Poate că titlul ar fi trebuit să sune așa: LCS, Zumwalt, încotro? Ce putem noi să învățăm din asta?
Dar să mă explic. În ultimii 20 de ani, US Navy a dat o serie de rateuri de ajungi să te întrebi dacă americanii mai știu să construiască nave de luptă. Asta după ce în 2017 ne-am întrebat dacă marinarii americani mai știu să navigheze.
Printre programele afectate de numeroase întârzieri și depășiri halucinante ale bugetului prognozat putem menționa:
- Littoral Combat Ship, o navă de patrulare cu deplasament de peste 3000 tone, gândită să lupte în apele puțin adânci din zona litoralului împotriva numeroaselor vedete rapide iraniene, împotriva submarinelor diesel-electrice sau a minelor marine, un concept bazat pe module interschimbabile din care nici unul nu este astăzi complet operațional (poate cel de suprafață). În plus, navele clasei Freedom vor beneficia de niște reparații costisitoare la nivelul complicatului sistem de transmisie unde US Navy a identificat o eroare de proiectare;
- clasa Zumwalt, o serie de 32 de distrugătoare revoluționare construite în jurul unor tunuri și unor muniții care nu existau și nu există nici astăzi, nave de suport pentru pușcașii marini. Au fost construite doar trei, niciunul deplin operațional încă. Costurile? Amețitoare!
- portavioanele clasei Ford, unde US Navy a instalat pe prima navă a clasei o serie de noi tehnologii, fără însă a le testa temeinic în prealabil. Alți bani, altă distracție, depășirea termenului de livrare, de operaționalizare dar și a bugetului alocat.
Nivelul încrederii Congresului american în capacitatea US Navy de a lansa cu succes noi clase de nave și noi tehnologii este probabil la un minim istoric. Elanul US Navy de a lansa LUSV pe repede înainte a fost tăiat cu brutalitate de Congres, foarte nefericit de altfel cu “extravaganțele” US Navy din ultimii ani:
LCS
Și, totuși, ce are de gând US Navy să facă cu LCS și cu Zumwalt? S-ar părea că, în ceea ce o privește pe LCS, Oceanul Pacific o așteaptă cu brațele deschise mai ales în contextul reorientării pușcașilor marini americani către o forță mobilă, impredictibilă, capabilă să acopere întreg spectrul unui război expediționar. De altfel, Flota a VII-a este una dintre cele mai solicitate flote ale US Navy, așa că orice navă de luptă în plus este binevenită.
LCS va contribui prin urmare la efortul împotriva Chinei. Iar o idee foarte interesantă ne vine de la căpitanul Dan Straub din U.S. Navy:
The LCS has just what the Navy needs to defend freedom of the seas in the first island chain.
Tactica Chinei în zona pe care o revendică este de a folosi mijloace de luptă „asimetrice”: traulere civile de „pescuit” – un soi de miliții navale sau unități ale Gărzii de Coastă, tocmai pentru a menține întregul conflict la un nivel redus fără a escalada în direcția unui război clasic.
Mai pe românește, ideea Chinei este că, dacă te comporți ca un „proprietar”, chiar și fără a avea dreptul legal la asta, în timp, dacă nimeni nu se opune, vei sfârși prin a fi recunoscut drept „proprietar”. Succesul acestei strategii ar fi un precedent extrem de periculos cu atât mai mult cu cât planeta nu duce lipsă de situații similare.
Un exemplu este cel din aprilie 2020 când navele Gărzii de Coastă chineze au hărțuit o navă de explorare malaeziană în propria Zonă Economică Exclusivă recunoscută internațional. Americanii au trimis într-o primă fază un grup de trei nave conduse de USS America (LHA-6) care nu au putut rămâne în zonă mai mult de o săptămână datorită unui program operațional foarte încărcat, inclusiv un FONOP în zona Spratly.
Prin urmare, americanii au decis să trimită în locul USS America pe USS Montgomery (LCS-8) și pe USS Gabrielle Giffords (LCS-10) (detașate în Singapore) pentru a asista și sprijini nava de explorare malaeziană care a putut astfel să-și îndeplinească misiunea.
Autorul citat definește acest concept de utilizare a LCS drept „maritime counterinsurgency (COIN)” unde nu e nevoie să trimiți ditamai nava amfibie ca să facă treaba unei corvete. Operațiunile periodice de tip FONOP (traversade în zone contestate în baza principiului mărilor libere, deschise navigației) în zona Mării Chinei de Sud executate de către unități „grele” aparținând în principal US Navy sunt considerate de autor „neeconomice” cu atât mai mult cu cât Flota a VII-a este una dintre cele mai aglomerate în termeni operaționali.
Căpitanul Dan Straub sugerează o prezență continuă în zona contestată, executată cu unități navale „ușoare”, așa cum sunt navele de tip LCS. În ciuda armamentul insignifiant prin comparație cu un distrugător sau crucișător al US Navy, ca să nu mai menționez grupurile amfibii sau cele ale portavioanelor, LCS sunt totuși nave ale US Navy și arborează unul dintre cele mai eficiente mijloace de disuasiune la nivel planetar, pavilionul SUA.
Practic, pentru LCS, pavilionul SUA funcționează după același principiu după care funcționează și pavilionul NATO arborat de navele Forțelor Navale Române.
Utilizarea LCS în acest scop ar elibera distrugătoarele și crucișătoarele aglomeratei Flote a VII-a pentru sarcini mai importante, antrenamente și operațiuni de întreținere, motivul principal al accidentelor din 2017. Practic US Navy ar folosi o unealtă adecvată situației din teren cu costuri mai mici și cu beneficiul unei prezențe continue, susținute, în detrimentul unor operațiuni de tip FONOP periodice.
LCS au fost gândite din start cu modularitatea în minte. Cala multi-misiune de pe LCS Freedom are 603 mp iar cea de pe LCS Independence are 1412 mp în timp ce helipadul primei are 678 mp iar al celeilalte are 1031 mp, cifre realmente impresionante. Ambele nave au sisteme de comandă și control precum și sistemele de manipulare necesare operării a numeroase tipuri de vehicule fără pilot, telecomandate sau autonome, submarine, aeriene sau de suprafață. Sistemul energetic și cel de răcire sunt astfel dimensionate încât navele pot primi diverse tipuri de armament non-letal sau chiar arme cu energie dirijată. Nu în ultimul rând, aceste nave au, prin comparație cu celelalte nave de suprafață ale US Navy, un pescaj suficient de mic astfel încât pot accesa zone care până acum nu puteau fi accesate de navele grele (LCS pot folosi 1111 porturi la nivel global, doar 362 fiind accesibile suratelor lor mai mari). Viteza mare este și ea un factor care trebuie luat în considerare crescând flexibilitatea navelor. De asemenea, navele sunt și foarte manevrabile. Mai ales atunci când funcționează în parametri…
Momentan US Navy nu mai acceptă nicio LCS Freedom în serviciu până ce constructorul (Lockheed Martin) nu rezolvă problema transmisiei, recunoscută ca defect de proiectare.
Acest tip de nave pare a fi antidotul ideal pentru actuala postură militară chineză, una agresivă, care forțează limitele dar rămâne în zona gri, fără a escalada până la nivelul unui conflict deschis. O zonă gri care este aplicată cu succes și de o altă putere, Rusia.
O concluzie și pentru noi
Chiar dacă la prima vedere comparația pare forțată, în opinia mea, ideea poate fi aplicată și la nivelul Forțelor Navale Române. În cazul nostru, echivalentul LCS în Marea Neagră ar putea fi nava purtătoare de rachete, un tip de navă despre care am tot vorbit în ultima vreme.
Vorbim așadar de o navă militară (nu a poliției de frontieră sau a altor autorități civile), semnificativ mai ieftin de operat și de întreținut decât o corvetă grea sau o fregată, capabilă să execute o gamă foarte largă de misiuni pe timp de pace (patrulare în apele proprii sau internaționale, cercetare și supraveghere, participarea la exerciții navale dar și la misiuni internaționale de intensitate scăzută dar care necesită totuși prezența unei nave militare), și care să fie totuși relevantă și în cazul unui război (rachete anti-navă cu capacitate de atac la sol, așa cum este NSM-ul).
Ca portret robot am în vedere o navă cu un deplasament de circa 8 – 900 tone, cu propulsie integral diesel, construita după standarde militare cu senzori moderni, capacitatea de a opera vehicule fără pilot (aeriene sau subacvatice) și un armament compus dintr-un tun principal de 57 – 76 mm, artilerie secundară cu tunuri de 20 – 30 mm, rachete anti-navă cu capacitatea de a lovi ținte în adâncimea teritoriului inamic și un sistem antiaerian cu rază scurtă de acțiune pentru apărarea proprie. Nave ieftin de achiziționat, ieftin de operat și ieftin de întreținut.
Zumwalt
Cu cât citesc mai mult despre Zumwalt și viitorul combatant de suprafață al US Navy, cu atât cred că primul va constitui baza celui de-al doilea. Mai multe despre înlocuitorul crucișătoarelor de clasă Ticonderoga și al distrugătoarelor de clasă Arleigh Burke puteți citi aici.
Între timp, distrugătoarele clasei Zumwalt au fost alocate unei unități de test a US Navy – Surface Development Squadron-1 (SURFDEVRON) și în perioada următoare vor… experimenta.
Zumwalt vor fi printre primele nave care vor fi dotate cu rachete hipersonice operaționale. Și cum acestea nu încap în spațiul celulelor verticale standard cu care navele sunt deja echipate, proiectanții vizează locul ocupat de cele două turele cu tunuri de 155 mm. Acestea sunt oricum nefuncționale conform scopului inițial și cu perspective cât se poate de neclare. De asemenea, marina are planuri mari și în ceea ce privește instalarea și testarea unor lasere de mare putere pe Zumwalt.
Până una alta, sistemul de comandă și control al Zumwalt va fi la cârma mai multor vehicule fără pilot (la propriu) pe care le va coordona în cadrul unui exercițiu ce va avea loc în Pacific. Nava implicată este USS Michael Monsoor (DDG-1001).
Cu acest tip de exerciții US Navy încearcă un nou concept de operațiuni dar și ce este posibil și ce nu în condițiile tehnologice actuale.
“This event will incorporate many unmanned capabilities and unmanned capability enablers, including the Super Swarm project, the Medium Displacement Unmanned Surface Vessels (MDUSV) Sea Hunter and Sea Hawk, the MQ-8B Fire Scout Unmanned Aerial Vehicle (UAV), and the MQ-9 Sea Guardian UAV,” a declarat un purtător de cuvânt al US Navy.
Potrivit articolului citat, USS Michael Monsoor va utiliza „abilitățile unice de comandă și control ale navei pentru a controla și coordona în luptă, la distanțe mari, alte nave precum și mai multe vehicule fără pilot (enumerate mai sus).
Zumwalt – centrul de conducere a luptei Sursa foto: navalnews
O concluzie și pentru noi
Navele militare sunt bunuri cu durată lungă de viață (30, chiar 40 de ani). Prin urmare, atunci când achiziționezi un astfel de bun, te gândești că vrei să fie relevant atât astăzi, la data achiziției, cât și peste 30 de ani, cu o modernizare majoră la mijlocul duratei de viață.
Prin urmare, un astfel de bun trebuie ales cu misiunile viitorului în minte. Trebuie să fie modernizabil fără alocarea unor fonduri majore. Trebuie să poată crește în timp, fără modificări structurale costisitoare.
Am remarcat că profilul „stealth” al Zumwalt a luat ochii marii majorități. De fapt, ceea ce este cu adevărat remarcabil la această navă este sistemul de propulsie, capabil să producă nu mai puțin de 78 MW. Și nu neapărat cifrele brute impresionează ci modul în care sistemul poate accesa și distribui această putere către propulsie, sistemul de senzori sau cel de armament.
Un al doilea aspect care trebuie avut în vedere este capacitatea de comandă și control. Capacitatea de a ochi cu proprii ochi și de a trage cu pușca altuia. Lupta în rețea, la toate nivelurile. Este un alt domeniu în care această clasă pare să se facă remarcată, fiind concepută din start cu așa ceva în minte, dovadă impresionantul centru de conducere a luptei din poza de mai sus.
Nicolae
Asadar capitanul US Navy ne explica cum ca au cheltuit miliarde de dolari pe nave care au ca singur avantaj faptul ca sunt purtatoare de drapel.
Programul LCS este o caricatura, ei inca nu stiu ce sa faca cu respectivele nave. Ok, un distrugator poate fi intradevar prea mult in destule ocazii, intrebarea este de ce nu le-a dat prin cap sa construiasca o noua clasa de fregate in loc de LCS-uri?
Iar FREMM-urile sunt exact raspunsul la intrebarea de mai sus: US Navy avea nevoie de o fregata nu de o clasa de nave de care nimeni nu auzise pana atunci si careia incearca inca sa-i gaseasca un rol in marina. Ciudat ca inca le construiesc…
US Zumwalt, pe de alta parte, este o nava cu totul revolutionara. Inca mai au probleme cu dezvoltarea ei, inclusiv pe zona tunurilor electro-magnetice dar Zumwalt sigur va avea urmasi, iar tehnologia dezvoltata odata cu aceasta clasa de nave va avea urmari in US Navy.
Rolul LCS este foarte simplu. Vor lua locul navelor de patrula din clasa Cyclone, lucru știut de la inceputul programului. Că au vrut ăștia că navele astea sa aibă și alte capabilități față de Cyclone și cât de izbutite sunt aceste capabilități este cu totul altceva.
O fi nu zic dar este o diferenta enorma intre amarata aia de Cyclone (320 tone) si ditai Independence class (2700to), basca pretul.
Un Cyclone ca sa ajunga in teatru trebuie sa-l scoti din garla si sa-l urci pe o nava speciala ca sa ajunga in teatru. LCS nu are nevoie de asa, iar cand indicatorul iti spune ca ai nevoie sa te alimentezi cu JP-8 nu trebuie sa tulesti in port pentru ca LCS are capabiltiati RAS/CONREP/UNREP/VERTREP.
Parca vroiau sa inlocuiasca si Avenger MCM cu ele, nu?
@George: LCS-urile sunt rezultatul gandirii de la sfarsitul anilor 90, inceputul anilor 2000: SUA castigase razboiul rece, stersese pe jos cu Irak-ul, Rusi se chinuia din greu sa supravietuiasca iar China era abia la inceputul sprntului fabulos care a adus-o azi in postura de challenger pentru suprematia globabla. Ca atare, doctrina respectiva cerea nave mici, cu pesaj redus, relativ ieftin de contruit si operat care sa faca fata mai degarba unor nave mici si rapide, sa sustina incursiuni la tarm ale echipelor speciale, patrule in zone de coasta. Din pacate, reultatul lasa destul de mult de dorit, si in plus, de la momentul exprimarii doctrinei pana la punerea in practica, lumea s-a schimbat destul de mult. De aceea LCS-urile nu prea isi gasesc locul in US Navy.
Nu pot sa nu remarc similutdinea cu un alt proiect du succes discutabil, F35. Acelasi concept „multirol”, bun la toate, „one to rule them all” care a dus la depasiri fabulaoase de buget, intarzieri enorme si un rezultat final cu performante discutabile. Sunt sigur ca experientele acumulate din joaca cu noile tehnologii sunt valoroase, dar in cazurile astea doua cred ca „nepretuit” e mai mult decat o metafora.
Oricum, pare ca au mai revenit cu picioarele pe pamant: FFG X are la baza un proiect testat si rastestat iar la avioane pare ca ne intoarcem la o oarecare specializare.
Legat de concluziille pentru noi, sunt total de acord cu Nicolae: niste NPR-uri, sau FAB sau cum le mai zice acum, ar fi un multiplicator de forta ideal pentru noi. Sincer, dupa ce vor fi gata corvetele, decat fregate sau submarine, as prioritiza achizia unor astfel de nave.
Din punctul meu de vedere, dupa 2004 (cand am intrat NATO), primul pas ar fi fost sa inlocuiasca racheta anti-nava la nivelul flotei cu una occidentala – baterii de coasta si noi nave purtatoare de rachete. Asta ar fi fost primul pas.
Daca era musai sa luam fregatele englezesti (ca-cam asa pare), macar sa le fi inarmat atunci, conform programului initial (undeva prin 2006 – 2008). Ar fi avut rachete AN Exocet si AA VL Mica pentru ca asta vroiau sa ia. Puteau sa ia si NPR-urile de la briti, ar fi fost aia fericiti.
Inarmarea fregatelor si dotarea cu noi baterii de coasta si noi NPR-uri s-ar fi intamplat concomitent.
Acum mi se pare tarziu pentru fregate…
Fiare si barci sudam si noi…
Problema este la tehnologia pusa pe barca si armament.
Nu partea electrica si softistii sunt problema.
Ne lipseste partea hardware … restul adica..
Referitor la LCS uri, ai grija ce iti doresti sa nu se indeplineasca. RoNavy(si AB urile din MN) are nevoie de 4 corvete, ieri, iar us navy are 4 LCS uri complet operationale(cu 15-20 de ani de viata in ele) retrase in port al caror upgrade la nivelul ultimelor lansate costa doar doua miliarde$. Cam cat alocam noi ptr curvete. Sa nu avem vreo surprise. Iar potretul robot al navei ideale ptr RoNavy creionat de tine se potriveste perfect unei clase de nave, flyvefisken stanflex, din care mai exista vreo 4 de vanzare in porturile daneze. Si care pot inlocui cu succes mustele, cosarul si tarantulele simultan. Cat despre zumwaltt numai de bine. Le vor mai plimba cativa ani prefacandu se ca incearca sa ii rezolve problemele copilariei nefericite. Dar cand vor incepe sa bage morman de bani in intretinerea lor(piesele comandate ptr doar 3 nave vor costa o avere) le vor trage pe dreapta ca pe LCS uri
. Sa speram ca nu le vor lua tot fraierii de serviciu.
Atat LCS,cat si Zumwalt sunt nave din viitor.Nu trebuie privite din perspectiva tehnologiei de azi,ci a tehnologiei din viitor,care fie se dezvolta acum, fie or sa se dezvolte in urmatorii 10-15 ani. Eu vad LCS si Zumwalt ca niste nave de comanda, capabile sa dirijeze o lupta in toate mediile.Bine,dar armamentu?Cred ca pe viitor armamentul nu va fi purtat in totalitate de nave, ci de drone aeriene,de suprafata si submarine,transformand aceste nave in centre de comanda si trasportoare pentru aceste drone. De ce sa construiesti o flota de 100 de distrugatoare(ca si exemplu), cand poti costrui o flota de 20 de nave de comanda cu drone,dronele formand atat capabilitatea defensiva,cat si ofensiva.Acum 21 de ani a aparut Star Wars The Phantom Menace.Cred ca va amintiti de nava aia uriasa care comanda droizii B1 de pe sol. Poate ca aceasta comparatie ii „trasa de coada”,dar intelegeti ideea.Acum 20 de ani o nava de genu pe oceanele noastre era de neconceput.Ei bine cred ca asta ii viitorul.
Nu este trasa de coada, de loc.
O nava comerciala, un transportator, cu drone aeriene si submarine, este cam la indemina oricui, nu neaparat autor statal..
Mai ales ca respectivele drone nu trebuie neaparat comandate de pe nava purtatoare..
Chiar pare o chestie de viitor.
LCS mai putin, Zumwalt mai mult. Ma refer la rolul de comanda si control.
Zumwalt comanda si control, LCS transport la cata capacitate are.Seems legit.
@Nicolae
110% impartasesc pararea cu navetele purtatoare de rachete pt Marea Neagra
Cat despre LCS:
Primele concept (early concept) au aparut intre 2000-2004 si s-au fixat pe trei “pachete de misuni”: MCM, ASW, SUW
Intre 2012 – 2014 deja discuta problem intens
https://web.archive.org/web/20130923091430/http://cdn08.usni.org/sites/default/files/RL33741.pdf
https://www.gao.gov/assets/gao-13-530.pdf
´”both ships had outstanding technical issues at the time of delivery, and the Navy has continued to discover additional problems include the recent reports of a fire occurring on LCS 4 during the shipbuilder’s initial sea trials and issues with water in the lube oil system on LCS 1”
“17 cracks were identified on LCS 1 following delivery and after a period of operations (16 were in the topside, or deckhouse structure, and one was found in the hull) ”
´LCS 1 also has had issues with the failure of one of its gas turbine engines, corrosion, and a leaking seal on the propulsion shaft”
“LCS2 …. has had corrosion in its waterjet propulsion systems”
“LCS 1 experienced weight growth because the Navy directed design changes after the initial ship design phases were complete; the shipbuilder also underestimated the weight of paint and installed parts. As a result, the Navy had to use some of the weight margin allocated for future growth in order for the ship to meet the minimum requirements for mission package carrying capacity”
“many of the systems on the two seaframe variants are not common. Both contractors choose different ways of optimizing the cost and performance of the seaframes they proposed to the Navy. When the Navy chose to buy both variants, it committed to buying ships with differing equipment”
“testing to date has revealed deficiencies with core ship systems on both variants, including performance problems with the 57-millimeter guns and the integrated capability of the combat systems”
“The aluminum ramp that is used to launch and recover vehicles from the ship started to deform when the crew left the SUW module’s inflatable boat on the ramp during transit, contrary to procedure. This in turn compromised the door seal on the stern of the ship and allowed water to get into the waterborne mission area”
“Assessment and Program Evaluation officials that evaluate the LCS program have identified classified concerns with the capability or planned capability and employment of the SUW, MCM, and ASW mission packages. Further, since LCS has only a self-defense anti-a ir warfare capability, it will require protection from a cruiser or destroyer in more advanced anti-air warfare environments, which reduces the LCS’s ability to operate independently and occupies the time of more capable surface combatants that might be better employed elsewhere”
“DOD Cost Assessment and Program Evaluation officials have raised concerns about the new ASW configuration’s deep-water escort capabilities, stating that LCS is not designed to be survivable enough to stay and defend the escorted ship if potential adversaries attack”
Modificari:
LCS1 (Freedom class): additional ballast tanks; change waterjet propulsion system, change anchor system, added aviation storage, improve ramps & doors, ship lengthen by 9 ft.
LCS 2 (Independance): bow & anchor system, added corrosion prevention system, water mist & foam fire suppressions system, change waterjet propulsion
Intre 2016-2019 inca le testau si tot aveau probleme (tehnice operationale si financiare)
https://www.gao.gov/assets/gao-16-356.pdf
https://web.archive.org/web/20160402160813/https://www.fas.org/sgp/crs/weapons/RL33741.pdf
https://www.dote.osd.mil/Portals/97/pub/reports/FY2017/navy/2017lcs.pdf?ver=2019-08-19-113711-803
https://fas.org/sgp/crs/weapons/RL33741.pdf
In final cireasa de pe tort (un sistem atat de complex pt niste nave cu capacitate operationale atat de limitate)
“Four water jets are driven by two symmetrically arranged Combined Diesel and Gas (CODAG) systems, where the high speed combining gear and the low speed splitter gear are separately installed, linked by long intermediate shafts each. Gas turbines (Rolls Royce MT-30 ) and diesel engines (Colt-Pielstick ) can be engaged separately in cruise or higher speed propulsion modes, or jointly drive the water jets achieving a top speed in excess of 40 knots in this CODAG mode. To match with different required water jet speeds, the diesel engine inputs are equipped with two gear stages where the adequate gear ratio is selected via a multi disc clutch engagement”
Tot proiectul e construit in jurul ideii de viteza maxima de peste 40 Nd. Nu-s de ce dracu’ au vrut asta neaparat, mai ales ca pot cara elicoptere, dar a complicat lucrurile foarte mult si, in final, au zbarcit-o rau de tot in cazul Freedom.
In plus, au iesit si mult mai scumpe decat prognozasera, nava in configuratia de baza, fara module, costand undeva pe la 600 milioane USD, departe de cei 300 milioane prognozati.
Conceptul mi se pare interesant, chiar si fara modulele interschimbabile. Daca ar fi fiabile si la pretul initial, ar fi nave foarte bune.
Macar USS Independance este o nava de o frumusete rapitoare asa ca daca este frumoasa ii iertam restul neimplinirilor…
Arata ca un starship destroyer ce-i drept… 🙂
Si are si mai putine belele decat minunea alora de la LM.
asta si cu zumwalt ma fac sa visez.
40 noduri au atins in AmericasCup (30 noduri cu vant din prova in volte) si acolo face sens, aici nu-i vad sensul, ca de rachete AN nu fugi, un tun naval mai bunicel, te ajunge de la cca 100 km si pe nava suprastructura din aluminiu
Daca tu ai niste ciucalai proveniti din Bandar Khomeini care vor sa capaceasca „the daily milk run out of Al Ahmadi” cu un Kornet sau doua (sau mai multe) in timp ce tu iti speli AZP-urile si cotizezi un Benson & Hedges undeva la langa Insula Failaka cum crezi ca-i interceptezi inainte sa te prezinte ei pe tine cu un fait acompli sau in cel mai rau caz sa-ti faci tu publica prezenta in delta aia care protejeaza hogeacul ciucalailor si sa le spui un prietenos „say hello to my little friend”? Oh let me guess, you’d send a frigate out of Minah Salman. Vorba lui Phil Sheridan, the purpose of war is the get there firstest withthe mostest.
din momentul conceptiei, aveau 3 misiuni: MCM, ASW, SUW
uite ca in 2020 acestea nu s-au schimbat: https://www.dote.osd.mil/Portals/97/pub/reports/FY2020/navy/2020lcs.pdf?ver=Zn-LR_bLum48WeIyFdsY2g%3d%3d
pt MCM si ASW nu ai nevoie de 40 de noduri
iar ca sa vanezi niste barci in Golf sau oriunde altundeva, nu cred ca fezabil sa deplasezi o nava care te costa (sub toate aspectele) cat un LCS, cu un depalsament de peste 2300 to
Și cu războiul de suprafață cum stăm? Aruncam copilul cu apa de baie din copaie sau aici nu se pune? In rest poate vrei sa le spui ălora de la NAVSEA cu ce ar trebui sa se mulțumească.
Amaratii aia de ciuhabi persani au facut US Navy sa arunce cu banii dupa LCS-uri?! Pai ce n-aveti elicoptere sa dati dupa aia, n-aveti aviatie care sa va anunte ca vin aia cu barci pneumatice si motoare de agrement? 🙂
Iar pana acum s-a descurcat doamna US Navy foarte bine cu persanii si altii ca ei si fara LCS-uri. mai trimitea un elicopter sa-i cu 0,5, cu o Hellfire, ca vorba ceea au cu ce…
Si elicopterele alea eventual de la un Helicopter Sea Combat Squadron apar pe scena asa din vid sau cum? Gata tati da un amiral sau un comodor din maini si se intimpla lucruri. De ce crezi ca astia au luat un LPD care era pe cale sa fie casat si sa-l transforme intr-o baza expeditionara flotabila? Ca navele actuale care asigura siguranta litorala se numesc Cyclone, Mark VI sau Riverine Commmand Boat au o capabilitate limitata de a sta pe mare pentru perioade indelungate, fara sa mai mentionam ca ultimile doua au bubele lor care le reduce fiabilitatea tehnica. Astia se uita la ciuce care le face lor viata mai usuara in raspunde la anumite cerinte. Un Cyclone in conditii normale il tii pe mare cel mult 10 zile. Un LCS fara URREP/CONREP/VERTREP ill tii pe mare in conditii normale 21 de zile; alfel astia stau pe mare cu lunile.Iarasi ne facem scenarii care sunt total lipsite de realitate si de ce de fapt se intimpla in Golf intre Pasdaran si US Navy.
Va rog eu, renuntati la firismele gen puscas marin. Ce cuc e ala, marinar cu pusca,? Sau un purtator de pusca prin balta? Firism – pe cand era pe la A3, Firea a reusit sa explice cum M1A2 se deplaseaza cu viteza de 35 MPH, pe teren accidentat. Adica, in mintea ei, 35 de metri pe ora, o viteza foarte mica, dar acceptabila pentru un tanc de 70 de tone. Tot in mintea ei. La naiba, de la profesionisti, nu inteleg de ce vin chestii de astea gen puscasi marini. Scuze de corectura.Ce urmeaza, 200 de trupe?
Veriga de bază a regimentului o constituie pușcașul marin. La baza instrucției pușcașilor marini, stau: condiția fizică superioară, abilitățile de folosi armamentul individual de infanterie, capacitatea de supraviețuire și improvizație şi lucrul în echipă, în scopul de a face faţă mediului ostil și a învinge inamicul.
https://www.navy.ro/despre/organizare/structura_bat307.php
De fapt incurci Antena3 cu Prima si pe Firea cu Marie-Jane sau cum o chema pe tipa rapita in Irak. Marea ziarista prezentand Abrams-ul a interpretat 40 MPH ca 40 metri pe ora. Intamplarea a facut sa vad asta in direct urmarind jurnalul stiri al postului.
Marin Puscasu,il cunosc.
Chiar, cum ar fi peste vreo 10-15 ani RoNavy sa inlocuiasca marasestiul si type22R cu cele 3 Zumwalt retrase intre timp??? ???????
Gratis daca le primesti n-avem bani nici sa tinem radarele pornite toata noaptea…
https://m.youtube.com/watch?v=1PaDQmda03M