Din gama, toamna se numără bobocii, vara numărăm exerciţiile. Şi a fost cu deosebire unul care mi-a atras atenţia: este vorba de exerciţiul de „forţare” a Dunării din cadrul „Saber Guardian”, exerciţiu cu ocazia căruia, armata română a cules laudele bine-meritate venind din partea Lt. Gen. Ben Hodges, comandantul forţelor SUA în Europa.
Evident, ceea ce mi-a atras atenţia a fost implicarea Forţelor Navale Române în acest exerciţiu, aşa cum a punctat şi Lt. Gen. Ciucă: „Cred ca Hodges a fost impresionat de flotila noastră fluvială, despre care nu avea cunoştinţă.”
La rândul său, Hodges a evidenţiat următoarele aspecte, în cadrul unui interviu acordat Defense News în Bulgaria: „Traversarea râului organizată de români a fost o expunere impresionantă a capabilităţilor pe care, să fiu sincer, n-am ştiut că le au.” Tot domnia sa, a continuat: „Când vezi navele flotilei fluviale româneşti acordând sprijin direct şi capabilităţi SHORAD pentru traversarea râului, m-am gândit: Wow, ce idee strălucită! Oare de ce nu m-am gândit la asta?” Şi tot dânsul a dat şi răspunsul: „Nu mi-a trecut niciodată prin cap că au platforme suficient de mari pentru a naviga în amonte şi în aval pentru că nu a fost treaba mea să-mi imaginez asta!”
A fost o operaţiune combinată care a arătat destul de clar, pentru cine vrea să vadă şi să înţeleagă, care este rolul monitoarelor şi vedetelor blindate din dotarea Forţelor Navale Române.
Tot Hodges a subliniat importanţa deosebită a Dunării pentru statele riverane, dar şi sentimentul de insecuritate provocat de apropierea Rusiei de gurile Dunării: „Dunărea este precum Autobahn-ul. Este o autostradă pentru comerţ pentru atât de multe naţiuni. Râul trece prin multe ţări europene, majoritatea membri NATO, şi se varsă în Marea Neagră. Este o arteră strategică, probabil cea mai importantă arteră fluvială din Europa.”
Exercitiul Saber Guardian – preluare Fortele Navale Romane
De altfel, în cadrul exerciţiului Saber Guardian, au fost efectuate mai multe „forţări” şi traversări de cursuri de apă şi, probabil, nu degeaba am ales să ne arătăm capabilităţile, „forţând” cursul Dunării.
Cred că surpriza lui Hodges vis-a-vis de flotila noastră fluvială este cumva explicabilă în contextul în care SUA, deşi brăzdată de râuri importante, deţine îndeosebi o forţă navală maritimă, US Navy fiind în esenţă o marină cu capabilităţi blue water. Iar noi suntem cam singurii din lume care mai au aşa ceva în componenţa flotei, ceea ce, conform afirmaţiilor lui Hodges, pare să fie o idee foarte bună în continuare.
Totuşi, nici marina americană nu este complet străină de utilizarea în luptă a navelor fluviale. În timpul războiului din Vietnam, vechi nave de debarcare din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au fost transformate de US Navy în monitoare fluviale, adăugându-li-se blindaj, un tun de 40 mm într-o turelă blindată, un tun de 20 mm, două mitraliere de 12,7 mm în două turele situate în tribord şi babord şi mortiere de 81 mm sau aruncătoare de flăcări tip M10-8.
Monitor american in Vietnam Sursa: warboats.org
Monitor american in actiune Sursa: warthunder.com
Si un clip elocvent aici:
De altfel, procedura de reparaţie capitală şi modernizare a monitoarelor (despre care s-a scris şi pe site) are un câştigător, Dunav S.R.L. susţinut de Navriv S.R.L., Diesel Mecanica S.R.L. şi de către Antwerp Diesel Repair BVBA, aceştia fiind de altfel, singurii ofertanţi.
Ca să rămânem într-o notă pozitivă, constatăm că Dunav S.R.L. s-a mai ocupat în trecut de navele flotilei de Dunăre şi, chiar au ca obiect de activitate principal, reparaţiile şi construcţiile de nave. Despre Diesel Mecanica putem spune că sunt reprezentanţi Caterpillar Marine în România aşa că este destul de clar cam ce se va instala pe monitoare.
Continuăm într-o notă mai puţin pozitivă revenind la recent câştigata licitaţie pentru bărci de tip RHIB. După cum am mai scris pe site, câştigătorul acestei licitaţii a fost firma Opal Construct S.R.L., competitorii fiind Histria Internaţional S.R.L., susţinută de Techno Marine Sp.y.o.o din Polonia şi Marine Specialised Technology Ltd.
Din caietul de sarcini având ca obiect furnizare grui electro-hidraulic pentru ambarcaţiune gonflabilă tip RHIB 12 persoane cu instalare pe corvetele proiect 1048 M – 2 buc., dragoarele maritime proiect 1073 – 3 buc. şi dragorul maritim proiect 1370 – 1 buc. aflăm că bărcile tip RHIB care vor fi manevrate de aceste instalaţii sunt de tip SOF CHASER TM–550 OB, produse de Techno Marine Pl., unul dintre participanţii la licitaţie.
Techno-Marine pl
Tot din caietul de sarcini mai sus menţionat aflăm că se intenţionează acelaşi lucru pentru una dintre corvetele proiect 1048 – Tetal 1, o navă tip Remorcher Maritim 101 – „Viteazul”, proiect MM353 şi o navă tip TMM 531, proiect 406/3 – tanc maritim petrolier (cred ca au greşit şi, de fapt este navă tip TMM 532, proiect 406/3). În acest caz, bărcile tip RHIB ce vor fi deservite de aceste instalaţii sunt tip MIB 530 Military produse de… Marine Specialised Technology Ltd! Vă sună cunoscut? Ar trebui.
Ce concluzii putem trage de aici? Licitaţia pentru bărci RHIB echivalente avea în vedere un necesar de 1 până la 6 complete, iar licitaţia pentru instalarea de grui electro-hidraulic are în vedere nouă bărci tip RHIB, modele diferite. Nu ştim cu certitudine dacă vorbim de bărci tip RHIB procurate în ocazii anterioare sau sunt incluse şi bărci tip RHIB din cadrul licitaţiei câştigate de Opal Construct S.R.L.
Coroborând informaţiile din acest caiet de sarcini cu celelalte licitaţii iniţiate de Forţele Navale Române în această perioadă s-ar părea că au fost lăsate deoparte o corvetă proiect 1048 dar şi un dragor proiect 1073. Daca in cazul corvetelor se are in vedere achizitia a patru noi nave moderne, despre dragoare nu se mai spune nimic, nici macar la nivel de pdf. Asa ca, de ce modernizeaza doar unul pana la trei dragoare?
Un alt lucru care mie, personal, nu mi se pare cea mai bună idee este organizarea unei licitaţii separate pentru instalare grui electro-hidraulic, generată cel mai probabil de urgenţa instalării capacităţii de a opera bărci tip RHIB în locul vechilor şalupe.
Singurul lucru despre care nu se mai vorbeste deloc este Delfinul. Dar despre asta intr-un alt articol.
Nicolae Hariuc
Multumiri, Radu.
Surse:
Citeste si:
Licitaţia pentru livrarea de bărci de tip RHIB (Rigid Hull Inflatable Boat) are un câştigător
Reparații și modernizări aduse corvetelor de clasă „Tetal I şi II”. Ofertanţii
Cred ca ar fi bine ca la acest capitol Ro sa cumpere niste nave de transport + debarcare pentru litoral si pentru flotila fluviala .(nu sti ucum se numesc exact) gen https://fr.wikipedia.org/wiki/LCM-1E
I-am vazut pe cei de la BIM antrenandu-se cu ceva ce semana cu LCVP Mark5 dar nu stiu daca sunt ale noastre sau erau ale aliatilor cu care se faceau exercitiile.
La Dunare, pentru trupe merge orice fel de ambarcatiune iar pentru camioane si tancuri folosim niste bacuri de diferite dimensiuni.
Nu cred ca aici ar fi urgenta.
Mai degraba, as vedea utile cateva Hovercraft-uri mici, pentru Delta Dunarii.
Eventual, commpletate, pentru FOS, cu o versiune militara a jucariilor de mai jos:
http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2354502/Water-way-drive-The-worlds-fastest-amphibious-vehicle-car-boat-just-15-SECONDS.htm
Nu stiu cat de necesar e pentru un singur batalion, in mod normal, pentru zona Delta – Laguna Razelm-Sinoe si Litoral ar fi nevoie de o brigada.
Cu hovercraft-uri s-a incercat si inainte de 89, din pacate s-a oprit.
http://presagalati.ro/la-galati-a-fost-construita-cea-mai-mare-nava-pe-perna-de-aer-din-romania/
Pai io am zis ca am mai avea nevoie de un BIM da’ astia de la minister nu ma asculta 😉
Da FNRo ar avea nevoie de o brigada de desant marin echipata si cu macar 20 AAV-7 A1 printre altele, adica TBT-uri, hovercraft-uri landingcraft-uri si altele.
Deja devine pestrita tare dotarea ipotetica 🙂
TBT-ul, sau cum naiba s-o mai chema are si varianta amfibie parca. Nu te complica cu AAV-uri.
L-am cunoscut pe ing.Matei Kiraly, ‘parintele’ programului de nave pe perna de aer romanesti. A produs o gama variata de ‘hovercrafturi’, atat la Galati cat si la Mangalia. S-a produs si una militara (la Mangalia), ca armament avand montata o turela de TAB . Urma un proiect mai mare, avand 2 turele TAB dar a venit Revolutia si nu s-a continuat…
Avem ceamurile fluviale cu o capacitate de transport de 200 de tone, au fost folosite si in cadrul exercitiului.
Mie mi-ar placea o versiune a astora: https://en.wikipedia.org/wiki/Landing_Craft_Air_Cushion
Mai multa mobilitate, in special cand ingheata Dunarea.
As inlocui vedetele fluviale de 97 de tone cu niste barci mai mici care sa aiba sistemul de propulsie ca aici: http://www.navyrecognition.com/index.php/news/defence-news/2017/july-2017-navy-naval-forces-defense-industry-technology-maritime-security-global-news/5379-video-metal-shark-introduces-new-swamp-shark-propulsion-system.html
Eu stiam ca operatiunile in Delta necesita un grad de silentiozitate. Un LCAC e zgomotos prin natura lui (elici si turbo-pome). De asemenea e mare (60 tone incarcatura de lupta). Mai degraba predecesorul sau, LACV-30:
https://en.wikipedia.org/wiki/LACV-30
Pai de-asta am si spus o versiune a alora. 🙂
Intr-adevar, sunt destul de zgomotoase, dar se pot lua masuri de reducere a zgomotului, similare celor luate in aviatie, cu care are multe in comun.
Avantajele majore sunt lipsa siajului chiar si la viteze foarte mari (nu contribuie la eroziunea malurilor Dunarii), posibilitatea de a muta trupe si armament rapid chiar si atunci cand Dunarea este inghetata precum si faptul ca nu necesita facilitati portuare. La care se adauga faptul ca, in zona lagunara, pot trece direct din mare in lacuri, si de acolo in Delta.
Ca sa visam nitel, o propulsie tip IEP (integrated electric propulsion) cu o turbina pe gaze care sa actioneze motoare electrice, elice proiectate pentru reducerea zgomotului, o sarcina utila de 30 – 40 de tone, ar fi ideal…
Chiar, sa iti pun o intrebare: cat de serioasa e treaba asta cu eroziunea malurilor? Am mai auzit de ea mentionata, dar la mintea mea (amatoreasca; nu le am cu hidrologia) pare ceva care se manifesta dupa muuulte curse, in timp indelungat.
Sunt zone pe Dunare unde se manifesta mai puternic si unde se impun masuri de refacere a malurilor, pe canalul Sulina si bratele Bala – Borcea, Caleia.
Traficul comercial pe Dunare este destul de intens, transportul fluvial fiind mai eficient decat cel rutier sau feroviar. Coroborat cu infrastructura deficitara pe rutier si feroviar, se poate spune ca armatorii de la Dunare fac bani frumosi.
De aici: http://www.lege-online.ro/lr-HOT%C4%82R%C3%82RE-759%20-2006-(72718)-(48).html
” In decursul anilor şi în special în ultima perioada (1995-2005) s-au produs o serie de modificări ale malurilor Dunării şi au apărut zone afectate periculos de eroziune, care pot cauza deteriorarea digurilor şi inundarea zonelor protejate.”
„Sunt identificate 14 zone de risc cu eroziuni de mal active la Dunare ce periclitează siguranţa în exploatare a digurilor de apărare impotriva inundatiilor şi 21 baraje de atenuare a viiturilor şi afectate de fenomenele meteorologice periculoase din lunile aprilie-septembrie 2005.”
„Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinata de acţiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zona şi a acţiunii eoliene în zonele fără plantaţii silvice de protecţie.”
VB-urile noastre (despre ele sunt 100% sigur) au sectiunea prova modificata in scopul prevenirii eroziunii.
Mai multe info despre tranportul fluvial si aici: http://www.infodanube.ro/proiecte/Manual%20de%20navigatie%20pe%20Dunare.pdf
De asemenea, sunt prevazute zone cu limita de viteza pe Dunarea maritima, raportat si la dimensiunile navei.
Prin urmare navele pe perna de aer, numite nave fara pescaj, nu produc valuri & siaj, motiv pentru care nici nu contribuie la eroziunea malurilor in zonele cele mai afectate sau predispuse la asta.
P.S. Probleme din ce in ce mai mari vor fi si in Lunca Dunarii unde, incet-incet, lucrarile de indiguire/pompare etc realizate pe vremea comunismului se degradeaza iar zonele respective devin din ce in ce mai predispuse la inundatii catastrofale.
https://en.wikipedia.org/wiki/Jurmo-class_landing_craft
și suedezii au niște jucării din astea și pentru că sunt bune au început și rușii și ucrainienii să le copie
Salut.Putem vorbi cu finlandezi ca ei au in dotare doua tipuri de nave care din punctul meu de vedere ar fi bune pentru delta dunari
-Patria nemo navy 120 mm turreted mortar sistem
-Watercat m 12
Pentru infanteria marina aceste mici barcute de lupta ar fi nemaipomenite
problema cu turelele alea de 120 mm din cate stiu e munitia, nu e compatibila NATO
in plus, putem face si noi mortiere
ma intreb daca s-a gandit cineva sa faca ceva asemanator cu Vasilek pt 120 mm si sa le upgradeze pe cele de 82 ale noastre pe sistemul respectiv
S-au gandit britanicii la Vasilek si au scos ADIM 81mm.
https://www.rumaniamilitary.ro/noul-sistem-de-aruncator-automated-direct-indirect-fire-mortar-adim
Stati sa ne intelegem,podul facut peste rau,piesele,barcile si ce o mai fi fost pe acolo la exercitiu,apartin armatei romane sau au venit altii cu ele ?!
din cate am vazut, totul apartine armatei romane, e vorba de brigada de geniu si flota de dunare.
La trecerea peste Olt (una din ele) au venit si nemtii cu pontoanele lor.
@ Eroul
Tu chiar vrei sa fii Bula pina la capat, asa-i? Ai vazut filmuletele postate din zona?
Nu ai observat ca navele alea nu erau singure p-acolo? mai erau si Gheparzi, mai erau si MiG-21, F-16 si EF-uri in CAP care asigurau superioritatea aeriana.
pe bune, cind va treziti???
parerea mea, hic…
Da’ tu când te trezeşti?
Hodges vorbea despre nave care asigurau protecţie SHORAD iar eu am zis că era cel mult VSHORAD. Iar Ghepardul e tot VSHORAD.
Aham… 😀 😀 😀
Ca sa fim sinceri, ce asigurau navele noastre era VSHORAD in cel mai optimist caz.
De asta tot zic ca un upgrade la apararea antiaeriana a navelor ar fi mai mult decat necesar.
Asigurau si traversarea cu artileria de la bord, lucru care nu-i putin…
Aia da dar Hodges vorbea despre apararea antiaeriana.
Hodges vorbea de ambele, sprijin cu artileria de 100 si 122 si SHORAD.
A fost o operatiune combinata, la care au participat toate fortele.
@Eroule,
pana nu transforma 2+2 nave (vedete fluviale) in nave AA nu au nici un fel de protectie AA.
Nici Brigada 10 geniu nici Flota Dunarii.
E primordial un sistem AA fluvial. cu radar propriu cu tunuri AA 30-35mm si cu Rachete AA macar Mistral.
dar poate au pe nave macar CA-94m si noi nu stim…
Au lansate de pe umar. Mai demult la Pro Patria au dat niste secvente de unul din monitoare sau de pe o VB in timpul unei aplicatii in delta cu un militar lansand o racheta AA portabila, probabil CA94.
Totusi sa nu uitam faptul ca monitoarele lucrau in comun cu ghepardurile pentru a realiza apararea AA, iar rolul lir nu era doar asta. Acestea mai realizau si sprjinul cu foc de artilerie:cal 100 si 122 al trupelor terestre si al pontonului.
Si da cand vezi un monitor tragand cu tunuri cal 30 mm si cu 14.5 mm ramai un pic surprins. Ar fi fost super daca ar fi avut si o statie de radiolocatie macar un amarat de 104
Steven, cand aveau baza la Tulcea, de Ziua Marinei bubuiau din toate burlanele asa ca stiu cum suna.
Nu mai tin minte, dar nu e posibil sa se rezolve problema cu statia de radiolocatie cu ocazia modernizarii?
Radar de navigatie au sigur si acum.
Dar ceva dmt85m1 avem si noi in dotare ,s a folosit la aceste exercitiu ,nu stiu daca s a fabricat pe vreun sasiu la noi buratino sau daca detinem asa ceva .
hmm… http://www.digi24.ro/stiri/economie/companii/un-alt-producator-urias-de-elicoptere-militare-vrea-sa-vina-in-romania-769502
Black hawk stiu ca se vorbea la un moment dat !
Bene-Laur & Ronin, exista acelasi topic la permiteti sa raportez, puteti discuta acolo cat vreti…
ahh ok. acum vad ca se posteaza si p’acolo…
https://image.ibb.co/fg2V5Q/y100bc_zps3h1zq0yk.jpg
psycho
25 iulie 2017 at 17:45
http://adevarul.ro/international/europa/americanii-umiti-modul-actioneaza-militarii-romani-dunare-video-1_59773d715ab6550cb878d62e/index.html
dincolo de complezenta de rigoare si eu cred ca americanii au fost luati prin surprindere de abilitatile noastre pe dunare…iar flota fluviala e cireasa de pe tort?
bravo soldatilor nostri.
Reply
Am tot citit si eu pe subiect (inclusiv comentariul tau) si am zis ca merita un articol.
merita pentru ca e printre putinele capabilitati pe care le stapanim cu adevarat.