Un subiect care naște în permanență polemici pe acest site, astăzi vom vorbi din nou despre relevanța flotei fluviale în contextul unui conflict modern. Și nu este vorba despre noi ci despre vecinii noștri de sorginte slavă: ucrainenii, rușii și operațiunea militară specială a ultimilor.
Pe lângă ambarcațiunile comandate de ucraineni – Mark VI, americanii au tot trimis ambarcațiuni ușoare în Ucraina pentru a fi folosite în mediul fluvial și maritim costier. Astfel:
- 24 iunie 2022 – USNI News, SUA trimite 18 ambarcațiuni de patrulare în mediul fluvial – 2 (două) ambarcațiuni fluviale de 35 ft (10,66 m), 6 (șase) ambarcațiuni maritime de 40 ft (12,19 m) și 10 (zece) ambarcațiuni de patrulare pentru protecția forței de 34 ft (10.36 m). Șase dintre ele sunt produse de Metal Shark, un producător din Louisiana, US of A.
- 7 noiembrie 2022 – USNI News, SUA anunță că va suplimenta flota fluvială ucraineană cu încă 40 de ambarcațiuni fluviale blindate – „armored riverine boats” după cum li se spune în articol. Acum, nu vă gândiți că acest „armored” înseamnă că acest ambarcațiuni sunt puternic blindate, asemeni unui tanc. În realitate este vorba de protecție balistică împotriva armelor de calibru mic (7.62mm, 12.7mm, eventual 14.5mm, schije etc), protecție realizată din materiale compozite, ușoare, pentru a nu îngreuna prea mult ambarcațiunea.
Ambarcațiune ușoară de luptă produsă de Metal Shark Sursa foto: Metal Shark
Sursa foto: Metal Shark
Sursa foto: Metal Shark
Sursa foto: Metal Shark
Cele de la Metal Shark sunt construite din aluminiu, au protecție balistică împotriva armelor ușoare și arată cam ca în pozele de mai sus.
Ah, dar astea de mai sus pe care le dau americanii ucrainenilor seamănă cu asta de mai jos…
Șalupa FNR – Eugeniu Botez Sursa foto: FNR
Deschid aici o scurtă paranteză despre „blindajul” de care beneficiază astfel de ambarcațiuni ușoare, folosite în operațiuni militare din zone fluviale și maritim costiere. Să luam de pildă CB-90 New Generation, ultima declinare a acestui model de succes și una din preferatele comentatorilor acestui site. Prezentată la DSEI 2021, aflăm că CB-90 NG este construită integral din aluminiu și beneficiază de protecție balistică mulțumită panourilor ușoare din fire de polietilenă și sticlei securizate. (original engleză: „The all-aluminum CB90 NG offers a high degree of CBRN and ballistic protection thanks to lightweight polyethylene lining and safety glass.”).
Polietilena folosită la protecția balistică a acestor ambarcațiuni este un polimer termoplastic cu o structură cristalină variabilă, în cazul nostru fiind cel mai probabil vorba de polietilena de masă moleculară ridicată (UHMW) care reprezintă o versiune extrem de densă a polietilenei cu o masă moleculară considerabil mai mare decât cea a HDPE (Polietilena de mare densitate). Firele de UHMW sunt de multe ori mai rezistente decât oțelul, motiv pentru care una dintre aplicațiile acestui tip de material plastic sunt vestele anti-glonț și echipamentele de înaltă performanță. Mai multe detalii despre polietilenă aici.
Întrebare retorică: de ce credeți că șalupa FNR-ului prezentată într-un articol anterior n-ar putea beneficia de o protecție similară a timoneriei, camerei motoarelor și a altor zone sensibile? Un exemplu puteți găsi dacă accesați acest link. Din câte știu eu, sunt destule companii românești din zona blindării vehiculelor de transport valori care ar putea face acest lucru.
Dar să revenim la prietenii noștri de la nord. Tot acest influx de nave fluviale care vor ajunge în dotarea ucrainenilor a atras atenția celor de la Topwar.ru care au publicat un articol pe subiect. Spicuind din articol, tradus cu Google Translate din rusă în engleză și după în română, așa că scuzați „calitatea” scăzută a traducerii:
Și m-am întrebat pur și simplu pentru că o astfel de decizie a fost luată de… Statele Unite. Părea puțin ciudat. Nici măcar nu am anunțat retragerea trupelor din Herson, iar americanii au anunțat livrarea de bărci blindate fluviale la Kiev. Mai mult, în cantitatea necesară și suficientă pentru desfășurarea ostilităților active pe Nipru.
40 de bărci, și nu unele dezafectate din flota Statelor Unite, dar care servesc efectiv în Forțele Armate Americane. Da, acestea nu sunt „tancuri amfibii” din al Doilea Război Mondial. Acestea sunt mai degrabă „shahid-mobiles” fluviale (n.a. nu mi-e foarte clar ce-au vrut să zică aici). Bărci rapide, ușoare, antiglonț, ușor înarmate. 12 metri lungime, viteza de 40 de noduri…
Și, probabil, vor fi dislocați în zona Ochakov. Faptul că acolo, la Ochakiv, se află baza sabotorilor subacvatici ucraineni, este probabil cunoscut de toată lumea. Și de acolo DRG-urile sunt trimise periodic pe teritoriul Kinburn Spit.
Întrebarea cum vor fi folosite aceste bărci este cu adevărat interesantă. Tocmai în sensul că, mi se pare, bărci americane vor fi folosite doar în versiunea pe care o folosește Statele Unite. Ucrainenii nu vor inventa ceva nou.
Ideea principală a Pentagonului cu privire la utilizarea bărcilor blindate este o formulă simplă. Inteligență plus comunicații, plus control. Mai simplu spus, bărcile fluviale ca unitate de luptă nu sunt destinate operațiunilor de luptă directă. Aceasta este ceea ce a cauzat armele slabe. Dar, uneori, bărcile pot lovi unitățile de trecere sau inamice de pe coastă.
Astăzi vorbim mai ales despre estuarele Nipru și Bug și despre gura Niprului în ansamblu. Dar, după părerea mea, Forțele Armate ale Ucrainei nu vor folosi toate bărcile de acolo. Există și rezervoare. De ce să nu folosiți aceste bărci, de exemplu, pentru următoarea aterizare la centrala nucleară Zaporojie? Sau să arunce mine marine în amonte în fața unui baraj?
În plus, viteza mare a bărcilor face posibilă transferarea rapidă a DRG de-a lungul coastei mării. Aproape orice golf sau estuar al Mării Negre poate deveni o zonă de lucru pentru DRG-urile ucrainene. Și aceasta este o tensiune suplimentară pentru forțele de apărare de coastă. O oportunitate suplimentară de a trage unități din linia de contact.
Dacă râul este navigabil, suficient de larg și curgător, atunci crearea unei flotile fluviale într-un astfel de sector al frontului este destul de logică! Experiența Războiului Patriotic și experiența utilizării ambarcațiunilor blindate de mare viteză în conflictele locale moderne au arătat eficiența ridicată a unor astfel de unități. Utilizarea bărcilor americane oferă un oarecare avantaj APU. Tacem deocamdata.
Deci forțele noastre armate au măcar ceva care poate neutraliza bărcile blindate americane la gura Niprului? Există cel puțin ceva care va ajuta la menținerea controlului asupra Kinburn Spit și asupra Peninsulei Kinburn în ansamblu. Pentru a răspunde la această întrebare, a trebuit să cer opiniile experților Marinei.
Iată opinia căpitanului de rangul 1 al rezervei Serghei Ișcenko, pe care a exprimat-o într-un interviu cu ziarul Vzglyad:
„În plus, este oportun să ne gândim la transferul bărcilor blindate ale flotilei Caspice la Nipru. Au fost transportate de mai multe ori în Marea Azov în perioadele de agravare a relațiilor cu Kiev. Avem nevoie de ele să îndeplinească exact aceleași sarcini pe care doresc să le implementeze Forțele Armate ale Ucrainei cu ajutorul bărcilor blindate americane.”
Soluție complet fezabilă. Nu cred că situația din Marea Caspică este mai alarmantă decât în zona estuarului Niprului. Într-adevăr, traseul de la Marea Caspică la Marea Azov a fost „studiat” temeinic de aceste bărci. Transferul, dacă, desigur, nu este implicată coordonarea birocratică, va dura mult mai puțin decât livrarea de bărci pentru Forțele Armate ale Ucrainei.
Mai mult, căpitanul Ișcenko i-a ajutat foarte mult pe designerii și inginerii noștri în „dezvoltarea” bărcilor blindate fluviale. Pur și simplu a reamintit că avem astfel de bărci. În ce măsură îndeplinesc noile cerințe, nu știu. Aici decizia este la latitudinea experților. Sarcina lor este să modernizeze bărcile.
„Deși aceeași barcă „Buyan” din clasa „râu-mare” a fost creată inițial pentru râuri și are un motor pentru deplasarea în ape puțin adânci. Prin urmare, tot ceea ce avem, este de dorit să aruncăm mai aproape de Kinbur Spit. E mai bine decât nimic.”
Căpitanul rus vorbește despre surata mai puțin celebră a Buyan M cea veșnic lansatoare de Kalibr. Un articol detaliat despre Buyan M puteți citi pe rnhs.info accesând acest link. Buyan sunt mai mici și în loc de Kalibr beneficiază de serviciile unei instalații de proiectile reactive Grad de 122mm.
Versiunea mai puțin cunoscută a Buyan M, Buyan. Canoniera tocmai lansează un proiectil reactiv de 122mm. Sursa foto: Deagel
Nu neapărat cea mai potrivită datorită profilului înalt dar probabil singura soluție a rușilor în zona costieră și fluvială alături de Raptor.
„shahid-mobiles” = RL-118 si RL130 folosite de IRGC, sau ma rog copiile construite de iranieni.
shahid/shahed = martir – nu sa terminat niciodata prea bine pentru distrusii astia folosindu-se de ciuce de genul acesta, de aici si denumirea ca atare.
Multam, Alex!
Noi stam foarte bine la capitolul nave purtătoare de artilerie.
Ucraineni au trebuit să improvizeze cu obuziere îmbarcate pe barje că să poată bombarda insula șerpilor.
Câți nu contau prohodul monitoarelor noastre vezi doamne victime sigure aviației rusesti
Pentru cercetare și infiltrare de trupe în zona Deltei ne bazam pe vedetele blindate și pe bărci de mare viteză semirigide care nu au nici un fel de blindaj.
Ar fi necesare ambarcațiuni de genul asta mici.rapide.blindate
Și așa ceva se poate construi în țară plecând de la modelul de șalupă pe care îl da exemplu în articol
Buyanul asta mi se pare o improvizație că nava purtătoare de artilerie,prea înaltă și fără blindaj semnificativ când există riscul de a fi supus la atacuri de artilerie de pe tarm
Este un oarece noroc ca li s-a schimbat motorul, acum pot urca si in amonte :)… altfel protectia aeriana a navelor fluviale purtatoare de rachete se apropie de zero absolut (0K), sistemele portabile fiind un fel de recuzita pentru emisiuni tv…
Monitoarele nu au ce cauta in afara razei de acoperire a sistemelor AA de la sol Iar motoarele nu sau schimbat din noroc
pentru o viitoare clasa de monitoare un sistem AA capabil sa angajeze drone ,care dupa parerea mea for fi cel mai mare pericol pentru o asemenea nava ar fi obligatoriu alaturi de capacitatea de a naviga si pe mare,un obuzier cu incarcare automata in locul tunului de 100 mm si inlocuirea sistemului Grad de 122 cu un sistem gen ACCULAR care sa foloseasca munitie containerizata atat ghidata cat si neghidata.
Israelul ca o paranteza foloseste containere ACCULAR si pe M270 cea ce ma face sa cred ca ar fi posibil sa fie adaptate si pe Himars.DIscutia mi se pare interesanta deoarece o licenta ne-ar permite sa
aven o solutie comlecta pt Larom si o alternativa,chiar daca nu optima la munitia pentru Himars
O turela precum cea de la programul IM Shorad (Leonardo) american ar fi mai mult decat suficienta avand in vedere ce (n)am vazut pana acum la aviatia rusa. Ca sa lovesti o tinta in miscare iti trebuie ceva mai mult de o bomba chioara sau un proiectil reactiv nedirijat. Probabil ca o drona sinucigasa iraniana este mult mai periculoasa in acest moment. Dar, in principiu, o astfel de drona o dai jos cu orice MANPADS mai rasarit.
https://en.wikipedia.org/wiki/ACCULAR
Nu cred ca stam prea bine… Pe langa vechimea instalatiilor de pe ele (de la mitraliere stil WWII, quad, cu racan in spate, de parca nu s-au inventat RWS-uri in ziua de azi, artileria reactiva model 80 si tunuri de 100) nu par f diverse. Poate eu nu vreau sa fac praf un hectar, poate tintesc 50 m^2, si as vrea un aruncator de bombe (automat, evident), stil Patria NEMO sau AMOS. Poate vreau precizie de 10m la 45 km distanta (IAI Jumper sau vreo piesa smechera de 155). Etc
Ar trebui sa ne gândim la următoarea generație de nave purtătoare de artilerie
Se vor gandi peste 10-15 ani. Momentan, cu exceptia VD-141, au trecut printr-un soi de MLU cam tot ce au combativ, monitoare&VB.
ma gandesc la caiet de sarcini si inceperea unui proiect in asa fel ca peste 10 ani sa incepem constructia primei unitati si peste alti 5 sa o declaram operationala
altfel patim ca in povestea corvetelor unde avem deja 6 ani intarziere,asta daca luam in calcul hotararea lui Ciolos ,daca luam in calcul starea flotei poti spune linistit 15-20 ani
In opinia mea ar trebui sa aiba in vedere trecerea fluvialilor la armament de sorginte occidentala. Daca asta se poate face utilizand actualele platforme atunci n-are rost sa incepi sa proiectezi o noua platforma, cu atat mai mult cu cat le-ai modernizat pe astea pe care le ai. Daca insa pentru asta ai nevoie de o noua platforma, atunci trebuiau sa-nceapa de ieri…
Dar ei d-abia au bani sa le repare/modernizeze limitat pe astea vechi.
De asemenea, daca ajung la concluzia ca le trebuie alte platforme – de exemplu mai mici, mai rapide, nu stiu, zic si eu, atunci ar trebui sa se apuce mai intai de alea.
Sa nu uitam, americanii vor opera din Romania astfel de ambarcatiuni usoare, rapide, ca nu degeaba construiesc bazele alea la Mangalia, Tulcea si Babadag: https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-noi-investitii-americane
De altfel, comandantul (de atunci, 2020) al infanteriei noastre marine zicea ca ei vor vedete blindate de asalt pana-n 2026. Aici, la sfarsit de articol: https://rnhs.info/noutati-la-marea-neagra-vii-turcia-ucraina-romania/
Personal, as renunta la monitoare dar as tine VB-urile ca principala forta de lovire, punct de comanda, un fel de nave amiral. In rest ambarcatiuni rapide de 12-14 m iar pentru maritim costier ceva in genul Mark VI.
ce elevatie superioara e capabil tunul de la UT 30 mkII sa aiba,ca doar trage si ABM si sistemele optoelectronice parca se fac la noi
Nu sunt prea mici VB-urile pt asa ceva? Adica, e mai degraba rolul monitoarelor, si e o diferenta de tonaj semnificativă.
Eu monitorul il vad in rol de punct de comanda plus platforma de artilerie plus AA mediu. Raza de actiune 40-50 km pt orice, msi putin mortiere si mitraliere/tunuri AA usoare.
dar rusii au destule vedete fluviale si nave purtatoare de rachete; ( Clasa Shmel – Project 1204 si ceva gyurza de la ucrainieni; si, parca, si niste salupe rapide americane, tot de la mariupol, trebuie verificat pe oryx…) ;ma rog, cred ca mai au pana vin sa cumpere de la noi salupe Eugeniu Botez 🙂
Oryx e trompeta
Daca tot e Craciun si ne plac multiplii/divizorii lu’ 12…
Infanteria marina din ce am dedus eu din date publice (bat 307) are o companie de TAB C 10 buc (5 marines fiecare) si 2 companii pe barci de asalt Zodiak
Probabil vor AAV 7 pt al doilea batalion.
Asa ca as cere lu Mosu 12 AAV 7 (21 marines fiecare) pt al doilea batalion la pachet cu 6 din astea https://www.damen.com/vessels/defence-and-security/landing-crafts/lcu-3607 care pot fi utilizate si de batalionul de treceri de la Braila
si 12 CB 90 (tot 21 marines) pt primul batalion, daca e posibil cu propulsie modificata (sa aiba in plus ceva motor mic electric pt deplasari silent pe distante scurte)
Daca are cineva relatii la Polul Nord…
Iară de la Damen! Deja devine enervantă obsesia unor… anonimi. Io zic că de la Damen luăm după ce intrăm în Schengen. Punct.
Până atunci [editat] dăm. Nu luăm nimic că am primit destul pe 8.
La fel de enervanta devine obsesia unora de a nu înțelege că la noi aia sunt cei care pot și au și unde construi navele, în afară de vard/Fincantieri, dar se pare că ei au „încărcare” ,nu îi doare burta foarte tare…Damen are cele mai mari șantiere în RO, statul român partener în unul din ele..
E a doua oara cand mentionez ceva produs de Damen…nici n-am stiut ca obsesia incepe de la 1 in sus 🙂 …
Te-ai uitat macar la datele tehnice ? Ai o varianta mai buna ?
Cu holandezii & shengen de acord in principiu, desi s-ar putea sa le placa ce ai propus…
Eu sunt pt un boicot selectiv, cred ca sunt alte variante mult mai la indemana: banci, asiguratori, comercianti cu capital integral holandez. O companie care produce si face export (Damen Galati/Mangalia) ar trebui sa fie ultima pe lista de boicot, mai ales in caz Mangalia unde capital e mixt (51% Statul Roman)…in plus scopul nu e sa-i omori ci sa le reduci veniturile, cota de piata, influenta, eventual sa-i determini sa-si vanda afacerea…scuzati off topicul…
@dan
E musai să le construim la noi? Poate iasă mai ieftin să luăm la cheie din altă parte.
@anonimus
Damen a fost folosit pe post de bâtă de olandeji așa că noi de ce să fim fraieri? Dacă face export înseamnă că-i merge bine și deci putem să luăm de altundeva.
de la Lorient cu spaga de rigoare si contractate azi livrate in 2050 si cu banii inainte daca se poate
@GeorgeB
Da, e musai să fie contruite la noi…macar pt a se întoarce ceva din taxele plătite de noi in locuri de muncă tot de la noi…și pt că avem unde și e mai mult decât posibil…
Damen e in România din 1999…care e faza cu bâta…nu înțeleg….
culmea e că ar fi fost o șansă de a arăta că statul român e corect în relațiile cu licitatiile și companiile ce activează în RO, indiferent cine ar fi câștigat….în schimb ,am făcut o „românească”….
Dan,
Oamenii ăia lucrează acolo, perfect, dăm de lucru la noi în țară.
O fi chiar așa?
Câți sunt angajați la șantierele Damen sunt? Pare-se că în jur de 1500, nu? În loc de 3000 cum promiseseră în 2018 noii patroni.
Și ăștia 1500 nu sunt în conflict de muncă de prin 10 decembrie cu patronatul?
Și în iunie 2021 la precedentul conflict de muncă nu salariații s-au plâns că olandezii preferă să subcontracteze lucrările și să dea afară angajații? Și n-au făcut exact așa? Ba da!
Păi decât să dăm bani la subcontractori din china mai bine să luam din altă parte, că oricum banii nu ajung la noi.
Plus afacerea de pe 8!
P.S. Damen a venit în 2018, șantier naval la Mangalia a fost de pe vremea grecilor dar nici atunci nu era Damen, era Callatis.
si tu in 2017 ce ai facut,ca sa sustii industria navala in Romania tov dragnea si tov tradiceanu ? ca vad ca esti deranjat de ei, creca are SNC niste proiecte de ajutoare de stat si suveici de evaziune fiscala de facem nave pt marina de maxim 5000 de tone cu pret de Gerald Ford
@all
Discutati discutii discutate si ras-discutate. Si rasuflate. Toate offtopic.
Se pare ca sunt incapabil sa prezint elocvent o idee pentru ca ati ratat complet mesajul articolului. Sau nu vi s-a parut suficient de interesant. Nu conteaza.
Asa ca va rog frumos sa va opriti aici.
Scuze de offtopic ,@nicolae !?
@Nicolae
Ok. Scuze!
[Editat: partea offtopic a fost stearsa] Cât despre marina vedem că tragem de fiarele vechi cat de mult se poate. Marina fluvială româneasca are nevoie de vedete ușoare rapide și de investiți . Investiți care ar trebui făcute de mult timp. Din păcate lucrurile se mișcă încet și ineficient.
Flota fluviala română este singura care ar putea să-și îndeplinească decent misiunea în prezent. Din păcate cea maritima există, este minunată, dar ar arăta bine doar la muzeu. Ucrainenii știu că stăteau bine și înainte, de când ne sfidau cu Bîstroe. Raionul Azov le este interzis acum, dar pe Nipru sau în zona costieră ar putea face minuni, inclusiv în Crimeea la niște operațiuni FOS.
Cât despre mesaj, cred că și un analfabet funcțional ca și mine ar pricepe: ne trebuie multe și de tăte, în viața asta dacă se poate?
Salutari tuturor ,am servit la BIM 86-88 ,mai tin minte cate ceva ,fara constructi noi nu cred ca ar fi loc de un nou batalion .