Conform unei știri publicate pe portalul The Royal Institution of Naval Architects (link aici) aflăm că, în iunie 2023, Agenția daneză pentru achizițiile în domeniul apărării a semnat un acord cu Danske Patruljeskibe – un consorțiu format din Terma, Odense Maritime Technology și PensionDanmark – pentru proiectarea unei noi generații de nave de patrulare pentru forțele navale daneze.
Conceptul ales este unul care ridică modularitatea și flexibilitatea unei platforme navale la noi standarde, marina daneză fiind singura care a reușit până acum să implementeze cu succes un astfel de concept. Astfel, la început au fost navele modulare din clasa Flyvefisken „Standard Flex 300”, construite pentru Marina Regală Daneză în anii 1980, care au folosit o platformă navală standard și sisteme de arme containerizate care au permis reconfigurarea (relativ) rapidă a navelor, de obicei în circa 48 de ore, permițându-le mai multe configurații dedicate, de la misiuni de patrulare/controlul poluării până la misiuni de luptă anti-navă și antiaeriană trecând prin misiuni de luptă împotriva minelor marine sau misiuni specifice puitoarelor de mine.
Conform acestui acord, Danske Patruljeskibe va fi responsabilă pentru proiectare, integrarea sistemelor, construcție și întreținere pentru o perioadă inițială, încă nespecificată. La fel ca navele clasei Flyvefisken, Absalon sau Iver Huitfeldt, noile nave vor utiliza module de misiune interschimbabile care le vor oferi capacități de luptă în toate mediile bazate pe „the Cube”, un concept modular dezvoltat de SH Defence despre care s-a mai vorbit aici pe site. Cubul utilizează module bazate pe amprenta fizică a unui container maritim, care sunt încărcate în cala multimisiune a navei fiind pur și simplu conectate la sistemele de furnizare a utilităților necesare (electricitate, aer condiționat, apă ect). Sau ceea ce vorbitorii de romgleză denumesc „plug and play”. Ca de obicei, o să las imaginile să vorbească:
Conform primelor informații publice (disponibile aici), noile nave vor avea următoarele caracteristici tehnice principale:
Lungimea maximă (LOA – Length overall): cca. 90 m
Lățimea maximă: cca. 18 m
Pescaj preconizat: cca. 5 m
Deplasament maxim: 1100 tone
Echipaj: aprox. 50, cabine pentru 70 de oameni
Viteza estimată: 18 Nd (aprox. 33 km/h)
Autonomie: 21 de zile
Putem remarca raportul lungime/lățime destul de neobișnuit (1/5) care aproape că se apropie de cel specific velierelor din alte vremuri (cunoscute și sub numele de nave „rotunde”) și propulsia care utilizeaza poduri (iertată fie-mi romgleza, am uitat termenul românesc) orientabile renunțând la clasicul arbore port elice, motoarele electrice fiind incapsulate în „pod”-ul orientabil. Etrava are o formă oarecum asemănătoare cu cea a spărgătoarelor de gheață sau a navelor clasificate ca „nave polare”, semn că latitudinile nordice au fost luate în calcul la proiectarea lor. Explicația este și simplă și se numește Groenlanda.
Se remarcă un helipad de mari dimensiuni dar navele nu par să fie prevăzute cu hangar ceea ce ar fi un mare minus, mai ales la latitudini nordice, dar poate că nu l-am văzut eu.
Mai jos avem câteva imagini cu versiunile „de luptă” unde putem remarca configurații dotate cu un radar performant de supraveghere și radar de conducere a focului, sisteme artileristice pentru protecția apropiată a navei (CIWS) Rheinmetall Oerlikon Millennium, tunuri rapide de calibru mic (20 – 30 mm), tun rapid de 76 mm OTO Melara, nu mai puțin de 4 (patru) sisteme de lansare verticală cu câte 8 (opt) celule fiecare (probabil Mk-41 VLS, danezii îl utilizează deja) ca să enumăr doar câteva dintre cele mai evidente. Sistemele de luptă antisubmarin vin în cuburi dedicare. Una peste alta, acest tip de nave va putea acoperi toate mediile de luptă mai ales dacă se optează pentru o rachetă anti-navă integrată pe Mk-41 (LRASM?).
Mai jos avem și imaginea unei versiuni configurate pentru misiuni specifice poliției de frontieră/gărzii de coastă.
De obicei, când aud de astfel de „bricege elvețiene” marinizate tind să devin sceptic. În afară de danezi, nimeni n-a mai reușit până acum să implementeze cu succes acest concept al modulelor interschimbabile. Avem chiar și un eșec intens mediatizat – Littoral Combat Ship a US Navy. Britanicii par și ei să se îndrepte în direcția asta, așa că n-aș exclude o cooperare cu danezii pe modelul fregatelor Type 31. Mai ales că la un moment dat se vorbea despre faptul că viitoarele nave de clasă Type 32 vor fi configurate ca nave „mamă” pentru cele mai diverse drone.
Fără a fi neapărat niște nave de primă linie, aceste… nu știu cum să le zic – nave de patrulare, OPV-uri? – par foarte interesante din punct de vedere conceptual și dispun de o putere de foc impresionantă pentru dimensiunile lor. Una peste alta, vor fi un bun secondant pentru fregatele de clasă Iver Huitfeldt și pentru navele… iarăși greu de spus, de clasă Absalon.
Vikingii nu par să-și fi pierdut flerul pentru nave și marinărie.
Buna dimineata.
Bine scris dar sistemul modular la vase nu e primul.
Elbit au produs USV in acelasi fel poate nu conform
unui standard insa modular de 6 ani deja:
http://elbitsystems.com/product/seagull-usv/
Nu te supara Dov, dar Seagull sunt niste „barci de viteza specializate”, nu compari cu o nava de 80m si 1100 de tone, care are pe ea multe sisteme si facilitati , afara de modulele/containere interschimbabile pentru misiuni.
N am vorbit de marime, am vorbit de schimbare rapida
de misiune pe aceeasi platforma si am vrut sa arat
ca inventia de containerizatie nu i noua.
Ce Elbit au facut eu cred ca e mai mult, ca vasul
e UAV, transportabil, relativ ieftin, fara echipaj(cel putin
nu fizic) si bineinteles multimision.
Si din toate am luat parte la el?
????Nu stii ca marimea nu conteaza , ci ce
faci cu ea ??
Asta i veche, venita chiar de la urmasii lu Adam?
Cat mai mare e o nava cu atat e mai vulnerabila.
Nava daneza nici nu mi pare stealth si nici nu formeaza
o silueta joasa in conformitate cu constructia vaselor de
lupta. Seamana mai mult cu purtatoare de elicoptere dar
nu sunt decis de amanuntele ei.
In felul asta asi lua orice container ship si in 2 zile l as
transforma in vas identic fara sa ma joc mult.
1. Vas de containere de 7000 tone
2. Viteza unui vas ca asta + – 20kn
3. 4 + containere prefacute in landing platform, umplute
cu nisip.
4. Restul poate sa fie incarcat cu tot felul de containere
incarcate cu tot felul de aparatura. Nu i mare scofala
Alegeti de aici una:
https://www.petronav.net/container-ships-for-sale/container-adilia-i-ex-e-r-auckland
@Dov „Restul poate sa fie incarcat cu tot felul de containere incarcate cu tot felul de aparatura. Nu i mare scofala”
Asa au zis si americanii cu LCS si uite ce-a iesit… 🙂
Sa imi arate si mie cineva ce e containerizat si se schimba pe barcuta asta Seagull ca eu nu vad…..
Mai Gerula
Containerizat e o nuanta. La Seagull este modular.
Asta inseamna ca schimbi rechizita ca la teatru:
1. Vas de patrula
2 . Vas gasire mine
3. Vas distrugere mine
4. Vas gasire submarine si cu torpila
Mark 46 de distrugere.
5. Vas de gasire de epave submarine
6. Vas de gasire oameni innecati
Acelasi vas stie sa schimbe modulele adecvate.
Daca ai 6 vase identice poti sa le imbraci toate 6
imbracaminti adica containere sau cim vrei sa le chemi?
@Dov Seagull e foarte fain ca design, o platforma foarte interesanta si capabila, cel putin conform fisei tehnice. Altfel, danezii se „joaca” cu asa ceva de prin 1985 – https://en.wikipedia.org/wiki/Flyvefisken-class_patrol_vessel
Si sunt si singurii carora le-a iesit la nivelul asta, cel putin pana acum.
Nave la danezi nu barcute,,,,de zici ca sunt barcile rapide ale iranienilor……..o fi un trend in Orientul Mislociu. Cred ca SUA nu au urmarit trendul de au ramas la portavioane,distrugatoare, sa le spuna cineva si lor..
Nu. E drona care face la fel cu ce fac drone
aeriene Si ele schimba fusta / rechizita la fel dar tu stii
nu stii?
Salut. Oare ne putem inspira si noi, sau nu e o solutie viabila.
In cazul nostru, in principiu, avand in vedere suprafata Marii Negre, multe din USV-uri vor putea pleca in misiune de la cheu, nu au neaparat nevoie de o platforma mai mare care sa le duca in zona.
Din cate stiu, navele clasei Sigma au la pupa, sub helipad, o cala multimisiune unde poate fi amplasat sistemul sonarului tractat, RIB-uri, containere etc samd, vezi link: https://navyrecognition.com/index.php/naval-news/naval-exhibitions/2014-archive-naval-exhibitons/dimdex-2014/1694-damen-showcased-its-sigma-multi-mission-bay-concept-during-dimdex-2014.html
La Elbit isi freaca acuma mainile dupa ce ai spus?
Poa’ sa si le frece o eternitate ca nu eu fac achizitii pentru armata romana… 🙂 Insa recunosc ca daca ar fi dupa mine as lua una ca sa experimentez cu ea in Marea Neagra.
Olandezii au multe modele de nave ce ne pot fi folositoare, numai noi sa stim ce avem nevoie, nu sa luam ca sa punctam ca am luat nave noi ! Apropo Ciolacu a spus la TV ca nu voteaza si nu sustine achizitia de submarine….. Asa ca paaa Scorpene ! A spus ca sunt altele mai importante si mai urgente in contextul razboiului de la granita si a spus de sisteme antiaeriene si antidrona..
A spus ca nu sunt o prioritate si, in umila mea opinie, are dreptate. Submarinele sunt o arma scumpa, dar totusi parte a unui sistem de arme. Care sistem ne cam lipseste. E ca si cum ai pune carul dinaintea boilor…
Scuzam romgleza, nu e nici o problema, dar cred ca poti folosi in loc de „pod” „nacela”.
Interesant conceptul, desi planul de forme pare cam bizar la prima vedere. Probabil latimea mai mare este rezultatul bordului liber foarte inalt (nevoie de stabilitate). Eu le doresc scucces, dar fara a fi rautacios, imaginile alea ma duc cu gandul la Vasa.
?
Sau „container”, chiar daca nu are acelasi „impact” ?
Pe mine m-a impactat plăcut articolul. Scuze sărăcia lexicala, dar altfel mi-ar place sa avem și noi asa ceva?
N-ar fi prima oara cand un cuvant din engleza nu are corespondent direct. de ex cand se inventase bomba cu hidrogen parca, inca nu exista cuvantul „implozie” in afara, asa-mi amintesc de la Discovery. Au trebuit sa-l importe si sa-l traduca direct, dar mergea deoarece avea doar alt prefix fata de „explozie”. Pe cand cuvinte de genul „manager”, „cache” (in electronica/informatica), sau „pod” aici, nu prea au 100% direct corespondent.
Multam Mihai, nacela suna bine. Stiam ceva denumire autohtona dar am uitat-o…
In principiu, un raport L/l de 5 e un indiciu al unei nave lente dar manevrabile. Latimea mare „taie” drastic din viteza dar ajuta la stabilitatea platformei.
Reiau dintr-un articol rnhs mai vechi: „Raportul dintre pescaj şi lăţime (este de 0,27 la nava noastra) are legătură cu stabilitatea statică de drum. Poate avea valori de la 0,10 până la 0,50. Navele care au raportul pescaj/lăţime mare au stabilitate redusă, dar o bună stabilitate de drum care reprezintă capacitatea navei de a-şi menţine direcţia de deplasare stabilită rectilinie. Navele care au acest raport mic au o bună stabilitate, dar au mişcări violente de ruliu.”
Si, evident, mai conteaza si centrul de greutate si alte criterii.
Aniuei, danezii fac nave destul de bune, sa speram ca au nimerit-o si de data asta… 🙂
Inca ceva in plus Nicolae, ceva care numai cine cunoaste
strucura de vase moderne. Dupa desenul vasului de aici
se vede clar ca este dotat cu stabilizatoare gyroscopice.
Ele sunt situate in ambele parti ale carenei si sunt menite
in timpul parcursului sa l asiste in plus. Aceste stabilizatoare
nu sunt efective in situatie statica al vasului si sunt montate in mod obisnuit la vase de pasageri. In timpul de mers aceste
stabilizatoare produc o forma de vaslire, ca un cicloid.
Enjoy?
Stabilizatoare
https://en.wikipedia.org/wiki/Stabilizer_(ship)
Viteza nu este afectata categoric de miscarea azipodului
inspre lateral, cel putin nu mai mult decat echea unui
vas obisnuit. Mai mult: toate vasele de pasageri moderne
cele mari, sunt echipate cu azipoduri care contin motorul
electric de curent alternativ. Aceste azipoade electrice
au inca un avantaj: motoarele vasului sunt de fapt mai
multe si sunt conectate la generatoare electrice care
in sine pot fii localizate in diferite locuri fapt care
facilizeaza aranjamentul interior. Bineinteles aceste generatoare
sunt syncronizate intre ele ca sa produca cantitatea de curent
la cerere. BTW vasele de pasageri merg cu viteze mari
de vreo cam 25kn.
Erare :
In loc de eche schimbati cu carma
in engleza= rudder.
Totusi azipodul nu prea e folosit la nave militare pe motiv de rezistenta la socuri. Eu ma refeream la principiul general ca o nava lata e mai lenta decat una ingusta, excludem aici pe cele care sunt construite asa ca sa planeze.
Ohooooo?
Si inca cum e folosit
Uite o serie
https://en.wikipedia.org/wiki/Mistral-class_amphibious_assault_ship
Dar si mai interesant
Blender azipod ….mananca …ghiata?
https://new.abb.com/news/detail/85325/icebreaking-lng-carriers-propulsion-solutions-enabling-efficient-operations-of-today-and-tomorrow
Asta manaca tot si face cu azipod ghiata pt whiskey?
Unde i @nicolae
Uite o pe cea mai mare cu azipoduri
https://en.wikipedia.org/wiki/Wonder_of_the_Seas
Mai mare decat un portavion?
Sunt sigur ca au ei calculele lor, nu as vrea sa fiu inteles gresit, doar ca asa, la prima impresie, cu bordul liber imens si elicopterul, castelul comenzii si armamentul cocotate sus, pare gata sa se rastoarne la un vant mai puternic.
Pe de alta parte forma e posibil sa ajute cu reflexia undelor radar, iar cosurile de fum mascate de corpul navei posibil sa ajute la reducerea semnaturii IR. Nu glumeam cand am zis ca le doresc succes, macar pe motiv de „concurenta = sufletul comertului”.
Conceptul asta modular, pentru tipuri diferite de misiuni e interesant, si cum zici si tu in articol, sunt singurii cu experiente pozitive pe zona asta. Cine stie, daca fac si o versiune trimaran si ii dubleaza viteza, poate vand americanilor catve bucati 🙂 . Serios vorbind acum, singura problema o vad cu disponibilitatea: atunci cand sta mai mult in port la reparatii, practic ai pierdut si un vanator de mine, si un OPV, si un vas de patrulare submarina, etc. Ii si invidiez un pic, ca ei fac ceva fata de altii, dar parca incep sa se miste una alta si pe la noi.
Trimarane sau catamarane sunt foarte stabile in timp
de mare linistita dar se poarta foarte rau in mare furtunoasa.
Motivul e simplu: Un corp/hull singur ataca un val dintr un
singur unghi. 2 sau 3 corpuri ataca acelasi val dar ca rezultat
de distanta dintre corpuri valul nu este/iese identic.
Been there, done that ?
Dov, era o gluma, vis-a-vis de LCS Independence clas si faptul ca americanii au cam dat chix cu modulele lor.
Nu de modele e vorba la americani:
Litoralele lor sun facute din aluminiu marin 5053 sau 5056
Problema cu el ca trebuie sudat cu TIG cum doreste
standardul , dar au fost sudate pe santier probabil de persoane
prost calificate si in plus inginerie planificata prost.
Din motivele astea carena si puntea sufara de crapaturi.
Cine i ala care a spus ca Romania sa le cumpere ??
Acuma: Diferenta intre Romania si USA e ca ultimii
N au nici o problema sa arunce toata seria la gunoi
la fel cum au facut cu unele avioane. Romania in acelasi
timp se scarpina la cap cu niste 4 corvete de calitate
care costa cam ca doua litorale noi?
Asta e….
Pardon …..MIG si nu TIG
https://www.twi-global.com/technical-knowledge/job-knowledge/mig-welding-004
Aliajul e ales si in functie de tehnologia de sudare
– Laser
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0921509311006629?via%3Dihub
– CMT (AlMn + Fe = Love)
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2214914717301022
https://www.fronius.com/en/welding-technology/world-of-welding/fronius-welding-processes/cmt
– Explosive welding
https://triclad.com/explosion-welding/
– MIG (sudura platita la numarul de butoaie de sarma consumate 😉
https://www.kemppi.com/de-DE/angebot/family/x8-mig-welder/
Cu tig se sudeaza aluminiul
gas tungsten arc welding, tig pe romaneste, in curent alternativ, si cu amestec de gaze argon cu heliu
Tig nu are fir de sudura continuu.
Mig are bobina de fir si gazul
folosit e co2 pt oteluri
si argon pt aluminum
Si in afara de asta, probabil ca ce am povestit sunt
probabil minore, americanii au reportat si ei probleme
si mai si:
https://www.propublica.org/article/how-navy-spent-billions-littoral-combat-ship
Problema nu este sudura. Rezistenta materialelor ne spune ceva?
https://www.navy.mil/DesktopModules/ArticleCS/Print.aspx?PortalId=1&ModuleId=523&Article=2239756
Nu, stress corosion se produce la vase vechi. Astea nu s
asa vechi. In orice caz au dat chiul la sudura ?
Unde i Sharky ? A disparut ? El e fan de astea?
Want to try again?
https://www.al.com/press-register-business/2011/07/lcs_corrosion_no_serious_probl.html
Am spus suduri , n am spus stress corosion.
corrosion insa se face la suduri mai mult.
Galvanic corrosion has nothing to do with the welds. Welding was never an issue for the Independence class ships.
Si……in mare furtunoasa micsorezi viteza, nici
odata n o maresti. Spargi vasul si omori echipajul
daca nu.
https://www.quora.com/Are-catamarans-or-single-hull-boats-more-stable-on-the-ocean-What-are-the-advantages-of-each
s-au intalnit Chuck Norris cu VanDamme
Azipod = sistem de propulsie directional. Elicele sistemului formeaza si directia de navigatie, adica
echea.
https://en.wikipedia.org/wiki/Azimuth_thruster
Dov, ce se aude de laser? E real sau fake ca ar fi deja operational?
Sunt vreo doua experimentale, inca nu sunt produse
in serie. Poate acum au sa accelereze din motivul
razboiului. Sunt in program 2024
astea sunt salvatoare la care le-a mutat comanda mai spre pupa ca sa incapa VLS-urile si au sudat heliportul deasupra ca sa incapa containere sub el
imi pare o nava fragila si expusa, vezi hublourile, modularitatea ei nu are nici o treaba cu fiabilitatea
nave de patrulare, dar in caz de conflict intens sunt de unica folosinta
viteza pe antisubmarin e insuficienta sau sa se tina de Iver H
recunosc ca oricat am studiat schitele, ochii tot fugeau pe 4X8 VLS
consider ca sunt OPV pe timp de pace sau harjoana si multiplicatoare de forta pe conflict adevarat
la cat sunt de complicate si sofisticate, pretul poate fi foarte impactant emotional
Numai acuma mi a cazut fisa si inteleg motivul care
Danezii vor construi o harabaie bizara ca asta:
Vasul v a fii construit cu intentia de operatie in zona
polara, Groenlanda , etc,,
Asta i si motivul ca inalt sa larg in relatie cu lungimea.
https://www.rid.it/shownews/6086/avvio-della-prima-fase-del-progetto-european-patrol-corvette-con-la-firma-del-contratto-per-la-modular-e-multirole-patrol-corvete
Doua tipuri de corvete in planul european :
– lunga durata de patrulare cu corveta multirol. ( Long Range Multipurpose)
– Corveta de lupta multirol. ( Full Combat Multipurpose)
Nu ne intereseaza.
Avem corvete ultramoderne. Nici măcar pe hârtie nu mai sunt.
Cum știm noi sa pierdem trenuri și oportunități, nu știe nimeni.
☹️☹️
–