Programul LRASM avansează. După cum spunea un ofițer de relații cu publicul celor de la Naval News:
“the Navy achieved early operational capability (EOC) for the Long Range Anti-Ship Missile (LRASM) on the F/A-18 in November 2019. LRASM will play a significant role in ensuring military access to operate in the Pacific and in the littorals by providing a long-range surface warfare capability.”
Succesul din noiembrie 2019 urmează celui din decembrie 2018 când LRASM a reușit același lucru și pe B-1B. Doar că, în timp ce F/A-18 poate opera cu patru LRASM acroșate sub aripi, în cala B-1B pot intra până la 24 de LRASM…
Cel mai probabil, se urmărește operaționalizarea rachetei și pe B-52 și P-8A Poseidon. Personal, eu cred că ne uităm la principala rachetă anti-navă a forțelor armate americane pentru anii ce vor urma.
Povestea LRASM a început în 2009, principalele părți implicate fiind U.S. Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), Lockheed Martin și Office of Naval Research (ONR). Aceștia au răspuns nevoii US Navy pentru o nouă rachetă anti-navă care să înlocuiască bătrâna Harpoon, o rachetă concepută în anii 1970.
Articolul s-ar fi putut foarte bine termina aici, dar am decis că merită să fac o trecere în revistă a principalelor caracteristici ale LRASM, să vedem de ce este atât de deosebită o rachetă anti-navă subsonică, departe de standardele actuale – super/hipersonice, atât de prezente în spațiul public în ultimii ani.
LRASM în toată splendoarea cu niște oameni pe lângă astfel încât ne putem da seama de dimensiunile ei Sursa foto: Lockheed Martin
Când vine vorba de LRASM aud numai cuvinte de laudă. Se pare că a câștigat chiar și premii. Dar hai să vedem de ce.
Capabilitățile stealth
Rachetele de croazieră de ultimă generație, așa cum sunt LRASM sau NSM se remarcă prin caracteristicile care le fac greu observabile de către radare (și aceasta este nota în care vom discuta despre stealth în acest articol). Indiferent de dimensiunile rachetelor menționate putem observa formele mai mult rectangulare decât rotunde și prizele de aer pentru admisie cu forme speciale, triunghiuri ascuțite, care amintesc de F-35, F-22 sau chiar de B-2 în timp ce evacuarea gazelor este încă rotundă/ovală ca formă.
De asemenea, corpul rachetei este realizat din materiale care scad semnătura radar a rachetei, cum este de exemplu fibra de carbon.
În pozele de mai jos am evidențiat prizele de aer cu forme specifice obiectelor zburătoare despre care se spune că au caracteristici stealth, a se citi greu observabile în spectrul radar.
Senzorii
Marea majoritate a rachetelor de croazieră anti-navă occidentale sunt ghidate spre țintă de un sistem inerțial în baza informațiilor primite de la radarul de conducere a focului iar după ce ajung în apropierea țintei își pornesc propriul radar activ, devenind astfel foarte vizibile pentru radarul și complexul de contramăsuri al navei atacate.
Rachetele de generație nouă au o abordare pasivă a modului în care detectează ținta. Toate acestea în numele unui nou dicton, iertată fie-mi licența poetică, și anume: emisii zero.
De exemplu, NSM dispune doar de un cap de ghidare în infraroșu, tip imaging infrared (IIR), bănuiala mea – foarte avansat tehnologic, ceea ce ajută racheta norvegiană să evite contramăsurile clasice, bazate pe materiale pirotehnice care ard la temperaturi foarte mari, orbind practic capul de ghidare al rachetei. Pe de altă parte, pentru a fi sigur că nu lovești ceea ce nu trebuie, este nevoie de o întreagă bibliotecă de ”imagini” ale navelor vizate. Subsemnatul a văzut cu ochii lui cum o rachetă cu cap de ghidare IIR ignoră clasicele contramăsuri de tip flares și lovește ținta desemnată pe baza ”portretului” acesteia. Cele mai noi contramăsuri împotriva rachetelor cu cap de ghidare IIR sunt cele de tip DIRCM despre care puteți citi mai multe aici. La aceasta se adaugă și sistemele de tip laser așa cum este cel pe care americanii l-au folosit la bordul USS Ponce și care, teoretic vorbind, ar trebui să fie capabil să ”orbească” o rachetă ghidată IIR. Americanii par a fi cei mai avansați în acest domeniu, noi și noi sisteme laser urmând a fi instalate experimental pe corvetele Littoral Combat Ships (LCS), pe navele amfibii San Antonio și pe distrugătoarele Arleigh Burke.
La LRASM însă, lista senzorilor este mult mai lungă prin comparație cu celelalte rachete anti-navă azi în serviciu:
- radar activ/pasiv. Racheta poate folosi radarul atât în mod activ, atunci când zboară la o altitudine medie pentru a descoperi o navă sau un grup de nave cât și în mod pasiv, atunci când se află în apropierea țintei/țintelor și a coborât la altitudinea de atac. Logica este că în modul pasiv, racheta ascultă/interceptează emisiile navei atacate fără însă a emite unde radio la rândul ei, ceea ce o face susceptibilă de a rezista mai bine la contramăsurile clasice împotriva rachetelor ghidate radar activ și, totodată, mai dificil de reperat și interceptat de radarele și rachetele inamicului.
- sistem de avertizare la iluminarea radar și propriul sistem de contramăsuri. Cu ajutorul sistemului de avertizare, LRASM va ști când este iluminată de sistemele radar inamice ceea ce va declanșa activarea propriului sistem de contramăsuri pentru bruierea radarului inamic.
- sistem IIR despre care am vorbit ceva mai mult mai sus și biblioteca aferentă pentru ghidarea și lovirea țintei, cu capabilitatea de a discrimina țintele (civile, militare, tipuri de nave etc).
- GPS, INS, TERCOM. Adică navigația se face cu ajutorul sistemului GPS (deosebit de rezistent la bruiaj, ne spun ei), al celui de navigație inerțială și al celui de recunoaștere automată a reliefului ceea ce dă posibilitatea platformelor militare echipate cu LRASM de a lovi ținte aflate în adâncimea teritoriului inamic, nu doar pe litoralul acestuia. Despre GPS puteți citi aici, despre INS aici iar despre TERCOM puteți citi mai multe aici.
- Data link (transfer de date) ce lucrează în banda L, furnizat de ViaSat. Sistemul de transmisie a datelor este bidirecțional și permite rachetei să ”vorbească” atât cu platforma lansatoare pentru a primi actualizări, cu alte platforme care-i pot transmite noi informații cât și cu alte rachete LRASM aflate în zbor.
- Deasupra tuturor acestor senzori stă Măria Sa, Inteligența Artificială (IA). O dată lansată, racheta intră în mod autonom, toate informațiile furnizate de senzori fiind diseminate de ”creierul” rachetei care asigură discriminarea țintelor, decide modalitatea de atac, comunică și se coordonează cu celelalte rachete aflate în zbor și se apără în cazul în care este reperată și se încearcă doborârea ei. Nu cred că IA-ul de la bordul LRASM are capacitatea de a învăța, cel mai probabil funcționează pe baza a ceva asemănător principiului IF/THEN.
Alte caracteristici
Aici intrăm la categoria peanuts, sau alune, nu că n-ar fi importante și acestea.
- greutate totală: 1 088 kg (lansare din avion) / 2 000 kg cu booster;
- greutate cap de luptă: 450 kg;
- viteza: înalt subsonică;
- raza de acțiune: peste 200 mile marine (aprox. 370 km);
- lansabilă aerian (F/A-18 E/F Super Hornet – 4 LRASM acroșate, B1-B Lancer – 24 LRASM în cala internă), de pe nave (Mk-41 VLS) și, se pare, se lucrează la capacitatea de lansare din submarin și, posibil, din B-52 și P-8A Poseidon;
- preț estimat: aproximativ 3 000 000 USD.
Concluzii
Toate cele prezentate succint mai sus mă conduc la concluzia, proprie și personală, că, de fapt, ne uităm mai mult la o dronă autonomă decât la o rachetă ”proastă”. Atunci când tu ești lansat spre o zonă și îți cauți singur ținta, diseminezi informațiile primite de la alte platforme (nave, avioane, alte surate), comunici cu alte surate aflate în zbor în zona ta și organizezi împreună cu ele un atac coordonat împotriva inamicului și mai ești și capabil să ”simți” când cineva ”îți vrea răul” și să reacționezi în consecință, apărându-te, atunci pur și simplu, ai trecut la #altnivel. Asta, bineînțeles, dacă ce spune pliantul este adevărat.
X-47 B apuntând cu ajutorul cablurilor arestoare pe un portavion american. X-47 C urma să poată transporta o sarcină utilă de 4500 kg, fix 4 LRASM. Sursa foto: wikipedia
Conceptul însă, este peste tot ceea ce există acum pe piață și nu pot să nu remarc asemănarea cu conceptul din spatele rachetelor sovietice P-500 Bazalt și P-1000 Vulcan, trecând prin P-700 Granit. Doar că la un nivel de sofisticare niciodată atins de conceptul sovietic.
Nu pot să nu mă gândesc la scenariul în care de pe puntea noului portavion decolează căteva, să zicem 12, X-47 având la bord fiecare câte patru rachete anti-navă LRASM. Nu asta era definiția atacului la saturație?
Nicolae
Surse:
https://svppbellum.blogspot.com/2019/10/l-agm-158c-lrasm-missile-anti-nave.html
https://www.janes.com/article/89797/lockheed-martin-awarded-lrasm-upgrade-contract
https://www.lockheedmartin.com/en-us/products/long-range-anti-ship-missile.html
https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-158C_LRASM
https://www.baesystems.com/en/article/long-range-anti-ship-missile-sensor-production-begins
Next-Generation Anti-Ship Missile Achieves Operational Capability with Super Hornets
Să înțeleg că URSS avea deja de mai mulți ani ceva în genul LRSAM?
EDITAT!!! Discutam despre tema articolului.
Gogule, in mod evident tu ai treaba si noi nu vrem sa te retinem …
Sistemul atacului in haita a fost brevetat de URSS. Rachetele P-500/700/1000 erau lansate in haita pe baza informatiilor primite de nava lansatoare de la satelitii de supraveghere.
Principiul era ca o racheta se ridica si folosea radarul activ pentru a confirma directia dupa care comunica informatiile rachetelor din haita. Daca era doborata, o alta racheta ii prelua rolul.
Asta era conceptul.
Dupa cum ziceam si in articol, LRASM, pe langa altele, aplica acest concept „la un nivel de sofisticare niciodată atins de conceptul sovietic.” Logic cumva, tehnologia nu a stat pe loc.
Sovieticii au fost deschizatori de drumuri aici…
Da!
…dar un prospect rusesc?
Mi-e teama ca nu inteleg unde bati…
Batalia prospectelor in contrapondere…!
Uni au drone ultradestepte subsonice si kamikaze,ceilalti au hipersonice posibil mai putin destepte,tot in prospecte,nu?
LRASM va deveni in curand pe deplin operationala. Mai mult decat atat, stim ca loveste tinta, conform video din articol. Cu LRASM am depasit stadiul de prospect.
…ok,eu am vazut aceasta stire ca o contrapondere la anuntul operationalizari hipersonicelor Rusesti.
Nu este cazul.
Rusii nu au astazi nimic similar cu LRASM, toate rachetele AN rusesti au radar de bord.
Un B-1B cu 24 de pocitanii deasta chiar iti baga mortu-n casa si macar din fisa postului pare super-racheta.
N-au scos yankeii o racheta AN nou, precum rusii pe banda rulanta, dar asta pare sa faca toti bani.
Pe de alta parte, ca sa blochezi o LRASM ai nevoie de un radar foarte performant care s-o vada de la distanta.
In privinta sub-sonic/super/hiper-sonic, lucrurile sunt destul de clare: daca ai o tehnologie foarte avansata, n-ai nevoie de ditamai magaoaia supersonica, care ataca in mare viteza sperand sa n-o prinzi. Daca insa iti permiti, tehnologic vorbind, niscai fineturi, atunci o faci sub-sonica, n-o vede nimeni decat cand face Buuuum! si atunci ai o racheta mai mica, poti transporta mai multe etc.
George … cred ca glumesti … subsonic versus hypersonic ….. daca as avea posibilitatea sa aleg mereu as alege ceva super-rapid … ia gindeste-te … LRASM in cel mai bun caz prinde 250 m/s adica de la cei 28 de km distanta de la care incepe sa vazuta de radarul de pe Corveta Soversenii din Flota Pacificului mai are de strabatut 112 secunde pina sa loveasca nava. Adica suficient ca servantii tunului A190 de 100 mm sa isi termine tigara sa activeze tunurile de bord si sa traga 7-8 rafale cind „invizibila” asta ajunge la vreo 2 km de nava. Si daca trece si de 30-40 de proiectile apoi chiar ca va fi a 8-a minune a lumii. Si daca tu de duci acum si ii spui Amiralului Serghei Iosifovici Avakyant ca LRASM se poate apropia mai mult sigur va pune pariu cu tine pe un container plin cu votca ca NU poate.
Si pt ca Nicu a dat ordin pe unitate sa fim STRICT on topic eu vad 2 mari utilizari pt LRASM :
1. Extinderea razei de protectie a marilor grupuri navale din jurul portavioanelor. De ce zic asta ? Desi nu prea le face placere aceste grupuri navale vrind-nevrind mai trebuie sa se apropie si de continente de unde se pot apropia oricind tot felul de copai rapide dar fara radare high-tech la bord. Faptul ca poate fi lansata si de pe B1B Lancer completeaza idea – sunt momente in care un portavion poate trece prin clipe grele : fie a fost deja lovit si puntea este inoperabila si risca sa fie lovit in continuare, fie e bine-merci dar sta in valuri de 15 m si deci mai aterizeaza cucu pe el ori risca un atac de saturatie caruia intregul grup naval nu poate sa ii faca fata.
2. Permite US Navy sa lupte cu tari ca … Iranul. Fie lansind de pe B1B-urile plecate de la Diego Garcia fie (din nou) sa proteje marile grupuri navale care se apropie de coastele pentru lovituri in adincime. De ce zic asta ? Acu citiva un istet general american ia trimis sa faca nani pe smecherii de la Pentagon intr-un exercitiu aero-naval asupra Iranului. El a lansat sute de salupe rapide asupra grupului naval scotindu-l complet din lupta. Taman pt salupe din astea rapide dar cu radare de 2 bani e facut LRASM si nu pt a lupta cu navele rusesti.
Si unde sa le atace- ca la cit de mica e flota rusa pe ansamblu nu ai nici ce sa alegi. Si unde sa le ataci ? In Marea Neagra nu poti ca Bastionul baleaza pina pe coastele Anatoliei basca ca in 5 minute ai deja 2 regimente in aer de ce vrei tu, in Baltica nici musca nu misca ca e St. Petersburg-ul la 2 pasi, in Oceanul Artic nu poti sa misti nimic in pustietatea ca se vede totul ca in palma … mai ramine in Pacific … si acolo flota e mica si nu prea se aventureaza in largul Pacificului.
Iar de bunicul Kuznetov va rog sa nu va luati …. pt el saracu nu trebuie nici un stealth !
Ca la cit fum scoate il vezi din Bora-Bora cind a iesit si el in largul Pacificului!
Sper ca fusei on-topic acum !
Pentru alea rusești trebuie laser Gogule ?
Mai taie guvernu ruman ceva lovele de la politruci shi haitele lor si cred ca va avea si ArmRo bani sa cumpere 100 de LARSM!!!! Le trage FNRo de pe fregate, lansatoare de pe coasta si din aer daca se vrea nu cred ca ne-ar refuza USA o escadrila de 16 F/A-18 EF Super Hornet, cu toate ca in cazul FARo daca s-a inceput cu F-16 Falcon bimotorul logic ar fi F-15 Eagle dar LRASM inca nu este integrata pe F-15 Eagle. Om trai si om vedea!!!!
Eu nu stiu care mai sunt competitorii pentru bateriile noastre de coasta.
S-au inscris si mergem tot pe „clasicele” Harpoon, Exoccet mk 3, RBS mk3 sau 4, NSM? Sau cei de la LM care au venit pe aici erau doar pentru F16 si Apache? Poate ca am primit si o oferta de bunatate de racheta sau o privire asupra viitorului pe subiect. Niste NSM cu LARSM tare bine ar sta la casa omului. Parca vad ca noi prea saraci fiind,la finalul licitatiei, vom trage cu Harpon de practice.
Tot alea patru…
Multumesc. E bine pe undeva ca trecem totusi de la „antice” (Styx) la „clasice” (cele 4). LARSM ar fi fost la categoria „futuristice”.
LRASM e mai degraba la categoria grea, atingand 2 tone in versiunea cu booster pentru lansare de la sol. Nici in versiunea cu lansare din aer nu e chiar usoara, la aproape 1100kg. E si destul de scumpa, dar si ofera capacitati premium 🙂
LRASM nu are inca o versiune operationala ce poate fi lansata din baterii de coasta si, in plus, este si cea mai scumpa dintre cele 4 enumerate.
In conditiile „pretului cel mai mic” si fara criterii tehnice clare, n-avea nicio sansa. Plus ca noi avem nevoie de bateria aia de coasta ieri daca se poate.
Sa lansezi LRASM din baterii de coasta nu e mare smecherie dar e ca si cum ai folosi B2 pentru politie aeriana. Ma indoiesc ca la americani le-a trecut 1 secunda prin cap ideea de a folosi LRASM ca baterii de coasta.
S-ar putea ca in viitor sa le vedem si in baterii de coasta ale USMC, mai ales in Pacific. Dar cred ca asta se va intampla dupa ce vor fi operationalizate pe Mk-41 VLS si puse pe nave in loc de Harpoon.
USMC sunt forta expeditionara si nu cred ca au baterii de coasta. Ei trebuie sa atace malu’ nu sa-l apere. De aparat pe mare dupa debarcare se ocupa Navy.
Momentan USMC se joaca cu HIMARS imbarcate.
Nu au inca, dar vor, au fost mai multe declaratii in acest sens. Ca parte a conceptului de distributed lethality.
Tocmai, dupa ce-ai luat malu’, tre’ sa-l si mentii. Pacificul e mare si are multe insule.
P.S. Din ce s-a inscris la noi in „concurs”, NSM si Saab ar fi cele mai moderne dpdv senzori. Exocet tot pe acolo.
Sa luam Harpoon ar fi o prostie monumentala.
De acord. Dar cooperarea cu americanii de la Boeing cui ramane? Ar fi interesant de criteriile de departajare caci, criteriul pret, daca ramane singur (cum ne place noua) la ofertele de mai sus, probabil Harpoon va fi cea mai ieftina. Si atunci vom trage cu Harpoon.
Harpoon e mai buna ca Styx dar va deveni irelevanta in urmatorii ani. Ar fi prin urmare o afacere proasta. Nu stiu de nicio cooperare cu americanii de la Boeing.
Din pacate, in spiritul clasic autohton, nu cunoastem ce contine caietul de sarcini si e de asteptat ca ai nostri sa fi schimbat conditiile initiale din HG-ul prin care se aproba licitatia.
Deci wait and see. And pray.
La Mulți Ani, Nicolae!
Eu aș pune banii pe NSM, cred că acoperă ce ne-ar folosi și nu ar greva bugetele tare grav.
Pe de altă parte nu sunt într-u totul de acord că Harpoon va fi irelevantă. Suntem de acord că e tehnologie veche, dar irelevantă nu, dat fiind țintele probabile în Pont. Asemenea și ultima iterație de Exocet.
În concluzie, dacă ar fi să aleg, eu aș merge pe contract NSM, cu sau fără licitație, opțiune dezvoltare și integrare minim 15% în industrie (cam acolo estimez că se poate).
Mereu ne-am legat de trecut și tare rău am făcut, deci numai spre viitor rentează să privim!
La multi ani, Flogger!
Mie mi se pare ca se contureaza doua noi directii: fie subsonic si emisii zero, fie hipersonic si Duamne-ajuta! 🙂
De aceea zic, ca pe masura ce vor trece la noi platforme, cele vechi vor deveni incet-incet irelevante si vom pierde si suportul tehnic pentru modernizari. Stiu ca momentan si Harpoon si Exocet au foarte multi clienti, dar ma gandesc ca noi vom ramane cu rachetele astea cel putin 25 de ani. Iar in 25 de ani ma astept la mari evolutii tehnologice. Cam astea ar fi argumentele mele.
Altfel si eu, incep sa inclin spre NSM din ce in ce mai mult, pe masura ce mai citesc una alta. Cu integratul nu stiu ce sa zic, as fi curios ce cuprind cei 15% de care faci vorbire.
Un mic amanunt care, zic eu, va conta: rachetele hipersonice sunt si vor fi mult mai scumpe datorita cantitatii mai mari de combustibil si materialelor speciale.
Finlanda si-a pus in cosul de cumparaturi Gabrielul V – pentru Haminele MLU si noile corvete.
PS si putin off-topic: de ce ‘mniezau nu si-or fi luat NSM-ul de la vecini (ceva mai ieftina, cu cap de lovire mai mic dar si mult mai usoara) pentru salupele alea Hamina si le-au incarcat cu ditamai Gabrielul de abia mai plutesc, n-am inteles. Probabil doreau un furnizor unic…
Gabrielul a fost exclus de deja celebra prevedere: doar din NATO sau UE.
Au dorit uniformizarea cu Squadron 2020 si bateriile de coasta desi NSM ar fi fost mai potrivite pentru Hamina, nave destul de incarcate.
Ai nimerit insa ceva: articol despre Hamina in curand. 🙂
Salut Nicolae, dep8nde care Harpoon, conform Boeing ultima varianta de Harpoon este la paritate cu NSM cel putin si are si raza de actiune marita. Exocet pare iarasi ca nu este capa de drum si ca Franta o va moderniza in viitor, sunt curios restul utilizatorilor de Harpoon din NATO si nu numai ce planuieac pe viitor sa faca.
Salut!
Din cate stiu eu, Harpoon-ul ala smecher nu a fost inca produs. Ma refer la Harpoon Block II+ ER. A fost folosit in propunerea pentru LCS, de unde s-au retras: https://news.usni.org/2017/05/02/boeing-drops-off-littoral-combat-shipfrigate-horizon-missile-competition
Ei sustin ca vor continua dezvoltarea pentru ca exista piata. Eu cred ca daca US Navy renunta la racheta, isi vor baga picioarele.
Nici Exocet n-o va mai duce mai mult de 10-15 ani: https://www.navalnews.com/naval-news/2019/07/will-the-french-british-fc-asw-missile-program-survive-a-hard-brexit/
Ma rog, e parerea mea, nu am pretentia ca e cea corecta.
Eu as merge pe rachete diferite la cele doua licitatii: NSM si ceva ghidat radar activ. Din pacate, la cele ghidate radar activ, cam toate platformele disponibile sunt vechi. Ma rog, m-as uita si la ce aleg britanicii.
Apache e Boeing.
LRSM nici nu e operationala inca…
1. Nu cred ca americanii vor scoate curand la export LRASM.
2. Ca sa folisesti LRASM la intreaga capacitate ai nevoie de o infrastructura care la noi este mirifica dar lipseste cu desavarsire. Pur si simplu nu avem fata, momentan 🙂 , pentru asemenea scula luxoasa. Nu poti sari direct de la coasa la flota de combine controlata prin satelit.
3. Pentru noi cel mai bun ar fi un mix RBS MK4 – baterii, NSM – pe nave, zic eu.
si nici nu avem nevoie sincer, or sa le aduca americanii la Kogalniceanu. Noi ar trebui sa ne concentram pe ceva mai ieftin, chiar daca e batrana Harpoon, o racheta inca potenta
Batrana Harpoon nu prea mai are niciun viitor… Nici macar nu stim daca e cea mai ieftina. O fi relevanta acum, dar ce faci peste 10 ani cand va fi complet depasita? Alta licitatie?
In plus, nu cred ca-si bate capul Boeing sa ne produca doar noua ultima varianta propusa in FFG(X). Poate daca mai sunt si alte cereri.
Peștii mari vor fi puțini, trebuie și o armă ieftină că nu dai cu 3 milioane după o navă de desant sau aprovizionare
Ba eu cred ca dai si dupa asemenea nave, daca opresti desantul maritim ori incurci aprovizionarea unui task group cu carburant si munitie si il obligi sa se opreasca la distanta mare de tarmul tau!
Tocmai ca la LRASM ideea e sa scapi exact de infrastructura aia care la noi lipseste cu desavarsire, racheta fiind conceputa sa reduca dependenta de senzorii externi. Poti sa faci treaba buna si cu niste drone in genul FireScout sau MQ-9 SeaGuardian care sa aiba capacitati de targeting.
Pentru lovirea unor tinte OTH la 200+nm nu cred ca e suficient un FireScout (pe care nu-l avem oricum). Noi nu avem niste elicoptere imbarcate mai de doamne ajuta si vorbim de MQ9 sau P8?
Sa ne uitam la polonezi: fara suport american aproape ca se pot sterge la fund cu JASSM-urile care si le-au luat.
mai baieti si noi de ce suntem in Nato ?daca tre sa cumparam Awacs si Poseidon pai alea deja le are Nato si noi contribuim cu combustibilul necesar pt realimentare pe Baneasa ca de aia tre a luam C4i cu integrare istar cum si corvetele e compatibili cu chestii din astea ,adicatelea nu tre sa luam din astea ca ie scumpe si oricum depindem de Nato sa le folosim ,zau dar nu mai bini facim noi spitali autostrazi si scoli cand o veni rusii sa aibe pe ce sa plimbi pitipoancili romance in mosvici unde sa se trateze de mahmureala ca rachiu si palinca sunt greli si undi sa inveti romanii rusa
Babaiete, latri la copacul gresit! Desi sunt un superfan al LRASM sunt de parere ca nu e de noi momentan. RBS15, NSM, Exocet ne sunt mai accesibile acum.
Eu cred ca vor lua MQ-9, e cea mai ieftina modalitate de a face cercetare in Marea Neagra.
Daca tot vorbi Ciuca de drone inarmate cum ar fi cu cateva sea guardian si predator inarmat
Probabil nu au aceleasi capabilitati ca o platforma pilotata de supraveghere ..sau un aparat gen a 10 ..dar ai putea face cam aceleasi lucruri cu ele
Ideea e sa ai o platforma pentru cercetare.
„12 X-47 având la bord fiecare câte patru rachete anti-navă LRASM”
= 144 mil $
La inceputurile rachetelor ghidate (AN, AT, whatever), avantajul lor era ca distrugi o tinta cheltuind 1-10% din valoarea tintei.
In ultima vreme, procentul asta a inceput sa creasca. La o cautare sumara am gasit costul unui Type052 (inamicul probabil) la 600 mil $.
Daca incapacitezi 1-2 portavioane, 6 distrugatoare si mai scufunzi vreo 6 fregate eu zic ca merita 48 de rachete sau 144mil $. Un Midway cu drone si 0 pierderi omenesti. 🙂
O LRASM costa aproximativ 3 mil USD. In exemplul dat, 1 LRASM = 0,5% din pretul estimat de tine pentru un Type 052.
Capul de lupta are 450 Kg. Poate ca nu-l bagi la fund, dar nici bine n-o sa se simta.
Pai nu dai cu 1 LRASM dupa un Type 052 si mai speri sa-l si bubui. Eu am luat exemplul tau, cu atacul la saturatie
Chiar as fi curios, daca in CMANO asta nou te poti juca cu asa ceva, cam care estimeaza ei ca ar fi nr de LRASM pt a ataca cu succes o grupare de lupta chineza.
Ti-am aratat doar un procent, in baza cifrelor tale. Atat. Daca folosesti 12 rachete pe o tinta de valoare tot iesi la un procent bun. Cu cate trebuie sa dai, intram pe terenul presupunerilor… 🙂
Si ca are un cap de lupta mare, deci e suficient sa loveasca una unde trebuie.
Astea-s date certe. Atat avem.
Si echipajele , oamenii costa??
Ca la racheta nu ii pierzi pe drum ..dar daca ai pierdut 30 marinari ..oare aia costa
daca X47-B se transforma in „C”…..si cara 4 rachete pe el LRASM….cred ca e deranj total pt marina dusmana
sa citez exemplu de mai sus…12 bucati…cu cate 4…….vin gramada pe flota ta…evident…nu pe a noastra…….te cam scapa de cateva barci!!!
sa zicem ca 2 „X”-uri ….iau la capace cate o nava inamica….8 rachete de bine v-am gasit….nu cred ca cei de pe salupa respectiva mai au timp sa doboare si rachetele si X-urile…..
….si daca e asa……12 din astea de zboara iti trimit pe fundul acvariului 6 caiace din panoplie……e trista treaba….
practic …..astea inarmate cu asemnea rachete…..cam fac ce vor pe balta…..
si atunci ce rost are sa iti faci corvete,,….distrugatoare…etc???
nu mai bine plantam pe litoral niste baterii cu asa ceva….sau in genul asta???
vine inamicul pe mare…..ii trimitem o duzina de petarde din astea…..si gata….descurca-te….
……ai scapat de primul val??….stai ca mai avem!!!
cred ca daca pui o sumedenie de baterii de coasta …rezolvi treaba pe luciul apei!
„NSM dispune doar de un cap de ghidare în infraroșu”
Nicolae, o fi un typo s-au am citit eu in viteza? Din cate stiu NSM are si ghidaj intertial, GPS si TERCOM.
LARSM este intr-un fel urmasa lui AGM-84E (aceleasi ghidaje), care era concurenta bunicutei KH59, aceasta batranica regasindu-se si astazi in mai multe modele, unul din ele fiind Kh59Mk2, oarecum similara ci LARSM.
https://defense-update.com/wp-content/uploads/2015/08/IMG_0645.jpg
https://defense-update.com/20150830_missiles_at_maks_2015.html
De remarcat ca si prietenii nostri turci au un model de racheta pe nume SOM cu forme si tipuri de ghidaj imprumutate de la toata lumea.
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/92/SOM_cruise_missile_mockup_on_MSPO_2014.jpeg
Dintre NSM si LRASM as alege cu ohii inchisi LRASM nu pentru capabilitatile „stealth” ci pentru capul de lupta mai mare. NSM-ul in schimb e o racheta frumoasa la forme..
PS.Cred ca ne-ar trebui si noua cate 50 – 100 de bucati din fiecare model. ?
Nu, n-ai citit in viteza. 🙂 Articolul nu este despre NSM, vroiam doar sa evidentiez ceea ce mie mi se pare o abordare noua la rachetele occidentale, si anume partea cu emisii zero. De aceea am vorbit doar despre partea din complexul de ghidare care devine activa cand racheta ajunge in zona tintei.
M-am uitat si eu peste AGM-84E, nu te supara, dar nu mi se pare nici pe departe ca cele doua sunt comparabile tehnologic…
In rest, nu inteleg de ce, despre orice as scrie, se gasesc mereu (cam aceeasi oameni) sa aduca in discutie tehnica ruseasca similara. O sa ajung sa bag disclaimere la fiecare articol ca sa nu ajungem aici. Mereu si mereu, ma simt realmente ca-ntr-o telenovela proasta. Am spus din start ca este vorba despre rachete de croaziera occidentale.
Ca senzori si capabilitati, LRASM mi se pare peste NSM, fie si pentru ca poate folosi concomitent radar activ/pasiv/IIR. Pentru noi orice racheta occidentala de pe piata ar fi mai buna decat ce (nu) avem acum.
Acu’ am inteles. ?
Pai am mai pus si alte modele de rachete (si rusesti) ca ii bagasi printre randuri si pe sovietici. Tinand cont ca rusii sunt tot sovietici am zis ca ne luam cate o punga de chipsuri sau popcorn si ii dăm iarăsi cu comparatia la un brainstorming.?
Sorry..
I-am bagat pe sovietici doar cu P500/700/1000 pentru ca mi s-a parut ca observ acelasi modus operandi.
Totusi, in cazul LRASM, tehnologiile folosite pentru atacul in haita sunt mult mai sofisticate decat la cele sovietice si e oarecum normal, rusii n-au mai investit semnificativ in P-uri despre care wikipedia zice ca vor fi inlocuite cu Zircon. Din nou, o abordare complet diferita de cea occidentala, rusii marseaza pe hipersonic foarte mult, dar se bazeaza in continuare pe Kalibr si pe Oniks. Declarativ, Zircon va fi si ea generalizata la nivelul flotei, dar personal cred ca mai dureaza.
Si in proiectul franco-britanic pentru o noua racheta AN, s-ar parea ca britanicii vor in continuare ceva in genul LRASM in timp ce francezii ar vrea sa mearga spre super/hipersonic. E un proiect care merita urmarit, europenii au suficienta forta tehonologica astfel incat sa iasa ceva foarte interesant.
De comparatii in cifre seci (raza, viteza) sunt satul si nu mi se mai par totul. Personal nu le mai acord aceeasi importanta ca inainte pentru ca toate sunt in aceeasi zona. Mi se par mult mai importante comparatiile intre capetele de ghidare sau modul de actiune al rachetei, ca sa dau un exemplu. Atat cat se poate deduce din pliante. Si cu asta am incheiat. 🙂
“In rest, nu inteleg de ce, despre orice as scrie, se gasesc mereu (cam aceeasi oameni) sa aduca in discutie tehnica ruseasca similara.”
@nicolae
Au și ei rostul lor… precum “gândacul și autostrada”. Placa este întradevăr aceeași și aceeași, la nesfârșit. Măcar dacă o făceau din alte motive decât din convingere (cu cei care sunt convinși de un anumit adevăr este cel mai greu să faci ceva care este contrar propriului lor adevăr, iar pentru ei, lumina răsare întotdeauna de la “moscva”)
Am impresia că pentru ei chiar nu contează decât ceea ce doresc ei, fără a accepta și o altă opinie sau un alt parcurs. Defapt cred că asta este. Acum mi-a picat fisa. Parcursul dorit de ei, este total divergent cu cel dorit de majoritate, doar că ei sunt mai… vocali.
@Doru, daca citesti putin comentariile de cateva luni iti vei putea face o parere. Motivul meu e dezbaterea, al tau?
Comparatii s-au facut intotdeauna pe acest site, cred ca asta e o chestie de brainstorming. Ma rog, asta e parerea mea, vad ca nu toata lumea doreste sa dezbata cu mine. ?
Tinand cont ca ai dat reply la o conversatie intre mine si @Nicolae, eu te invit sa citesti toate comentariile mele si sa ma convingi tu pe mine, daca poti, ca nu este cum spun eu. ?
PS. Recitind comentariie de pe aceasta pagina, chiar nu inteleg cu ce am iesit eu din tipar.. nu am adus in discutie hipersonice, supersonice ci doar o comparatie LRASM vs NSM, o mica corectie si un alt punct de vedere care ar contrazice o afirmatie, si anume SOM si KH59. Decat atat. Nu inteleg de ce nu am avea voie sa dezbatem sau sa ne oprim la semnalul stop al agentului de circulatie.
PS2 La celalalt articol am ajuns de la portavioane sa discutam electronica, economie si cine a descoperit america. ? Nu e rau deloc, se numeste socializare, cunoastere si schimb de opinii.
Ok, unde a disparut toata gasca aia care zicea ca NSM se intimideaza in MN, ca nu are cap de lupta suficient de solid, ca nu stie swahili samd
Aia cu „intimidatu” imi apartine mie, capu” de lupta „little” apartine marinei noastre stramosesti. Cred ca sunt pe la Constanta…
Nu erai tu, erau cativa care ziceau cu IIR-ul ca nu distinge tinta
Sa nu exageram, capul IIR e mai chior nu orb in atmosfera cu umiditate crescuta (ceata, ploaie, etc), tine de legile fizicii. Racheta poate depasi cat de cat limitarea prin alte strategii (gps, nav inertiala, alte surse de date din zona, etc)
# Eram si eu printre ei, ma intrebam daca umiditatea crescuta de la MN nu-i va crea probleme. Cand o dau pe laturi, o dau, se pare ca nu-i creaza nici o problema.
Din toata pseudo-licitatia a ramas povestea aia ca bateriile de coasta sunt nave 😀 cred raspunsul ala a cracanat de ras juma de armata
E grele cunoasterea pt unii zbecialisti 😀
Si mie, capul NSM e relativ mic fata de restul, sa nu mai zicem de LRASM.
Se aplică altă tactică, dacă ai reușit să „luminezi” nava inamică cu prima rachetă, poți să mai trimiți două, ținta va fi mai vizibilă, sau poți fi omenos și o lași să se târâie acasă
Nu a disparut, e doar mai putin zgomotoasa 🙂
Nu mi-am schimbat parerea, capul IIR are in continuare hibele lui si incarcatura e cam usurica. Cu toate astea o abordare rabinica a problemei ar recomanda un mix IIR-radio, de ex NSM – RBS15 MK4, precum polonezii si nemtii.
Treaba cu swahili se poate rezolva cu Machine Learning 🙂
A iesit bine pana la urma, n-am luat nici NSM,nici Exocet,nici Harpoon.
Vb lui Hagi, sa fie bine,ca sa nu fie rau
RM este for de dat cu parerea nu decizional; decizia e la altii cu capetele mai grele (adica creiere mai mari 🙂 ). Oricum, e o intarziere a programului nu o anulare a lui si posibil sa se fi limpezit oarecum apele. Cu toata polemica, cred ca s-au bucurat de intarziere doar neprietenii. Idem la corvete.
Made in PSD,ca aia au fost master of disaster.A fost totul calculat, n-au vrut sa cumpere, au simulat
Din pacate nu toti au creiere, nu e chiar parfum de trandafiri printre politicieni,din contra
Eu la asta ma gandeam cand am facut jocul de cuvinte (The brain – 1969):
https://www.youtube.com/watch?v=5tyLYnHSuSs
Politicienii cu creier din intreaga istorie moderna a Romaniei pot fi numarati pe degete. Restul, umplutura de paie, lavete, ziare mototolite sau chiar vid inaintat ca la lampi.
@talos ai sa fi surprins dar destui consilieri „specialisti” in securitate la diversi cand cauta pe google gasesc site-ul asta.