În partea a II-a din serie voi face o trecere în revistă a tunurilor navale în calibrul 40 mm, 57 mm și 76 mm. Primele două sunt un produs Bofors, actualmente BAE Systems și, de ceva timp, au început să muște din piața celebrului Oto Melara (astăzi Leonardo) de 76 mm.
BAE Systems Bofors 40mm Mk 4
Tunurile Bofors de 40 mm sunt arme cu state vechi fiind folosite încă din cel de-al Doilea Război Mondial, în principal în rol antiaerian. Navele britanice încă mai erau echipate cu aceste tunuri și în timpul războiului din Falklands.
Personal, acest tip de tun mi-a atras atenția atunci când am văzut că va echipa noile “fregate” de patrulare de clasă Type 31. Vor fi instalate două turele, una la pupa, pe hangar și una la prova, în fața comenzii. Finlandezii au adoptat și ei acest tun pe navele clasei Hamina pentru înlocuirea celui de 57 mm. Motivul finlandezilor n-a avut de-a face cu performanțele tunului de 57 mm, pur și simplu aveau nevoie de un tun mai ușor pentru a echilibra nava care, în urma modernizării, a devenit prea grea deasupra punții (eng. top heavy), afectând centrul de greutate.
Tunul de 40 mm al celor de la BAE Systems este amplasat într-o turelă care nu penetrează puntea și la care s-a lucrat la reducerea semnăturii radar. Ca dimensiuni generale, turela se poate înscrie într-un cub de 2,3 m cu 2,2 m și 2 m înălțime, evident fără tun. Greutatea este de aproximativ 2,3 tone, fără muniție. Elevația tunului este de la -20 până la 80 de grade. Toate aceste caracteristici generale dau multă versatilitate sistemului ce poate fi utilizat ca artilerie principală pentru navele mici și ca artilerie secundară pe navele mai mari, chiar și în rol CIWS (Close In Weapon System).
Tunul este un Bofors de 40 mm, lung de 70 de calibre, capabil de 300 de lovituri pe minut la o distanță maximă de 12.500 m. În jur de 100 de lovituri sunt disponibile în turelă, gata de tragere, dar după epuizarea lor, poate fi reîncărcat. Durata de viață a țevii este estimată la circa 5000 de lovituri.
În varianta sa sofisticată, sistemul poate folosi muniții inteligente, programabile, ghidate cu ajutorul unui radar și al unei camere TV instalate în zona țevii. Sistemul poate folosi alternativ oricare din cele trei tipuri de muniție în funcție de ținta vizată. În această configurație, sistemul are o rată de succes ridicată fiind capabil să distrugă o gamă largă de amenințări, de la bărcile de mare viteză până la rachetele anti-navă.
Prin comparație cu Phalanx, sistemul britanic poate livra muniții inteligente, mai departe și, cel puțin teoretic, cu o excelentă rată de succes.
Mai multe informații despre ceea ce britanicii denumesc muniția 3P (Orka) ce poate fi folosită atât de tunurile de 40 mm cât și de cele de 57 mm găsiți aici.
BAE Systems Bofors Mk 110 Mod 0
Tunul de 57 mm al celor de la BAE are și el numeroși clienți internaționali, fiind instalat pe mai multe tipuri de nave (fregatele de clasă Halifax, cuterele US Coast Guard, LCS etc).
Spre deosebire de tunul de 40 mm, cel de 57 mm penetrează puntea, spațiul necesar fiind totuși foarte limitat, ceea ce permite instalarea sistemului pe nave cu un deplasament de la 150 tone în sus (după cum spuneam mai sus, sistemul era instalat pe vedetele rapide purtătoare de rachete de clasă Hamina).
Și turela tunului de 57 mm a beneficiat de măsuri având ca obiect reducerea semnăturii radar. Greutatea sistemului este de aproximativ 6,8 tone, fără muniție. Cu tot cu cele 1.000 de proiectile de rezervă, greutatea sistemului ajunge la aproximativ 14 tone. Elevația tunului este de la -10 până la 77 de grade ceea ce facilitează utilizarea sa în rol antiaerian. Sistemul este folosit îndeosebi ca principala gură de foc și va fi instalat și pe viitoarele fregate americane de clasă Constellation.
Tunul Bofors de 57 mm este capabil de 220 de lovituri pe minut la o distanță maximă de 17.000 m. 120 de lovituri sunt disponibile în turelă, gata de tragere, iar după epuizarea lor, sistemul poate fi reîncărcat în 3 – 5 minute de trei membri ai echipajului. Durata de viață a țevii răcite cu aer este de peste 4000 până la 5300 de lovituri.
Așa cum spuneam mai sus, și acest sistem poate folosi muniția Orka. Pentru urmărirea și ghidarea muniției trase, sistemul folosește un radar amplasat deasupra țevii.
Un astfel de sistem costă aproximativ 7,5 milioane USD. Mai multe detalii în clipul de mai jos.
Modul în care funcționează muniția Orka poate fi vizionat mai jos:
Oto Melara 76/62 Super Rapid (SR)
Oto Melara 76 mm: probabil cel mai vândut tun naval din ultimii 50 de ani! 🙂 Recunosc, m-am gândit la reclama de la Carlsberg.
Cel mai greu dintre tunurile navale ușoare, sistemul italian cântărește 7,9 tone gol iar elevația este de la -15 grade până la +85 grade, ceea ce acoperă o gamă largă de misiuni. Turela penetrează puntea, o privire scurtă aruncată unui sistem arătându-ne că sub turelă mai este necesară încă o punte pentru a găzdui sistemul. Pentru cei cu mai puțin spațiu la dispoziție există opțiunea Sovraponte („over deck”) care nu penetrează puntea, este mai ușoară cu 30 – 40% dar are doar 76 de proiectile gata de tragere.
Tunul are calibrul 76,2 mm, lungimea țevii este de 62 de calibre iar versiunea Super Rapid, produsă începând cu 1988, are o rată de foc de până la 120 de proiectile pe minut, tunul fiind răcit cu apă. Turela are caracteristici stealth, așa cum pare să fie la modă zilele astea și conține 85 de proiectile gata de tragere (versiunea Super Rapid).
Sistemul a fost modernizat constant de italieni, de la sistemul de control al focului până la munițiile folosite, inteligente bineînțeles.
Modernizat cu sistemul Strales care folosește un radar integrat în turelă și muniția ghidată DART, tunul poate fi folosit cu succes în rol de CIWS fiind capabil, conform unora din sursele lecturate, să doboare rachete anti-navă subsonice. În acest rol, Oto Melara are o rază de acțiune eficace de până la 8000 m, ceea ce nu e deloc puțin.
Muniția DART părăsește țeava tunului cu o viteză de 1200 m/s ceea ce-i permite să străbată 5 km în numai 5 secunde fiind totodată capabilă de manevre de până la 40 de G-uri. Capul de luptă are 2,5 kg cu bile de tungsten și are focos de proximitate.
După cum spuneam mai sus, pentru ghidaj folosește un radar instalat în turelă și o legătură de date.
Nu mai puțin de șase tipuri de muniție sunt oferite de italieni: explozive, perforante, anti-rachetă, DART și VULCANO. Cu ultima, raza de acțiune a sistemului crește la 40 km, proiectilele de 5 kg fiind ghidate inerțial și GPS și senzor IR pentru identificarea țintei. Toate aceste caracteristici fac sistemul eficient și pentru sprijinul cu foc al trupelor de pe țărm.
Teste cu DART în clipul de mai jos:
Unele concluzii
Ca să ne facem o idee despre cum funcționează la nivel practic un sistem artileristic cu muniții ghidate vă invit să urmăriți clipul de mai jos, care ne demonstrează opțiunile aflate la îndemâna comandanților unei nave dotate cu așa ceva. În opinia mea, cele cuprinse în acest clip sunt aplicabile tuturor sistemelor artileristice prezentate în acest articol, cu excepția atacului țintelor terestre, sistemele de 40 și 57 mm fiind centrate pe înlăturarea amenințărilor aeriene și a celor ușoare de suprafață, în timp ce varietatea munițiilor disponibile și calibrul superior permit sistemului de 76 mm și angajarea eficientă a țintelor terestre.
Prin presa de specialitate au fost făcute mai multe comparații între sistemul de 57 mm și cel de 76 mm, unul din argumentele prezentate în favoarea celui de 57 mm fiind capacitatea sa de a pune mai multă muniție pe țintă într-un timp dat datorită ratei de foc superioare precum și posibilitatea de a ambarca mai multă muniție decât în cazul celui de 76 mm.
Evident, alegerea unui sistem sau a altuia ar trebui să țină cont de dimensiunile și misiunile avute în vedere pentru nava pe care sistemul artileristic urmează a fi instalat, inclusiv de scopurile și doctrina statului respectiv (defensivă/ofensivă). De pildă, în opinia mea, având în vedere cele expuse mai sus, o marină ca a noastră ar trebui să utilizeze sistemele de 57 mm pentru corvete și navele purtătoare de rachete (fiind vizat un rol preponderent antiaerian pentru aceste sisteme) și sistemele de 127 mm (unul din subiectele articolului următor) pentru fregate, renunțând la calibrul 76 mm. Practic, pe fregate, artileria principală ar fi reprezentată de un tun de 127 mm complementat de două sisteme cu tunuri de 40 mm ca artilerie secundară, inclusiv CIWS.
Sistemul de 40 mm ar putea fi folosit de dragoare, navele auxiliare, logistice precum și de celelalte nave ale flotei în rol de CIWS. De altfel, sistemul de 40 mm prezentat în acest articol a fost ales pentru a echipa vânătoarele de mine construite pentru Belgia și Olanda. Viitoarele fregate de clasă Constellation și cele britanice Type 31 vor folosi tunurile de 57 mm ca artilerie principală în timp ce nava britanică folosește și două sisteme de 40 mm în rol CIWS, înlocuind sistemul Phalanx utilizat pe scară largă de marina britanică.
Voi ce părere aveți, cum ați organiza viitorul artileriei navale în Forțele Navale Române? Argumentat, bineînțeles!
Va urma (în Partea a III-a. Tunurile navale de 127 mm/155 mm. Tunurile electromagnetice)
Nicolae
Mi se pare fff ciudat sa folosesc un tun de 57mm pe o fregata.
Consider ca si tunul de 76mm este la limita ptr o nava de 5000to.
Am observat ca navale mari ale Frantei, UK, Rusiei, SUA) folosesc tunuri de 100mm au 130mm pe navele mari.
Pentru corvete, tunul OtoMelara 76mm este ideal.. Cu munitie vulcano ofera o raza de actiune de 40km.
Rolul clasei Constelation cred ca va fi mai mult anti-sub, anti-nava si nu de a sustine debarcarea trupelor. Au ei nave mai puternice pentru asta. Ca o comparatie, Constelation pentru americani sunt un fel de corvete. Cel putin asa mi se pare.
Pai depinde ce vrei sa faci cu tunul ala… 🙂 Tunul de 57 mm e mai potrivit impotriva amenintarilor aeriene (drone, elicoptere, rachete anti-nava) decat cel de 76 mm pentru ca are o rata de foc mai mare si, la fel ca cel de 76, munitie ghidata, ceea ce-i sporeste rata de succes. Raza de actiune eficace este similara cand vine vorba de tinte aeriene.
Vulcano sau Sapomer sunt pentru trageri asupra uscatului. Probabil ca ar putea fi folosite si impotriva unor tinte navale.
Pe de alta parte, daca vrei ceva care sa angajeze la distante mari tintele de pe uscat, atunci tunul de 127 este mai potrivit.
In cazul nostru, eu consider ca amenintarile aeriene ar trebui sa aiba prioritate. Sansele ca noi sa invadam Crimeea si sa avem nevoie de foc de acoperire pentru niste trupe de debarcare sunt reduse spre 0. Stiu ca s-a mai intamplat in trecut, dar nu cred sa mai fie cazul in actuala ordine geopolitica.
Cam asta ar fi rationamentul.
P.S. Francezii au renuntat la tunurile de 100 mm. Probabil ca si englezii vor renunta la ale lor de 114 mm.
Cred ca in cazul nostru nu se pune problema de a sustine debarcari in Crimeea, ci de a sustine trupele de uscat sa faca fata la atacuri in Delta si pe linia tarmului. Trebuie sa ai si capabilitatea asta, iti ofera o solutie in plus.
Pentru Delta ai monitoarele si VB-urile, nu risti unitati navale maritime pentru asa ceva.
In functie de context, un127/64 cu Vulcano te scapa de emotii.
Un monitor de Dunare in adevaratul sens al cuvantului ar putea avea fix 127/74 capabil sa lanseze Volcano ca armament principal.
Monitoarele noastre sunt poreclite monitoare la fel cu si Marasesti era poreclit „crucisator portelicopter”.
posibil ca 127mm sa fie maximul pentru monitoare…
Propusesem la un moment dat tevile de 122mm retrase:
https://www.rumaniamilitary.ro/si-totusi-cal-122mm-in-artilerie-e-mort
Monitoarele si VB-urile sunt nave purtatoare de artilerie si au trecut recent printr-un MLU care a adus noi motoare si noi senzori. Probabil ca platformele ar necesita mult prea multe modificari pentru instalarea unor tunuri mai grele. Sunt proiecte comuniste, facute cu ce aveam la dispozitie atunci. Sunt convins ca exista motive concrete pentru care au ales tunurile de 100 mm.
Poate ca inlocuitoarele lor (daca vor mai avea) vor beneficia de armament artileristic mai modern si mai puternic cum ar fi mortierele de 120 mm (Patria Nemo sau altele similare) pentru foc indirect sau chiar obuziere de 155 mm si Himars.
@Nic
http://www.navweaps.com/Weapons/WNGER_61-52_MONARC.php
Asta ar fi o idee pentru navele fluviale. Nu stiu sa fi fost implementata undeva, dar ai putea sa o analizezi in urmatorul episod.
Propuseseram la un moment dat modulul Donar pentru fluviale…
https://www.rumaniamilitary.ro/modulul-de-artilerie-donar
si daca tot avem Iveco 8×8:
https://www.kmweg.com/systems-products/wheeled-vehicles/artillery/agm-iveco-8×8/
Daca tot vrei roate îi lași în pace pe nemtoteiul aia, cumperi in G-6 Renoster și ai tras apa.
Denel G6 e acum in parteneriat cu Rheinmetall… deci probabil din Europa tot la aia ajungi:
https://www.rheinmetall-defence.com/en/rheinmetall_defence/public_relations/news/archiv/archive2012/aktuellesdetailansicht_4_22208.php
Este in parteneriat pe dracu. Astia se joaca cu proectile de ani de zile.
Merci, Alex! S-a notat. 🙂
Oare ar fi sănătos la cap, să trimită un desant, fără să își asigure naval spatele?
Cu siguranță înaintea desantului, nu vom mai avea unități pe mare, având în vedere marina noastră militară existentă.
Foarte bine punctat.
Noi am folosi tunul, în primul rand împotriva țintelor aeriene dar și a navelor de suprafață. Nu întotdeauna se va apela la rachete nava nava pentru a ataca o nava de suprafață. Subscriu ideei ca nu vom ataca ținte terestre.
Astea de 57 sunt antiaeriene.
A! Ca o salupa piratereasca poafi scufubdata cu un singur proiectil de 57, da! Sau ca ar putea sa fie trase 2 in tartitza unui bampor marisor care „nu intelege” da.
Dar de fpat e AA
Ca si Oto Melara de 76
Si daca e vorba de ceva actiune apa-apa o curvetica de azi ar putea duce si ceva de 130 mm . Acum 30 de ani aveau engelzii un tun de 138 mm, in turele automata. Ceva in jur de 50/minut
Interesant eu ași merge pentru principala una care sa ai e magazia de muniție dedesupt pentru capacitate mai mare și la cwis la fel a-și merge, acu ca ai zone pe nava unde nu poți sa faci gaura în podea faci compromisul asta și pui capsulate din astea
Multumesc Nicolae!
Inainte de a stabili ce calibru folosesti, trebuie sa stabilesti ce rol vor avea navele respective, ce tip de misiune vor indeplini si daca vor actiona singure sau intr-un grup de lupta.
Mie mi se pare rezonabila utilizarea calibrului 57 mm pentru corvete si NPR si cel de 127 mm pentru fregate (apropo Oto Breda 127/64 este o bijuterie care se preteaza foarte bine in MN). Dar cum pe decidentii nostri nu te poti baza, si este foarte posibil sa uite cu totul de fregate noi odata ce reusim (Doamne ajuta) sa construim corvetele, cred ca pentru acestea tunul de 76 ar fi ok si iti ofera un compromis intre AA si sustinerea trupelor la sol.
Discutia noastra e pur teoretica. Nu are rost sa vorbim de ai nostri pentru simplul fapt ca nici lor nu le e prea clar ce vor. Din ce au/n-au facut pana acum, imi arata ca vor sa mentina actuala organizare la nivel de unitati. Si avand in vedere cerintele tehnice de la licitatia corvetelor, well, au lasat la latitudinea constructorilor sa propuna schemele de armament. N-au mai avut un tun de 120 mm de la retragerea careului de asi, nu stiu cat au idee despre ce poate un tun de 127 mm. La Type 22R puteau alege un tun mai mare dar au mers pe clasicul 76 mm, poate si pe considerente de usurare a lantului logistic.
In opinia mea, principalul necaz la MN este dat de rachetele anti-nava. Pentru asa ceva, consider ca tunul de 57 mm e mai bun.
Pentru sprijin la sol, tunul de 127 ar fi mai bun decat cel de 76 iar ala de 57 e mai bun decat cel de 76 pentru tintele aeriene.
Perfect de acord
Pai atunci, cel puțin la fregate ar merge o combinație 127mm cu 57mm.
Sunt convins ca navele noastre vor acționa și singure, fără sa facă parte dintr-un grup de nave asa ca vor trebui sa se descurce singure.
@Nicolae
Partea 3-a bănuiesc că e ultima. Despre artileria năvală peste 155 mm nu va fi nimic? . Sau calibrele mari sunt de domeniul trecutului, fiind înlocuite de rachete?
Nu exista nimic peste 155, nici macar in dezvoltare. Asa ca nu prea am despre ce sa vorbesc… 🙂
Actualmente rachetele sunt predominante.
Inclusiv în AA , nava- nava sau atac de pe nava la ținte de pe uscat.
Tunul naval devine un accesoriu dar obligatoriu.
Tot mai specializat in apărarea AA și anti drona , anti racheta la firul apei.
Cu cît protectia (in aceleași cazuri ) prin rachete e mai complecta, cu atît tunul naval devine mai ” mic”.
Deci absolut toată filozofia tunul naval actual tine cont de :
– Tonajul navei
– rolul pe care trebuie să îl îndeplinească ( una e ASW fără să întâlnești alte nave inamice, alta e protecție AA și alta e dotarea unei nave multirol. Care la o adică trebuie să poată trimite și ceva proiectile navei inamice. Că și alea sunt aparate de AA , rachete nava- nava.
Deci rolul navei e primordial în alegerea tunului.
Secundar contează dacă e gândită să acționeze singura , in singurătate . Sau în grup , in haita ca protecție sau pion a unei flote sau grup de lovire.
De aici apar diverse opțiuni , logici diverse de dotare.
Suplimentar adaug , una e să escortezi o flota cu portavioane in Pacific și alta sa te uiți câinește ? la navele ruse din Marea Neagra. ( că alt adversar naval și ipotetic , nu se exista tovarăși in balta asta neagra . ?. )
Balta inchisa la culoare…you lacist ??
Foarte fain articolul, mai ales ultimul film.
Legat de fortele noasrte navale, din cate stiu propunerea de modernizare fregate nu implica si modernizarea tunului, iar oferta pentru corvete pare a includa tunul Oto Melara de 76 (nimic sigur insa, cel putin din ce am gasit eu), de vazut in ce turela. Deci discutia e mai mult „wishful thinking”. Si daca tot mergem in directia asta, ca orice pacatos care vrea „Şi cu dânsa-ntr-ânsa, şi cu sufletu-n rai” ma intreb daca ar fi posibil sa se proiecteze o turela jumelata asimetrica, in care sa se monteze un tun de 76 si unul de 57 (elevatie independenta).
76 (eventual cu Vulcano) ar asigura o raza mai mult decat suficienta pentru atac la suprafata (fie ca vorbim de tinte de pe uscat sau de pe apa) iar 57-le ar excela pe partea AA. In caz de atac cu rachete, cele doua tunuri ar pune in aer o cantitate impresionanta de munitie. Sigur, ar fi mai bine cu doua turele separate, dar cel putin pe corvete nu prea vad loc.
Daca ar fi totusi sa aleg unul singur, as merge pe 57. Mult mai mari sansele sa ai nevoie de el in rol AA decat ASuW. Mai ales cu proliferarea dronelor. Mai multa munitie si probabil si mai ieftina.
La 40mm ar merita mentionat si Thales Rapid Fire (https://www.thalesgroup.com/en/markets/defence-and-security/naval-forces/above-water-warfare/rapidfire). Sau a fost discutat in alt articol si nu l-am vazut eu?
Nu e inca in dotare, dar in Franta se preconizeaza introducerea lui, in conditiile in care Narwhalul nu e chiar asa potent contra tintelor aeriene dificile iar 40-ul ar fi eficace contra roiurilor de drone.
https://www.navalnews.com/naval-news/2020/10/rapidfire-thales-and-nexter-to-equip-french-navy-ships-with-new-ciws-system/
https://www.defensenews.com/smr/euronaval/2020/10/27/french-warships-to-get-new-drone-swarm-killing-gun-derived-from-land-weapons/
https://www.rumaniamilitary.ro/sisteme-antiaeriene-thales-rapidfire
https://www.rumaniamilitary.ro/sistem-anti-aerian-rapidfire-40mm-6×6
Eu nu l-am mentionat pentru ca nu e inca in dotarea nimanui.
Foarte frumos articolul. E vreun motiv pentru care, in filmarea cu incetinitorul din ultimul clip(munitia Volcano), proiectilele par sa pluteasca(nu au o traiectorie rectilinie)?
Proiectilul DART e ghidat.
Se tine un fascicul radar strâmt pe țintă iar proiectilul se autoghideaza menținănduse în centrul fascicolului. Proiectilul are mai multe aripi motorizate prin care schimba/ corectează traiectoria.
Aseamănă traiectoria ca unei rachete AT ghidate.
Multumesc mult!
Cum mai zisei acu’ ceva timp,
https://www.rumaniamilitary.ro/oto-melara-cal-76mm-va-inlocui-cal-57mm-in-flota-americana
Bofors 57mm are nisa lui, dar nu cred sa ajunga la noi din mai multe motive…
1. Avem déjà sovieticul 57mm, care insa va fi retras incet-incet.
2.) Pentru corvete cred ca s-a ales déjà 76mm, avand si pe fregate ceva similar. daca vrei CIWS, cred ca Oerlikon 35mm s-ar mai putea adauga. Si chiar si pe 76mm nu cred sa pupam STRALES/DART…
3.) Sa mai introduci 57mm Bofors pentru doar cateva nave, nu are sens. Daca am vorbi de sarbi, care déjà au asa ceva (la fel si ala de 40mm), alta e discutia.
4.) Despre 40mm nici nu are rost sa discutam, doar daca o fi candva ala nou CTA. Cel vechi e relativ apropiat de Oerlikon 35mm (pe care il consider superior in mod C-RAM, si mai usor), la care avem déjà in uz doua tipuri de sisteme pe acelasi calibru si avem si lantul logistic de munitie.
5.) Nici 127mm nu cred sa vedem prea curand.
Poate 57mm mai are o sansa cand se va discuta de NPR-uri noi, desi la astea la care ne-am uitat cam toate au 76mm:
https://www.rumaniamilitary.ro/npr-grele-combattante-fs556-vs-supervita-mkii
https://www.rumaniamilitary.ro/proiect-22800-karakurt
https://www.rumaniamilitary.ro/damen-shipyard-a-prezentat-sigma-6110-corvette-la-navdex-2017
pana si asta 🙂
https://www.rumaniamilitary.ro/nave-purtatoare-de-rachete-o-propunere
Exceptie Visby si Project 22160 (are in optiune A220M)… si mai sunt OPV-urile americane si Hamina care trece de la 57 la 40mm
https://www.rumaniamilitary.ro/offshore-patrol-vessel
https://www.rumaniamilitary.ro/corveta-flexpatrol-98-stealth-ng
Eu am propus o dicutie pur teoretica, nu ce are sau n-are sanse la noi… 🙂
La cum arata lucrurile, se pare ca se va merge pe 76 la toti combatantii ca artilerie principala in timp ce la secundara primul semn despre ce va fi este cu ocazia corvetelor & modernizarii fregatelor, cand o fi, dac-o mai fi vreodata in secolul asta.
Asadar, TU ce ai alege? 🙂
76 de la OPV-uri si NPR-uri in sus, pana la corvete. Tot 76 la fregate usoare, dar m-ar manca si de un 127 daca ar fi fregate mai serioase, spre distrugator, ca pe alea e loc sa pui si chestii dedicate C-RAM 🙂
57mm la vedete d epatrulare si alte mizerii mai mici. 40mm nu, poate candva CTA-ul la terestre.
Eu personal as vedea un 57 mm pe nave de patrulare . Cel puțin 4 nave
de mare viteză și cu rachete.
Pe alea 4 corvete ( cînd or începe tăiatul și sudatul tablei , nu se știe ) as pune 76 mm. Super Rapido.
Ideal ar fi 6 corvete.
Toate cu capacități AA și ASW.
Să avem 24/24 ore , 7 zile din 7 , cel puțin una în patrulare in zona economică exclusivă. Așa , cu 6 corvete , am putea tine permanent doua in patrulare.
Nu sunt un fan a fregatelor actuale. Sunt grav dezbrăcate. Pardon dezarmate. ?
Bătrâne , uzate fizic și tehnologic.
Cu 4 nave purtătoare de rachete , 6 corvete moderne plus un submarin diesel electric cu AIP și cu Heron 900 în patrulare zi și noapte, dormim și noi mai liniștiți. Inclus colegii NATO.
Aia din Crimea ar avea multe insomnii. ???
Și controlul militar a zonei economice exclusive e un drept internațional. Nu amenințare la adresa cuiva. Protejezi , păzești ce e al tău.
Fregatele actuale ( toate 3) nu se protejează nici măcar pe ele. Fara rachete AA , fara sonar remorchiabil fara rachete antinava , sunt pradă ușoară pentru pretinii din est. ( Că eram cindva mari pretini. Frați. Ei comandau și noi plăteam.☹️. )
In ulrimii 70 de ani armele nu au tăcut. Infanteria si blindatele au luptat, aviatia a bombardat, rachetele așijderea.. Doar flotele au cam facut defilări. Conflicte majore in care vioara intai sa fie nava de luptă nu prea au fost, fiindca nu putem aminti aici navele implicate in razboaiele din Golf fiindca razboaiele acelea ale coalitiei au fost impotriva unor desculți (cel putin dpv naval).
In opinia mea directia actuală de dezvoltare in arsenal naval e de tip „unică folosință”. Cu exceptia portavioanelor (americane in special) si a submarinelor aproape toate celelalte nave nu ar face fata in cazul unui conflict clasic naval, deoarece au prea putine guri de foc, prea putină munitie la bord si se bazeaza prea mult pe sisteme gps.
Doua tunuri AA pe o nava de cateva mii de tone e fix pistol cu apă, fiindca inamicul mai inainte de orice va lua masuri ca sa iti functioneze sisteme de radar si de ghidare cat mai putin sau chiar deloc.
Cat despre efectul la țărm al unor proiectile de 76 – si acelea maxim cateva zeci – nu seamană decat cu „ciocsnitorul de uși” (tunurile anticar de 30) utilizate impotriva lui T34.
Zic doar..
Peste 5.000 de tone – tun de 127mm.
Fregate si corvete 1.800-5.000 de tone – tun de 76 mm.
Nave purtatoare de rachete si vedete – tunuri de 57 mm sau 76 mm, pe modelul claselor Hamina sau Gepard. Nu va bazati pe tunuri pentru apararea AA care in principal consta din rachete antinava nu din drone Banshee, iar fara un sistem RAM sunt prada usoara.
La flotila fluviala merg si tunuri mai mici – 30,35, 40 mm gen Oerlikon sau Bushmaster.
Israelienii au scufundat niste OSA siriene pt. ca tunul de 76 mm a surclasat pe cel de 30 mm.
Alegi tunul pentru tintele pe care urmeaza sa le combati.