de rase si de triburi:
1-turcici- baskiri,kazari, pecenegi, cumani
2- caucazieni- osetini+ kvarteli-gruzini
3-fino-ugrici
4-sciti
5-slavi
6-germanici
Lipsa patei mongolice e o dovada alipsei etnicitatii ungare in care etnicul difera de la oras la oras si de la sat la sat.
Denumirea de ,,ungur” e furt de identitate in fata bataliilor pierdute in fata vesticilor si inventata in evul mediu . Cetatea Ung a fost locuita de romani care au fost masacrati la migratia triburilor turco-fino-ugrice-caucaziene-scite de unde si-au inventat o identitate . Asa ceva se obisnuia in evul mediu….
Bre George, legenda spunea că aici nu se cenzurează comentariile. Sau aia era doar o legendă?
???
Lasasem mai devrem un comentariu care aparent nu mai apărut și nici nu va apărea.. Dacă a fost o eroare de sistem și nu a ajuns la voi, îmi cer scuze.
Deci:
*editat. Merci, uitasem ce am avut cu tine. 😉 Fii cuminte.
Nu pot să cred, tu îi îți spatele lui Cubreacov.
FYI eu am fost membru Noua Generație (formal mai sunt și acum că nu am fost dat afară). Îl cunosc pe Cubreacov personal.
Sfatul meu prietenesc: Nu.
„Bre Razvane”..si ai grija ca nu ai fost la prima.
Bre Răzvane (scuze George), nu m-aș fi întors aici dacă nu nu îmi mai cenzurai aiurea un comentariu.
Bre tătaie, ascultă aici la băiatu – dacă tot ești mare luptător pentru dreptate și sincer patriot – de ce nu-l întrebi taică pe acel Cubreacov ce făcea el când noi încasam în PMAN bastoane de la Fulger pe 7 Aprilie 2009. Sau seara, când băieții erau omorâți de călăii lui Voronin prin celulele poliției din Chișinău. Sau ce făcea Vlăduț când Roșca îngenunchea în fața lui Voronin pentru postul de viceprim-ministru? A?! De ce Răzvane?!!
Am fost membru Noua Generație de prin 2007 (dacă nu greșesc). Am fost și observator din partea PPCD-ul la parlamentarele din 2009. I-am cunoscut pe amândoi personal și am stat cu ei la o masă. Și atunci când te întrebi de ce în RM îs doar 30% pro Unire, ar trebui să-i întrebi în primul rând pe Cubreacov și Roșca de ce.
Eu sper din tot sufletul că ce ai făcut pân acum, a fost doar din proasta informare. Altfel…
Retoric, ca si tine: ce facea?
Ne retoric:
– tu publici articole de-a lui Cubreacov,
– altu iese la tribună și spune că Maia Sandu și guvernul ei îs nimeni în drum,
– vânzătoarea de la o covrigărie (Doi Moldoveni) îmi spune că moldovenii îs doar ăia din Moldova, cei de peste Prut îs ruși
De ce dreacu vă m-ai întrebați cum de în RM vor Unire doar 30%? Nu destul că îs îndoctrinați și înveninați de ruși, mai turnați și voi gaz în foc.
Dacă tot vreți să dați dovadă de solidaritate cu cei de pe Prut care mai păstrează credință statului Român, căutați alte repere. Valeriu Săhănreanu, Constantin Tănase, Andrei Țurcanu. Crede-mă sunt destui oameni demni pe malul celălat. Și te rog să nu mă faci să fiu dezămăgit și de acest site. Că nu au mai rămas atât de multe
P.S. Ce perioadă te interesează – aia de până la înscenarea răpirii sau aia de după? Și da, noi, ăia din Noua Generație, chiar îl credeam când ne povestea cum a fost răpit. Păcat că a murit Grumăzescu. Te chemam la Iași și îți povestea el despre Roșca dacă nu mă crezi pe mine.
Eu vad doar ca esti ofticat de faptul Vlad Cubreacov a spus un adevar despre PPCD – ca multi au devenit din unionisti…dughinisti eurasiatici cu acte in regula.
Hai sa-ti explic, aici esti pe blogul RuMil, nu in mocirla politicienilor din RM. Fazele de acolo nu merg aici.
Diferenta dintre Romania politica si RM politica este urmatoarea: politicienii nostri care sunt hoti/corupti…si isi schimba cu 180 de grade deciziile…sunt 99%. La voi insa procentul e 100%!
Nu dau o ceapa degerata pe voi, inclusiv unionisti din RM. Nu am incredere in voi. Ati dovedit-o si o dovediti cu varf si indesat. Asa ca santajul asta de tip „ar trebui sa ne ascultati pe noi ca stim mai bine” si-a pierdut de mult timp influenta asupra mea. Desi un astfel de rationament are sens – sa te increzi in „locali” pentru ca stiu mai bine…voi ati esuat mizerabil!
Cand multi dintre voi va declarati stupefiati de „tradarea” lui Maia Sandu sau Andrei Nastase…mie imi vine sa va iau la palme. Ori sunteti tampiti ori naivi…si cateodata ambele. Astia n-au fost niciodata unionisti, nici macar de forma. Ea doar evita subiectul – vezi si campania electorala pentru prezidentiale, iar el este mai direct in a-si exprima anti-unionismul si pro-rusismul.
Am spus-o si o repet: unionismul, pro-rusismul, pro-europenismul nu inseamna nimic in politica RM! Nimic! Daca noi in Romania suntem feudalisti, voi sunteti si feudalisti si Epoca Sclavagista la un loc! Alea trei ideologii sunt doar metode de a ramane la ciolan si atat. Jonglati cu ele cum va convine, in functie de interesul de moment. Cu o semi-exceptie: doar pro-rusismul este singurul care poate fi folosit ca o perna, ca un airbag, atunci cand nu mai ai solutii sa vrajesti. Oricat de mult te declari in RM ca fiind unionist sau pro-european, doar pro-rusimul iti garanteaza ca poti „sa scapi” si chiar sa prosperi in mocirla voastra.
Nu m-ai înțeles Răzvane. Pe mine nu mă interesează absolut părerea nimănui despre PPCD. Știu foarte bine ce e încă din 2009.
Eu tocmai încerc să-ți explic că nu există absolut nicio diferință dintre Cubreacov și ceea ce numești tu mocirlă. Dar tu aparent îl cataloghezi după ce scrie nu după ce face. Poți să cauți articole de-a lui Roșca de prin 2000. Zici că e mesia.
În rest semnez sub orice ai zis mai sus, inclusiv sub faptul că nu dai nicio ceapă degerată pe cei de acolo. Ba m-ai mult, eu nu dau nicio ceapă degerată nici pe cei de aici. Merci lui George Simion.
De altfel de aia am și venit la Iași pentru că nu ai nicio șansă să fii om sincer acolo și să nu mori de foame, dar repet, așa și nu înțeleg de unde aștepți ca ăia de acolo să-și schimbe părerea despre România. Ar trebui să vină Rogozin să le zică că tre să ne unim?
#uie_tuturor_boszgorilor
FMM si FGM de mincinosi : https://ziarharghita.ro/lupta-cu-morile-de-vant-oficialii-maghiari-au-iesit-cu-declaratii-false-dupa-intalnirea-cu-reprezentantii-ministerului-apararii-din-romania?fbclid=IwAR1oIxXFVT_juYBZUJPjD8tmcez9AqeGyzVvXwe-5eAjKuOH1Ls5MVFvVLM
Serios? Iara manca maro gunoiul ala de primar? Are 4 cimitre ale eroilor in paragina pe teritoriul Bacaului, nu putea sa aiba grija de alea? Pai nu acolo nu merea de scandal.
Deci , toara armata romana ii imbecila, neinformata, si are el pulifriciul de primar „informatiile corecte”. Mizerile astea de ziare chiar ne cred imbecili pe toti?
http://fermapolitica.ro/2019/05/20/daca-nu-s-niste-unguri-dilii-prin-zona-nu-se-mai-bulbuca-patriotismul-on-line-in-rumanii-verzi-paragina-din-cimitirul-eroilor-de-pe-strada-constantei/ – sau aici nu-i cu voturi de la trepanati mintal.
Toata mizeria asta a pornit din cauza acelui bou de primar.
#mortimasiidelogica
#mintimnationalist
Analiza probelor de ADN mitocondrial (moștenit pe linie maternă) și ADN-Y (analiza cromozomului Y – moștenit pe linie paternă), prelevate de la populația maghiară, a concluzionat că doar 5 % dintre maghiari au descendență asiatică însă mai puțin de 3 % dintre maghiari sunt urmașii triburilor cuceritoare venite din Asia iar 95 % dintre maghiari sunt descendenți ai populațiilor europene maghiarizate în decursul timpului.
Vezi
http://www.asrocatolic.ro