Voi începe prin a-mi cere scuze pentru romgleza din titlu dar, cumva, îmi suna mult mai bine „Concepte USV” decât „Concepte de drone maritime de suprafață”… Abrevierea „USV”, vine de la unmanned surface vehicles/vessels, ceea ce, foarte pe scurt, înseamnă nave maritime/fluviale de suprafață care operează fără echipaj uman la bord, fie prin radiocomandă, fie în mod semi-autonom sau în întregime autonom.
NOMARS și Sea Hunter
DARPA are planuri ambițioase în ceea ce privește construcția de nave concepute din start să funcționeze și să lupte fără un echipaj uman la bord. Se pare că NOMARS înseamnă “fără marinari” și este un efort separat de cel al US Navy de a dezvolta o familie de nave autonome. Totuși, cele două entități vor continua să colaboreze, în special în ceea ce privește rafinarea conceptului de utilizare a acestui tip de navă.
“What we’re able to do is link to that group [developing USVs for the Navy], get information about what missions they are trying to accomplish, the sizing and other constraints, feed that into NOMARS project so that we can take the same class of ship – looking at the same ideas in terms of a hull form – and when we are successful we can dump that right into their tranche and pull that forward a decade from where it might have been on a traditional path.”
USV-urile par să fi ajuns la un nivel de fiabilitate suficient de ridicat astfel încât US Navy să le includă în SURFDEVRON-1 (Surface Development Squadron 1), o escadră experimentală alcătuită din Medium USV (MUSV) de clasă Sea Hunter și distrugătoarele de clasă Zumwalt cărora, în viitor, li se vor adăuga și cele patru LCS care nu mai pot fi modernizate, desprinse din LCSRON 1 (Littoral Combat Ships Squadron 1), USS Freedom (LCS 1), USS Independence (LCS 2), USS Fort Worth (LCS 3) și USS Coronado (LCS 4).
Sea Hunter s-a evidențiat relativ recent cu o crucieră efectuată autonom, prin mijloace proprii, de la San Diego la Pearl Harbor și înapoi, o distanță respectabilă, de câteva mii de mile marine. Cruciera a validat sistemele de navigație, nava respectând COLREG-ul, Regulamentul de evitare a coliziunilor pe mare. Știm că a fost în permanență însoțită de o navă de suport dar s-ar părea că nu a necesitat reparații mecanice sau de altă natură pe parcursul crucierei.
“The Sea Hunter program is leading the world in unmanned, fully autonomous naval ship design and production,” Gerry Fasano, Leidos Defense Group President, said in the press release. “The recent long-range mission is the first of its kind and demonstrates to the U.S. Navy that autonomy technology is ready to move from the developmental and experimental stages to advanced mission testing.”
Probabil US Navy este mulțumită de rezultate, Sea Hunter urmând a avea o surioară și fiind inclusă în SURFDEVRON 1.
Tehnologia necesară navigației autonome în condițiile prevăzute de COLREG pare să se maturizeze, din ce în ce mai multe teste fiind încununate de succes: conform unui tweet emis de US Navy Naval Sea Systems Command (NAVSEA) în data de 4 iunie 2020, navele autonome denumite Ghost Fleet Overlord au efectuat două tranzituri a câte 4 zile fiecare, însumând mai mult de 181 de ore de funcționare în acord cu prevederile COLREG timp în care au parcurs peste 3200 mile marine.
Programul Overlord constă în două faze:
- în prima fază, două nave comerciale au fost convertite în drone autonome, scopul principal fiind validarea sistemelor de navigație autonomă și verificarea fiabilității sistemelor mecanice/electrice de la bord. Testele efective au atins mai mult de 600 de ore de funcționare în medii maritime aglomerate;
- în cea de-a doua fază se vor folosi aceleași nave pe care se vor instala echipamentele de comandă și control furnizate de guvern pentru a fi integrate și testate în condiții grele. Această fază se va încheia în anul fiscal 2021 când navele vor fi transmise către US Navy pentru continuarea testelor.
Programul Overlord va contribui cu siguranță la accelerarea programelor americane Medium și Large USV despre care se vorbește tot mai mult în cadrul US Navy.
Seagull
Seagull este un USV modular produs de compania israeliană Elbit Systems. Nava a fost dezvăluită publicului în februarie 2016 la Singapore cu ocazia unui târg. O stație de control ambarcată la bordul unei “nave mamă” poate controla două Seagull, acestea putând funcționa atât cu echipaj la bord cât și fără echipaj la bord, controlate prin radiocomandă sau semi-autonom/autonom.
Drona este de fapt o barcă de 12 m lungime propulsată de două motoare diesel care antrenează doi arbori port-elice, nava fiind capabilă să rămână patru zile pe mare, fără realimentare.
Nici calitățile nautice nu sunt tocmai rele, USV-ul fiind deplin operațional pe o mare de forța 4 pe scara Beaufort (vânt de 20 – 28 km/h, valuri de 1 – 2 m) și poate supraviețui pe o mare de forța 7 pe scara Beaufort (vânt de 50 – 61 km/h, valuri de 4 – 5,5 m).
Datorită capacității de a ambarca diverse module, Seagull poate îndeplini misiuni de deminare/dragaj, luptă antisubmarin, război electronic, patrulare ape proprii și hidrografice.
Prin urmare, pe lângă suita de mijloace specifice navigației autonome, Seagull poate fi dotată cu senzori electro-optici și infraroșu, diferite tipuri de sonar, de la sonarul cu scanare laterală, trecând prin sonarul cu vibrator imersat (dipping sonar) adaptat de pe elicopterele de luptă antisubmarin până la sonarul tractat, cu adâncime variabilă.
Nu doar suita de senzori este atât de largă: drona israeliană poate fi dotată cu o turelă telecomandată, stabilizată, de 12,7 mm amplasată în fața “comenzii”, tuburi lans-torpilă sau mijloace de explodare a minelor marine.
Seagull a fost avută în vedere de belgieni participând la testele de luptă împotriva minelor ținute cu ocazia competiției olandezo-belgiene de dotare cu noi nave vânătoare de mine dar și în cadrul unor exerciții antisubmarin ale NATO desfășurate în 2018. De asemenea, a participat și la mai multe exerciții antisubmarin ale Royal Navy fiind selectați în etapa a doua a proiectului. Pentru testele din Marea Britanie, Seagull folosește un sonar produs de L3 Harris.
Caracteristicile tehnice pot fi citite aici iar mai jos aveți o prezentare ceva mai amplă a capabilităților sale:
Capabilități USV turcești
Aselsan pare să conducă eforturile turcești de dezvoltare a unei familii de USV-uri dintre care se remarcă modelul Levent. La origine un Rigid-Hull Inflatable Boat (RHIB) de 7,3 m, USV-ul turcesc este propulsat cu ajutorul unui diesel inboard capabil cu ajutorul waterjet-ului să propulseze nava cu peste 30 Nd, autonomia fiind de peste 200 mile marine. Deplasamentul este sub 3 tone, suficient pentru a permite instalare celor necesare desfășurării unor misiuni de luptă împotriva minelor marine, recunoaștere și achiziție a țintelor sau pur și simplu patrulare în zona economică exclusivă.
Sistemul este controlat cu ajutorul unei stații de comandă și control ce poate fi integrată în sistemul de control al luptei al unei “nave mamă”.
Unele concluzii
Noi, pe site, am abordat adeseori subiectul dronelor, indiferent de mediul pentru care au fost proiectate să acționeze. Personal, am relevat în mai multe articole, publicate pe RoMilitary sau pe rnhs.info, dificultățile numeroase inerente luptei antisubmarin sau împotriva minelor marine.
În ultima perioadă, prețul armamentului are o tendință evidentă de creștere care pune presiune pe bugetele militare și limitează numărul de unități ce pot fi achiziționate în limitele acestuia deși nevoile operaționale sunt de cele mai multe ori mai mari. O să repet cu această ocazie și zicala potrivit căreia, uneori, cantitatea este o calitate în sine.
În cazul nostru specific, în condițiile unor pauze extrem de lungi în care armata nu a mai primit echipament nou/modern iar întreținerea și antrenamentul au suferit chiar și mai mult, consider că ar fi poate nevoie să gândim puțin mai… neconvențional.
În aceste condiții, dronele ar putea constitui exact ceea ce ne trebuie pentru a compensa creșterea prețurilor cu nevoia de cantitate iar mai sus avem câteva exemple clare în acest sens. Observăm că Seagull sau Levent folosesc ca platformă proiecte civile existente, punctul cheie fiind de fapt soft-ul necesar navigației autonome, restul echipamentelor putând fi achiziționate de la diverși producători consacrați sau adaptate cum este cazul sonarului cu antena imersată (dipping sonar) adaptat de la un elicopter antisubmarin. Sistemele mecanice și electrice, inima și plămânii oricărui USV sunt din ce în ce mai fiabile, putând asigura autonomii din ce în ce mai mari fără a necesita reparații care ar implica factorul uman. Senzorii sunt și ei din ce în ce mai fiabili, fiind suficient de preciși astfel încât soft-ul să facă diferența între o navă aflată în marș, una la ancoră sau una care nu este stăpână pe manevră.
În opinia mea, este un subiect care ar trebui să țină capul de afiș în cadrul proiectelor Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare. Uitându-mă pe website-ul lor, am găsit (după ce am fost trimis către pagini inexistente, n-am făcut o captură de ecran) doar două proiecte: SISTEM PENTRU DETECŢIE, LOCALIZARE, URMĂRIRE ŞI IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC LA ADRESA OBIECTIVELOR DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ DIN ZONE DE LITORAL – SIROLC și SISTEM DE EVALUARE TEORETICĂ ŞI EXPERIMENTALĂ A PARAMETRILOR BALISTICI PENTRU SISTEMELE ARTILERISTICE NAVALE. Puteți citi mai multe despre ele aici.
Nu știu cum se obțin finanțările la ACTTM și nici ce finanțare primesc de la MApN. Paginile lor cu proiecte navale în curs sau cu proiecte finalizate conduc către pagini inexistente, cel puțin la data redactării acestui articol – 12 iunie 2020, un link către o astfel de pagină aici.
Nu susțin că este ușor să proiectezi și să construiești un USV deși Iulian zice că noi doi ne-am descurca… 🙂 Eu sunt oarecum sceptic. Totuși, apreciez că, pentru o agenție de nivelul ACTTM, aceasta ar trebui să fie o preocupare majoră și nu un lucru excesiv de dificil.
Pentru Forțele Navale Române, USV-urile ar putea îndeplini misiuni de patrulare în zona economică exclusivă suplinind actualul parc de nave militare, misiuni de deminare și de luptă antisubmarin, misiuni care necesită un efort logistic mai mare pentru o căutare eficace. În opinia mea neavizată, USV-urile ar putea prelua inclusiv rolul vedetelor rapide purtătoare de rachete putând acționa în sprijinul navelor flotei ca multiplicator de forța sau, pur și simplu, ca magazie de muniție. Dar suntem departe de acest moment…
Mai jos, m-am jucat nițel cu conceptul de mai sus:
Nicolae
Surse:
Elbit Systems UK Demonstrated USV Capabilities in Anti-Submarine Warfare Trials of the UK MOD
Elbit Systems Integrated Active Towed Array Sonar onboard its Seagull USV
https://fas.org/sgp/crs/weapons/R45757.pdf
Bun articol si merci cà ai atras atentia asupra posibilitàtilor USV.
Doar cu culoarea rosie a carenei proiectului tàu nu sunt multumit. Se poate vedea usor dintr-un submarin.
Dintr-un submarin vezi la cateva zeci de metri prin apa…
Iar in Marea Neagra si mai putin, pentru ca vizibilitatea in apa e la cativa metri…
Multumesc. Pai mai intai o sa-ti vada carena, nu cred ca mai conteaza culoarea operei vii… 🙂
Nu cunosc submarin de luptà din care poti sà privesti altfel decât prin periscop sau la suprafatà.
Era o momealà. N-am avut ràbdare sà astept sfârsitul zilei. Mà multumesc cu doi pesti prinsi. ?
Rafale cred ca poate, tot e omnirol. 😛
Hmm, daca nu-l cunosti tu nu inseamna ca nu exista… 🙂 Oricum, promit sa fiu mai atent data viitoare. 🙂
In mod clar razboiul ASW al viitorului va fi unul dominat de drone, atat la suprafata cat si in imersiune.
Iar aici apare o ciudatenie: desi preturile tot cresc, raportul de pret intre submarin si vanatorul sau (drona) va balansa puternic in favoarea celei din urma.
Una este sa faci lupta ASW cu nave de suprafata si elicoptere, alta sa ai o nava-mama si un puhoi de drone.
Vanatoarea de submarine presupune multe resurse care mai trebuie sa se si coordoneze intre ele. Din acest punct de vedere, cu cat ai mai multe resurse, cu atat ai mai multe sanse sa descoperi submarinul.
Dronele raman alternativa saracului si un mijloc sa-i spunem asimetric pentru combaterea submarinelor.
In toate mediile de lupta, terestru, aerian, naval, asta e viitorul, fie ca ne place fie ca nu. Articolul e foarte bun si sper ca cine trebuie, sa bage la cap. Solutii de finantare se gasesc, capatani luminate sa le proiecteze slava Domnului mai avem. Numai decizie politica sa ne hotaram sa avem.
Teoretic ar trebui sa fie mai simplu decat sa faci UAV-uri….
Dar daca nu crezi ca avem vreo sansa chiar daca am vrea, de ce ai mai pomeni?
N-ar trebui sa fie extraordinar de complicat pentru ACTTM sa faca asa ceva.
Ha? Io zic ca doar trebuie sa asteptam putin, ca imediat scoate ACTTM un prototip usor industrializabil 🙂
Sa rad, sa plang…
Cu linkuri care duc catre pagini inexistente nu cred sa scoata mai nimic prea curand…
lucreaza, n-au timp de pagini web, transparenta, comunicate sau alte fineturi 🙂
Ma…gandesc ca legile de control nu trebuie sa tine cont de nevoia de a zbura… O barca se misca in 2D pe o suprafata relativ plata. Eventual un arbore de comanda separat pentru mare montata.
Problema e la senzori si cum comunica ca „capitanul” electronic.
Ai nevoie de comenzi fly by wire si de un pilot automat bun. Problema e sa fiabilizezi softul si sistemul radar-camere care-ti permit navigatia in siguranta in acord cu regulile Colreg.
Si un soft care sa adopte o anumita alura pe vant tare si mare montata cum ar fi sa tina USV-ul la capa. Asta ar fi inceputul. 🙂
Hai sa lamurim o treaba :
ACTTM stapanea tehnologia dirijarii de la distanta a unui vas-drona acum treizeci de ani . Si anume sistemul Trident de deminare , cu trei dragoare mici , telecomandate, blindate . S-a prezentat sistemul de dirijare , prin calculator , a dronelor . Operatorul sistemului stabilea pasele ce urmau a fi executate de fiecare drona , dupa care dadea comanda de start . Calculatorul urmarea pozitia fiecarei drone ( radar, GPS , IFF , nu-mi amintesc , au trecut aproape treizeci de ani ) si corecta traiectoria Dronele aveau si ele echipament de bord pentru mentinerea cursului . Exista si posibilitatea comenzii manuale , locale , pilotul le conducea din timonerie pana in sectorul de dragaj si inapoi in port , din motive de siguranta a traficului maritim. Documentatia ar trebui , in teorie , sa se gasesca aici : https://www.acttm.ro/infrastuctura-si-servicii/depozitului-intermediar-de-arhiva-tehnica/
Siatemul a fost scos din uz , alaturi de multe alte sisteme avansate .
A mai ramas in spatiul virtual doar o descriere sumara a lui .
Nicusor, am o presimtire ca ACTTM-ul din 2020 nu mai e acelasi cu cel de acu’ 30 de ani… stii tu, oamenii, etc.
Poate ca in unele cazuri, daca le-ar da teme rezolvate acu’ 30 de ani, or mai sti sa le rezolve la parametrii actuali?
Nu stiu cine a ramas .
Dar cunosc oameni care au plecat din Invatamant/cercetare , civil sau militar .Si au plecat tot in invatamant/cercetare dincolo , nu firme de publicitate Ro , nu management Ro .
Ca sa nu raman dator :
Link-ul :https://www.mangalianews.ro/2016/11/marin-tanase-santierul-naval-mangalia-anii-marilor-realizari-episodul-5-galerie-foto/
Extras din articol :
” Pe fiecare dintre ele, se afla un sistem de dragaj acustic, care avea in componență un “Vibrator Dragaj Acustic”, amplasat in prova, si un sistem de dragaj electromagnetic .
Coca unui “Pui” era construită din tablă de OL gros. 5 mm, sudate; aceasta coca “imbrăca” un Corp Rezistent, din OL gros. 25 mm, tratat termic si detensionat. Corpul Rezistent era format dintr-un cilindru central, care avea ca terminatii, la pupa si prova, cate un corp de formă conică. Toate agregatele Compartimentului Masini si ale Uzinei se gaseau in Corpul Rezistent. In jurul cilindrului central, s‑au incastrat doi solenoizi, din sârma de cupru, ȋn straturi succesive de nestrapol si pânză din fibră de sticlă. Solenoizii, care creau câmpurile electromagnetice pentru dragaj, nu erau acoperiți de tabla cocăi navei. Ei erau protejați impotriva loviturilor, ce puteau apărea in timpul manevrelor de acostare, de dulapi din lemn prinsi pe toata zona imersa, cu prezoane sudate de Corpul Rezistent si piulite. Intre cei doi solenoizi, pe o lungime de cca 3 m, in zona Cuplului Maestru al navei, erau sudate, de Corpul Rezistent, chilele de ruliu.”
Cred ca “puii” sunt inca la Mangalia in asteptarea taierii, cred ca am ceva poza recenta (de anul trecut). Nu stiu de ce imi amintesc ca ar fi fost de inspiratie poloneza, dar poate ma inseala memoria.
Nu vad preocupari in materie la ACTTM, nu stiu daca e o problema de personal, de finantare sau pur si simplu de indolenta si lene. Poate o combinatie.
Nu e ok sa ai link catre proiecte si cand te duci acolo gasesti o pagina care nu exista. Eu pe site la ei am gasit doar doua proiecte, le-am mentionat in articol.
Principala valenta a unei drone nu va fi inarmarea si munitia de la bord, cat disponibilitatea acesteia spre actiuni kamikaze la adresa obiectivelor foarte importante gen centre de comanda on- si offshore, nave de comanda, portavioane, submarine cu rachete nucleare, avioane awacs, radare terestre, unitati terestre de rachete ofensive sau de aparare, etc. Cel putin asta trebuie sa fie dezvoltarea tactica pe care sa se mearga in cercetarea militara si constructia militara din Romania, de azi inainte…
Pt centre de comanda exista deja drone, se numesc rachete de croaziera, bombe ghidate. In cazul aparatelor zburatoare exista rachete ghidate radar, pt radare exista rachete HARM, iar pt restul s-a inventat deja „loitering munition”.
Dronele despre care discutam astazi ofera alte capacitati, cum ar fi: o platforma de senzori de foarte mare mobilitate, nu necesita echipaj, poate fi pierduta, ofera un plus de forta si detectie la sume relativ suportabile.
Sorin,
Eu mă gândesc mai ales la misiuni de dragare și AS…
Esti foarte radical, cu asta trebuie sa fie… Nop, rolul dronelor de acest fel nu e kamikaze, sunt jde mii de scule care rezolva spectrele de misiuni invocate… Un UCAV nu e un sinucigas, de ce trebuie sa fie sinucigas? Dimpotriva, ideea aici e de executare a misiunii, si reutilizare, in principal fiind vorba de protejarea resursei umane, presupus inalt calificata…
viata submarinelor va deveni din in ce in ce mai grea
pai vor avea si submarinele drone, sau chiar o parte dintre ele vor fi drone, in timp ce termenul de „submarin-mama” va castiga teren… pe post de baza mobila de realimentare si punct de comanda.
Cum se rezolva securizarea unei drone? Putem face o drona, asa ceva se face din anii 40-50, dar cum securizam comunicatiile cu drona (mai ales stiind ce dotari au rusii in zona respectiva) si cum securizam drona in sine?
Daca se urca scafrandri sau un elicopter lasa niste oameni pe drona, eventual dupa ce i-au fost taiate comunicatiile, nu risti sa o pierzi?
Din acest motiv cred ca o drona cu un grad cat mai ridicat de autonomie are sanse mai mari sa se descurce cu… „elementele ostile”. De securizat o securizezi la fel cum le securizezi si pe celelalte, Iulian ti-ar putea da aici un punct de vedere mult mai avizat decat mine.
Doar ca cu cat e mai autonoma, algoritmul si senzorii trebuie sa fie capabili sa deceleze intre situatii fin diferite pentru a lua singuri decizii, deci mai complecsi… si asta trebuie foarte bine testat sa nu te trezesti cu incidente si victime nedorite.
Autonoma din punct de vedere al navigatiei. Daca ai armament la bord, omul va lua decizia intodeauna, pe baza informatiilor de la senzori. Nu ma pricep suficient la capitolul asta ca sa-mi dau cu parerea.
Cred ca am mai abordat subiectul: pentru evitarea preluarii controlului se poate implementa un sistem foarte simplu de autentificare, bazat pe liste preincarcate de coduri. Daca USV-ul primeste mesaje neinsotite de codul de autentificare corect, poate intra pe pilot automat, unde se pot prestabili diferite profiluri (poate urma misiunea de patrulare bazandu-se pe niste waypoint-uri stabilite anterior, poate reveni la baza, etc). Rezistenta la bruiaj e un alt aspect, sunt destul de habarnist in domeniu, dar probabil se poate rezolva utilizand transmisia in benzi multiple, cu salt de frecventa.
In ceea ce priveste securitatea fizica, iti dau dreptate: mi se pare foarte greu de asigurat drona impotriva unei echipe de comando care vine la abordaj.
Mie scârbă pe ministrul apărării de naționale ca nu a facut nimic pentru armata româniei si bate joc!!
Uite, mai, ca reusisi!..dupa cate incercari esuate?
Si taman la mine i-a iesit… 🙂
Nu mai raspundeti rogu-va.
Google Translate fail?
probabil e yandex
„de nationale” nu se mai fumeaza de mult. mergi si canta la alta masa, poate ai treaba si noi te retinem.
Scrie, ba, pe ruseste si ne ocupam noi de traducere 🙂
@Armata
Mare dobitocu este tu 😉
„Mie scârba” parca ar lipsi o cratimă, dar nu..
Asa vorbesc rusii in limba lor, fără verb „a fi” la prezent: mie frig, mie lene, eu rus, noi frumoși, asa nu bine etc,….. ei subînțeleg verbul „a fi” la prezent si nu il mai folosesc nici în alte limbi :))
Probabil ca va depinde foarte mult de costul de achizitie al acestor drone. Poate sunt mai conservator, dar eu vad cel mult o utilitate limitata, un fel de platforme mai ieftine (ramane de vazut) pentru senzori sau armament. Utile pentru detectie cat mai timpurie, atac la distanta (din afara razei de actiune a „celuilalt” si eventual protectie AA indepartata (aparent mai toate rachetele AN de mare viteza accelereaza puternic pe ultimii zeci de kilometri – un ecran protector de drone navale navigand la cateva zeci de kilometri in fata flotei le-ar putea intercepta mai usor).
pe viitor orice vas de lupta va trebui sa fie insotit de un mic roi de drone care la primul semn al unei rachete AN pot emite semnale care sa le imite pe cele ale navei mama. O racheta supersonica sau hypersonica va avea mari probleme sa determina care e tinta corecta. Exista deja astfel de sisteme in uz, daca le monteaza pe drone si acestea vor insoti nava tinta, racheta ar avea foarte putin timp sa discearna care tinta trebuie lovita
@Mihai In opinia mea, misiunile principale pentru un USV sunt cercetarea, dragarea si lupta AS, in special pe partea de detectie. Ulterior, pe masura ce proiectul este rafinat se pot ambarca niste rachete anti-nava, USV fiind folosit mai mult ca depozit ambulant de munitie decat ca nava combatanta de prima linie, pentru ca nu are mijloacele de detectie ale unei nave full-size.
Dezvoltarea Sea Hunter a costat 20 milioane USD, dar Sea Hunter are 40 m, e aproape cat o Tarantula si este un proiect dezvoltat de la zero, nu foloseste un proiect/nava existenta. Acum, 20 de milioane USD, mie nu mi se pare mult, probabil ca poti iesi mult mai ieftin folosind proiecte de barci civile.
@Dinu Le poti folosi pe post de contramasuri sau capcane, facandu-le sa straluceasca frumos pentru radarul rachetei.
Fain , chiar ma gandeam ca va fi si ceva si despre ”eventuale …tangentialele ” preocupari ale autohtonilor in domeniul asta …nimic …nasol .
Macar in cercurile de modelism sau robotica pt. juniori gen Palatul copiilor -[ ex Casa Pionierului ] ar fi interesant de abordat ideea .
” Macar in cercurile de modelism sau robotica pt. juniori gen Palatul copiilor ”
A existat o actiune de acest tip acum cativa ani , erai pe site, nu poti spune ca nu stii , in care tineri entuziasti au prezentat conducerii MApN zeci de drone realizate de ei , unele idei in premiera pe plan mondial in ceea ce preiveste softul . . Ai vazut vreuna acceptata ?
Cum sa ia din banii de pensii, alocații de hrana, „baterii” de vin fără număr fără număr și să dea la niste tivili? Mama lor: 7,62 daca nu cotizează mai mult pt burtoși. O dau toți din spatele stemul de stat cu sperietoarea numita Curtea de Conturi și de aia nu se angajează la nimic și nici răspundere sau responsabilitate în cercurile de conducere ale fiecărui minister sau instituții de stat. Doar sa treacă vremea, ne facem că muncim, ne ocupam de afaceri in timpul jobului: mai l pensiune, mai un 5 to go, mai scriem carti, mai un doctorat pe banii statului și vine pensia…De ce vă mirați? Asta e aparatul de stat. Legea lustrației definitive pe lumea cealaltă daca au furat sau nu pot justifica averile până la neamul al 4 lea și de abia atunci faci curățenie.
@nicusor Yep …Poi sa le prezinte Mapn deocamdat e fix ca si cum le-ar prezenta unei turme de ghiboli …la fel ca aia se uita tamp si rumega incontinuare …nu intelege neuronu MAPN ca ce-i aia drona .
De aceea e bine ca Cercurile de modelism sa fie incurajate din alte parti sa mearga in continuare pe proiecte ca oricum ”statul ” n-o sa faca nimic cata vreme ghibolii-s la conducere .