Datorită celor de la Naval News avem ocazia să facem o vizită virtuală la bordul fregatei D-660 Amiral Ronarc’h, prima unitate care va intra în dotarea marinei militare franceze. Nava se află în teste pe mare din octombrie 2024.
Programul francez FDI (Frégate de Défense et d’Intervention) cuprinde cinci unități și a costat contribuabilul francez 3,8 miliarde euro (din care 1,7 miliarde costurile de proiectare și dezvoltare și 2,1 miliarde euro construcția celor cinci nave) în 2017. Astăzi, construcția navelor ar costa 2.686.495.146 euro. Adică, 537.299.029 euro per navă, fără armament.
Principalele specificații tehnice:
- Deplasament: 4500 tone;
- Lungime: 122 metri;
- Lățime: 18 metri;
- Viteză max.: 27 noduri;
- Autonomie: 45 zile;
- Disponibilitate operațională: 3500 ore pe an;
- Hangar și helipad: elicopter din clasa 10 tone + 1 UAV (până la 700 Kg)
- Echipaj: 125 + 28 (detașament aviatic, forțe pentru operațiuni speciale).
Marina militară franceză le consideră nave multirol de linia întâi capabile să lupte în toate mediile și, deși în spațiul public sunt clasificate drept fregate, numărul de bord cu „D” în față ne arată că marina franceză le consideră distrugătoare în ciuda deplasamentului de „numai” 4500 tone. Proiectate înainte de războiul din Ucraina și de atacurile rebelilor houthi din Marea Roșie, primele unități vin cu doar 16 celule de lansare verticală a rachetelor antiaeriene Aster 30 dar navele au fost prevăzute din start pentru un total de 32 de celule.
Un aspect interesant relevat de contractul cu Grecia (sursa Naval News) privește capacitatea de creștere a navelor: astfel, contractual, navele trebuie să dispună de o marjă mai mare sau egală cu 140 tone iar minimul acceptabil este de mai mult sau egal cu 120 tone. Dacă marja de creștere este mai mică de 70 tone, grecii pot refuza livrarea navelor.
Mai jos aveți un desfășurător cu principalele subiecte abordate în cadrul reportajului publicat de cei de la Naval News.
01:05 – Feedback-ul inițial al comandantului cu privire la testele pe mare
02:15 – Principala calitate a FDI conform comandantului
03:35 – Calitățile nautice și manevriere ale FDI
05:38 – Ce capacități tehnico-tactice noi va aduce FDI marinei franceze
08:43 – De ce Naval Group a început programul FDI
10:20 – Centru de luptă dedicat războiului asimetric: O adevărată inovație
14:37 – În interiorul modulului ce conține senzorii și centrul de conducere a luptei – PSIM
15:40 – În interiorul centrului de conducere a luptei – CIC
18:04 – Capacitățile de luptă antiaeriană (AAW) ale FDI
20:22 – Războiul electronic (EW)
21:25 – Războiul antinavă (ASuW)
22:17 – Războiul antisubmarin (ASW)
22:44 – Suita de luptă antisubmarin cu sonar CAPTAS-4 VDS
25:10 – Torpilele de la bordul FDI
27:35 – Puntea de zbor și capacitățile elicopterelor
28:40 – Centrul de date
30:44 – Controlul avariilor și capacitatea de supraviețuire
32:10 – Propulsia și IPMS
Cred că, la o primă vedere, sunt două caracteristici care ies în evidență în cazul acestei nave: prova cu etravă inversată și catargul PSIM.
O caracteristică distinctivă a acestei nave o reprezintă etrava inversată care formează un unghi ascuțit cu chila navei. Această formă a fost aleasă pentru că ajută la mascarea pasivă a navei în spectrul radio, o soluție adoptată și de americani la distrugătoarele de clasă Zumwalt. Totuși, forma aleasă de francezi pare ceva mai elaborată decât cea aleasă de americani urmărindu-se obținerea unui compromis între efectul de mascare pasivă și calitățile nautice și manevriere.
La un moment dat au circulat prin spațiul public mai multe zvonuri cu privire la comportamentul mai slab pe mare montată al distrugătoarelor de clasă Zumwalt. Evident, marina SUA a negat aceste zvonuri comunicând că navele au fost testate în condiții meteo grele și s-au comportat foarte bine.
În principiu, acest tip de etravă tinde să „spargă” valurile în loc să le „încalece”, îmi pare rău, dar n-am găsit o exprimare mai plastică de atât. Consecința faptului că nava tinde să „spargă” valul în loc să-l „încalece” este o zonă prova inundată frecvent atunci când se navighează cu viteză mai mare pe o mare montată fapt ce reiese și din materialul video postat în articol dar și din poza de mai jos (captură foto din materialul video). Observăm că, pentru a diminua acest inconvenient, francezii au instalat în zona prova un spargeval. Pe de altă parte, acea zonă nu pare să fie utilizată de echipaj atunci când nava este pe mare.
FDI în teste pe mare
Comandantul fregatei își laudă „puiul” spunându-ne că nava se comportă foarte bine pe mare, chiar și în condiții de mare de gradul 6 (vânt de 40 – 50 km/h, valuri de 3 – 4 m), în unele cazuri chiar mai bine decât „surata” sa mai mare, FREMM. Aceasta din urmă, ne spune domnul comandant, are o tendință pronunțată de „slamming” (scuzați romgleza!) atunci când se află într-o mișcare de tangaj. În principiu, fenomenul de „slamming” înseamnă că, pe mare montată, nava cu valurile venind din sectorul prova, tanghează puternic și are tendința de a da „cu fundul de pământ”. În cazul nostru, de a da cu „fundul” de apă. Mai multe informații (în engleză) despre acest fenomen găsiți aici. Sunt convins că există explicații și în română pentru acest fenomen dar eu nu le-am căutat…
Personal, am experimentat fenomenul de „slamming” pe velierele de agrement, mai ales atunci când se navighează la motor pe o mare montată cu valurile venind din sectorul prova. Datorită fundului destul de plat și chilei lestate, prova se ridică destul de violent pe val. Cum ce urcă trebuie să și coboare, aceasta din urmă se produce destul de abrupt, corpul navei „lovind” efectiv apa.
Putem observa din imaginea de mai jos (captură foto din materialul video) că FREMM are o mișcare de tangaj destul de pronunțată, partea prova a navei intrând în apă până la nările ancorei (deschiderea din corpul navei prin care lanțul ancorei traversează corpul).
Cel mai probabil, FDI este deplin operațională pe o mare de gradul 6 fiind capabilă să-și opereze elicopterul ambarcat, armamentul și șalupele de la bord.
Fregată FREMM pe mare montată.
Un alt element, specific ultimelor construcții navale franceze, este conceptul PSIM (Panoramic Sensor & Intelligence Module). Practic, francezii au ales să-și pună toate oule în același coș: modulul PSIM integrează atât catargul navei cu toată suita de senzori și comunicații precum și centrul de comandă și control al navei, CIC – Combat Informations Centre, centrul de conducere a luptei.
O lovitură în acea zonă ar putea conduce la incapacitarea completă a navei ceea ce nu mi se pare prea sănătos… În fine, mai jos aveți un scurt material video cu modulul PSIM de pe una din FDI-urile vândute Greciei.
Una peste alta, navaliștii francezi au cu ce să se laude. Fregatele FDI par să fie nave robuste, cu bune capacități de luptă și un deplasament moderat. Navele dispun de spații dedicate găzduirii unei echipe suplimentare de comandă ceea ce le va permite să opereze ca nave amiral la conducerea unei flotile mai mari.
Par să fie deja un succes comercial, Grecia fiind primul client extern, cu trei unități comandate și o opțiune pentru încă o unitate. Versiunea grecească cel mai bine înarmată dispune de 32 de celule verticale capabile să lanseze racheta antiaeriană cu rază lungă de acțiune Aster 30 iar apărarea apropiată a navei cade în sarcina rachetei cu rază scurtă de acțiune, RIM-116 Rolling Airframe Missile, 21 de rachete într-un lansator Mk-144 Guided Missile Launcher (GML).
Cea de-a treia FDI Formion va fi lansată în mai de Naval Group
Prima FDI Kimon va începe testele pe mare la mijlocul anului 2025, livrarea fiind încă programată pentru sfârșitul anului 2025.
FDI face parte din preselecția Norvegiei pentru 5/6 fregate.
Englezii cu Type 26 par ceva mai bine pozitionati in competitia norvegiana… Ramane de vazut.
Prova asta inversata (seamana cu triremele antice) nu opune rezistenta la inaintare mai mare decat una clasica?
Hi , in cazul asta prova micsoreaza rezistenta si totodata micsoreaza acel „pounding” al provei. Impactul in moment ce prova se reintoarce pe apa este mai neted si mai mult: nu tine pe puntea provei
acea cantitate uriasa de apa, ci o micsoreaza.
Acest model a fost incercat la vase container la care s a suprapus un fel de acoperis oval suprapus provei din motivul vitezei ridicate al acestor vase.
https://maritime-executive.com/editorials/x-bow-design-could-help-solve-air-draft-challenges-for-boxships
Si mai mult, majoritatea Tug-supply moderne au aceasta prova fiind obligate sa dea servicii pe mare agitata la acele platforme de foraj marin sau desfasurarea cablurilor/tevilor de gaz maritime.
https://ulstein.com/news/why-is-the-x-bow-particularly-well-suited-for-cable-laying-vessels
Nu
Pe mare agitata reduce rezistenta.
Dar tot pe mare agitata forma evazata, clasica, asigura o mai buna stabilitate.
Acum, decizia fiecăruia.
Bloomberg,
N ai nimerit: Are legatura vaga cu stabilitatea vasului, de nimic.
Forma reduce rezistenta la inaintare si la scufundarea provei,
nici o legatura cu stabilitatea.
„Dar tot pe mare agitata forma evazata, clasica, asigura o mai buna stabilitate.” Din contra, navele cu prova evazata tind sa incalece valurile, rezultand o miscare de tangaj mai pronuntata, uneori ducand si la fenomenul de „slamming” mentionat de Nicolae.
Prova dreapta (axe bow) sau inversata taie valurile, rezultand o miscare de tangaj mai lina (deci mai multa stabilitate). Principalul dezavantaj e ca fiecare val mai mare inunda puntea prova, probabil pana in zona VLS-urilor. Chiar daca pare un inconvenient minor, in conditii arctice asta poate sa cauzeze probleme serioase (apa ingheata, ingreuneaza prova, care se scufunda mai mult, imbarcand si mai multa apa, care ingheata… intelegi unde se poate ajunge).
Mie imi place nava, destul de capabila, singurul lucru unde as comenta e partea de AA, acolo unde grecii cred ca au facut o alegere mai inteleapta, optand pentru varianta cu 32 celule VLS + RAM. Inteleg din video ca se preve in viitor completarea pe partea AA cu MPLS, dar pana atunci poate nu ar fi stricat macar un CIWS artileristic (zic asta cu gandul la drone).
Au fost concepute inainte de Ucraina & Marea Rosie, asa ca este explicabil de ce doar 16 celule, dar ce inseamna sa lasi loc de crestere… 🙂
„With a reverse bow you gain waterline length over a traditional raked bow, which is advantageous for resistance and powering,” says James Roy, yacht design director at BMT Nigel Gee. While this is an advantage, is it enough to sway buying decisions? “On a traditionally raked bow with a bulbous bow you can effectively achieve the same level of powering,” continues Roy. “So the reality is there is no significant advantage of a reverse raked bow from a powering perspective.” Here it appears that the more common raked bow can mimic the advantages of a reverse bow, so it’s the aesthetical values which appear to be the most appealing aspect in terms of power.
But there is also a question of seakeeping – does a reverse bow deal with large sea states with the same integrity as a conventional raked bow? “The reverse bow will have less added resistance in bigger sea states,” comments Roy. “Therefore a vessel can maintain a higher speed in a rough sea. However, it will be far wetter on deck than a reverse bow and the accelerations on a reverse bow will also be lower than on a raked bow for a given speed.”
Due to the variety of pros and cons when it comes to the reverse bow, it is difficult to determine whether the reverse bow holds an advantage over the conventional raked bow. It seems that the more prominent advantages of a reverse bow come with a multitude of compromises which would often defeat the purpose of choosing it primarily based on functionality.”
Frumoasă și interesantă franțuzoaica, dar
Arrowhead 140, cu 18m in plus lungime, a avut loc să pună motoarele în celule separate, eu zic că se merita, aceeași situație ca și cea cu toate antenele într-un coș.
Etrava inversată încetinește nava și crește consumul.
Pentru Marea Neagră e overkill, cine oftează după ea, nu se merită.
Etrava inversata nu incetineste vasul, in mare agitata
vasul este ajutat de forma asta menit sa si mentina viteza cat mai mult. Capitanul decide micsorarea vitezei in acord cu loviturile provei actuale care sunt
indepartate datorita acestei forme.
FDI e overkill pt Marea Neagra dar Arrowhead 140 nu e overkill pt Marea Baltica…
Iata un fain exemplu de gandire critica, ceva ce vedem cam rar p-aci’ pe la noi prin comentarii. Sincere felicitari domnul meu! (nu sunt sarcastic, ca sa fie clar)
Să lăsăm Arrowhead 140 deoparte, că ăla e un distrugător ușor, cum se spune acum la modă. FDI, cum îi zice și numele, este și pentru intervenții, adică proiectare de forță, ceea ce nu e cazul la FNR. Litoralul românesc este într-o menghină, o falcă este otomană și una muscală. Nu putem proiecta forță nici măcar în Georgia sau Insula Șerpilor, chiar dacă am avea A140 și FDI. În momentul de față nu avem nici o navă pe care să se merite să strici o rachetă anti-navă. Cine are A140 în Baltică, are alte pretenții. La noi? Un ceas de-a lui Zisu 500.000$, un NSM 2.200.000$, do the math…
pai pe ce te bazezi ca aici nu sunt puse motoarele in celule separate ca doar este vorba de o fregata nu de o corveta unde spatiul este inghesuit si axele celor 2 motoare nu ai pur si simplu loc suficient ca sa le separi complet.
motoarele paralele filmate la min32
A140, ca și AB, au coșurile decalate
am vazut, merci, chiar nu m-am uitat la aspectul acesta, acum am vazut ca si intre cele 2 motoare nu exista placa verticala care sa minimizeze paguba daca esti lovit acolo.
La lungimea navei ma asteptam sa fie separate ai dreptate.
Din cate stiu eu, FDI au 4, nu 2 motoare diesel. Cel mai probabil, ceea ce au filmat este doar 1 grup motopropulsor/1 sala a masinilor cu 2 diesele cuplate. Or fi francezii mai flower power, dar nici chiar asa…
BTW, recent, au reluat si ei testele de rezistenta la explozii: https://www.youtube.com/watch?v=VWtVfPPNCck&t=2s
https://www.navalanalyses.com/2014/07/aquitaine-class-fremm-frigates-of.html
pare ca FREMM-ul francez nici el nu are declate cele 2 motoare cel putin dupa poza asta.
Stiu sigur insa ca la FREMM a fost unul dintre motivle selectarii de catre USN in fata unui LCS marit si facut fregata – ca la LCS nu erau decalate cele 2 motoare si exista riscul ca o racheta sa loveasca si sa incapaciteze nava complet.
O fi overkill pt balta noastră dar nu poți a nu oftă și a sughița și a face precum pițigoiul……….
Nu poți a te abține să nu dorești să te joci de-a spânzurătoarea cu ștreangul de gat; când noi (Românica) cumpărăm blugi la bucată ,marca turceasca……. și avem vise grandomane ;sperante umede….către crucișătoare galactice…marca „M-UE” !
Cum o fi să fi soldățel naval, terestru, sau dc nu aerian …. și să citești in presa străină și din țară ;despre cum alte armate se înzestrează… și ce jucării primesc marinarii/soldații altor țări…..?
Oare nu te roade invidia …….. și ciuda ; că știi prea bine, că tu (soldatul român) depinzi și încă te zbați cu armament din 1900 toamna!
Offf ce idee năstrușnică îmi mai trecea prin căpșorul ăsta smintit ………(Daca eram acm soldat) ce implică sediul și birourile ălora de iau decizii în numele meu… Ah, ahhhhh…. câteva coktail-uri molotov; bine plasate pe ferestrele larg deschise ,ale decidenților…….parcă ar fi eliberator…….!!!!!
Pe scurt: cum, cum pt numele lu Dumnezeu pot unii…..și noi „NU” ???????
Fiecare design are plusuri și minusuri. Dacă forma asta a provei îmbunătățește calitățile stealth ale navei, atunci cred ca asta e un avantaj major. Prefer să rămân cât mai mult în mod low profile până vine vreo copaie mujica înspre apele mele și să i-o dau când se așteaptă mai puțin, decât să alerg după ea și să ies de sub umbrela bateriei de coastă sau a protecției vânătorilor de pe MK. E simplista abordarea asta dar cred ca e eficientă. E un gând de nespecialist. Cei de meserie, să mă contrazică.
Nu. Nu are legatura cu stealth. Stealth design vorbeste de ungiuri, altele decat 90°.
Editat: offtopic
Eu zic doar atât – haide sa fim realiști , sa nu ne îmbătam cu apa rece !!
România nu excelează in niciun sector – public sau privat și cu siguranța nu va începe cu sectorul militar …
Șansa noastră este o dușmănie mare între britanici, francezi și ruși pe de o parte iar pe de alta parte ținta favorita a rușilor pare a fi una sau mai multe dintre statele baltice …
România nu ar lupta împotriva Rusiei așa cum o face Ucraina sau cum ar face-o Polonia ci ar pleca capul și ar accepta un guvern prorus pentru ca România nu are Leadership politic puternic …
Ma bucur sincer ca sprijinim Ucraina și ca nu ne abatem de la calea europeană , iar asta s-a văzut cu ocazia interzicerii candidaturii președintelui pulimii …
In rest , sa ne bucuram de ce avem ca mult mai bine nu cred ca va fi – avem o forța aeriana decenta ca număr de avioane , mai contează și stocul de rachete , in perioada următoare se va merge pe modernizarea forțelor terestre , iar forțele navale sunt mai la capătul cozii …
Din punct de vedere economic bugetul țării este praf , mulți nu își dau seama cât de catastrofala este situația iar de reforme nu vorbește nimeni , doar creșteri de taxe …
La Orizont se zărește o recesiune destul de urata …
Foarte frumos, dar ce legatura are comentariul tau cu articolul?
Ne spălam privirea ca omul sărac la mașinile scumpe – noi cumpărăm fregate Turcești ușoare iar armatele serioase se dotează cu fregate din clasa … distrugător …
Cu inalta considerație , apreciere și respect pentru Nicolae !!
Editat: troll
ce sa facă francezii in Atlantic cu donele?
X-bow explained
https://lshipdesign.blogspot.com/2015/04/x-bow-beyond-conventional.html
Ce inseamna X-BOW, adica prova inversata
https://www.quarkexpeditions.com/expedition-ships/ocean-explorer
Deunazi cu acelasi vas
https://nypost.com/2025/04/02/lifestyle/passengers-terrified-as-40ft-waves-batter-cruise-ship-on-trip-through-dangerous-drake-passage/