În articolul de astăzi voi aborda o comparație ușor neobișnuită: SeaGull vs. Sea Hunter vs. Sea Guardian vs. MH-60R vs. P-8A Poseidon. Comparăm mere cu pere ar spune unii… Poate că așa este! Cu toate acestea, în opinia mea, comparația merită făcută.
Domeniul de aplicare al vehiculelor de mai sus îl constituie controlul mării: cercetare avansată cu posibilitatea identificării țintelor și transmiterii coordonatelor acestora către alte platforme, lupta antinavă și antisubmarin, dragajul și lupta împotriva minelor marine.
Elbit Seagull USV
Descriere și misiuni
Seagull este o dronă produsă de israelienii de la Elbit. Platforma poate opera atât cu echipaj la bord cât și complet autonom și, în esență, este o barcă cu motor de 40 de picioare (aproximativ 12 m) lungime, construită din aluminiu, ce poate fi configurată pentru mai multe roluri: cercetare avansată, detecția, localizarea, identificarea, clasificarea și distrugerea minelor ancorate, de fund sau aflate în derivă și lupta antisubmarin, război electronic sau chiar misiuni specifice unei nave hidrografice. Producătorul promite un sistem modular, diferitele module specifice fiecărui tip de misiune fiind ușor de instalat/înlocuit pe platformă (sarcină utilă de 2,5 tone).
Caracteristici tehnice principale
Este creditată cu o viteză maximă de 60 km/h (aproximativ 32 Nd), o autonomie de patru zile sau mai mult la o viteză economică, propulsia fiind asigurată de două motoare diesel care antrenează două elice și două propulsoare auxiliare (bow thruster) care facilitează manevrele în spații restrânse.
Nava își poate îndeplini misiunile pe o mare de gradul 4 (scara Beaufort: vânt de 11 – 15 Nd / scara Douglas: valuri de 1,25 – 2,5 m) și poate supraviețui pe o mare de gradul 7 (scara Beaufort: vânt de 27 – 33 Nd / scara Douglas: valuri de 6 – 9m). În opinia mea, nu e rău deloc pentru o barcă de doar 12 m lungime, doar că, după cum vorbeam într-un articol mai vechi ce poate fi recitit aici, Marea Neagră are anumite particularități… statistice: numărul zilelor cu vânturi care depășesc 10 – 15 m/s (36 – 54 km/h) se întâlnesc în medie 140 de zile pe an la Sulina, 64 de zile pe an la Constanța și 47 de zile pe an la Mangalia iar în zona vestică, marea are gradul 3-5 (cu valuri de la 0,5 până la 4 m) în marea majoritate a anului. Țineți minte statistica de mai sus, pentru că o să mai avem nevoie de ea.
Problema mării capricioase poate fi rezolvată prin alegerea unei platforme ceva mai mari sau cu un plan de forme adecvat condițiilor locale pentru că, ceea ce contează cu adevărat în cazul unei astfel de nave este suita de comunicații securizate și sistemele de navigație autonomă.
Nava poate fi transportată într-un container standard (40 picioare) și poate fi operată atât de pe o navă mamă cât și independent, din port.
Poate funcționa complet autonom sau poate fi pilotată de la distanță („la vedere” sau prin satelit) – un sistem de comandă și control putând opera două nave simultan.
Preț
Conform unei surse, o astfel de navă poate costa între 12 și 25 de milioane de dolari americani, în funcție de echipamentele ambarcate și configurația aleasă. Nu este puțin, dar având în vedere cât costă o corvetă antisubmarin sau un dragor/vânător de mine, aceste drone pot suplimenta și completa forțele avute la dispoziție la un moment dat, mai ales în lupta antisubmarin, o mare consumatoare de resurse.
Alternative
Ar fi Common Unmanned Surface Vehicle (CUSV) al celor de la Textron Systems, o navă cu dimensiuni similare a cărei misiune principală este vânătoarea de mine și dragajul dar poate fi configurată și pentru lupta antisubmarin, drona fiind concepută pentru a fi utilizată ca parte a modulului de luptă antisubmarin de pe Littoral Combat Ship (LCS) sau ca parte a celui de luptă împotriva minelor, fiind echipate cu o dragă acustică/magnetică, poate chiar și mecanică având în vedere capacitatea de tractare. Principalele caracteristici tehnice pot fi găsite aici.
În 2017, Textron Systems Unmanned Systems a primit de la US Navy un contract în valoare de 14,8 milioane USD pentru 2 (două) CUSV destinate prgramului Unmanned Influence Sweep System (UISS), configurație specifică operațiunilor de dragare/vânătoare a minelor. Un video explicativ mai jos.
CUSV este special conceput pentru a fi operat de LCS ca parte a modulului de luptă împotriva minelor și mă gândeam ce bine ne-ar prinde cele două LCS Independence pe care americanii vor să le retragă ca nave mamă pentru drone sau chiar și pentru pușcașii noștri marini, având în vedere suprafața generoasă a punții cargo de sub helipad.
Și încă unul.
US Navy – Sea Hunter USV
Descriere și misiuni
Sea Hunter a fost dezvoltată inițial de Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA) – Agenția pentru proiecte militare de cercetare avansată, numele ei fiind la acel moment Anti-Submarine Warfare Continuous Trail Unmanned Vessel (ACTUV). De unde rezultă și misiunea principală a navei, lupta antisubmarin.
De când a fost lansată la apă și până astăzi, Sea Hunter și-a mai schimbat proprietarii, însă scopul final a rămas același: dezvoltarea unei drone autonome care să funcționeze cu o minimă implicare umană și care să fie capabilă să descopere, identifice și să urmărească submarine diesel-electrice (SSK), cunoscute pentru silențiozitatea lor.
Între timp, gama de misiuni ar fi fost extinsă și la acțiunile de luptă împotriva minelor marine, adăugându-i-se noi senzori.
Caracteristici tehnice principale
Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, Sea Hunter joacă în altă ligă față de Seagull și CUSV: are o lungime de 40 m și un deplasament de 135 tone. Propulsia este asigurată de două motoare diesel care-i asigură o viteză de 27 Nd (aproximativ 50 km/h) și o rază de acțiune de 10.000 Mm (circa 19.000 km) în timp ce autonomia este de 30 până la 90 de zile fără a fi realimentată.
Nava este un trimaran, la fel ca LCS Independence, doar mult mai mic. Momentan, US Navy nu a prevăzut înarmarea navei, deși este clar că e loc pentru torpile sau chiar rachete anti-navă. De asemenea, după cum spuneam și mai sus, platforma navală în sine este mai puțin importantă prin comparație cu sistemele care asigură navigația autonomă sau funcționarea neîntreruptă a motoarelor și celorlalte auxiliare necesare funcționării în parametri. Spun asta pentru că, în special în cazul navelor autonome de anduranță, asigurarea funcționării tuturor agregatelor fără erori și probleme tehnice este o provocare în sine. De ce? Pentru că n-are cine să le repare…
De asemenea, este clar că Sea Hunter nu va putea fi operată de o navă-mamă, datorită dimensiunilor sale generoase ar fi necesar ca nava mamă să fie una de tip amfibiu – LHA/LHD.
Preț
Se pare că o unitate Sea Hunter ar costa circa 20 milioane USD și ar avea un cost de operare de 15.000 – 20.000 USD/zi. Prin urmare, cred că este rezonabil să anticipăm că Seagull sau CUSV au un cost de operare mult mai mic decât Sea Hunter în timp ce capacitățile tehnico-tactice sunt similare.
Anul acesta, L3 Technologies Inc. a câștigat un contract de la US Navy pentru proiectarea și construirea unui Medium Unmanned Surface Vehicle (MUSV) – o navă asemănătoare din punct de vedere al caracteristicilor tehnice cu Sea Hunter. Contractul în valoare de 34.999.948 USD are ca obiect construirea unei singure nave, dar US Navy își poate extinde comanda cu încă 8 (opt) vehicule, caz în care valoarea totală a contractului va fi de 281.435.446 USD.
Alternative
Nu prea sunt… Mă rog, ar fi una chinezească, dar nu știu ce să zic.
General Atomics – Sea Guardian
Descriere și misiuni
Trecem în aer pentru o prezentare a Sea Guardian, în esență versiunea maritimă a MQ-9B Predator. Iar de aici avem un prim avantaj în cazul unei achiziții, având un aparat comun pentru Forțele Navale și cele Aeriene/Terestre, sau unde vor avea de gând să le repartizeze.
Principalul rol al Sea Guardian este cel de recunoaștere în vederea obținerii unei imagini de ansamblu, permanent actualizate a spațiului maritim și aerian. Producătorul își laudă aparatul spunând că poate performa și în misiuni împotriva navelor de suprafață dar și în lupta antisubmarin.
Sursa foto: Naval News
Aeronava fără pilot are o sarcină utilă de 2.155 kg distribuită intern (363 kg) și extern, pe 9 (nouă) puncte de acroșare: 8 pe aripi și unul central. Din poza de mai sus putem deduce că versiunea de patrulare maritimă și luptă antisubmarin va dispune de un radar, o bilă opto-electronică și de două lansatoare de balize acustice.
Sursa foto: GA-ASI Twitter
Caracteristici tehnice principale
Sea Guardian are o lungime de aproape 12 m în timp ce anvergura este de 24 m. Altitudinea maximă este de 40.000 de picioare, adică în jur de 13.000 m. Aparatul are o rază de acțiune de peste 5.500 Mm și o autonomie de 35 de ore. Pentru caracteristicile tehnice prezentate detaliat puteți accesa acest link.
Ceea ce reține atenția este durata de viață a sistemului este proiectată pentru peste 40.000 de ore, are un cost de operare de circa 5.000 USD/oră și arde 90 de litri de combustibil pe oră. Este echipat cu un sistem de degivrare.
O versiune a Sea Guardian a fost testată în septembrie 2020 fiind echipată cu un radar GA-ASI Lynx® Synthetic Aperture Radar (SAR), un radar Raytheon Intelligence & Space SeaVue Expanded Mission Capability (XMC), un sistem de iluminare a țintelor de la Raytheon: Intelligence & Space Multi-Spectral Targeting System, sisteme de război electronic de la Leonardo: Electronic Support Measure (ESM)/Electronic Intelligence (ELINT) SAGE 750, sistem AIS Shine Micro Automatic Identification System (AIS) și un receptor/procesor pentru balizele acustice tip Ultra de la General Dynamics Mission Systems-Canada.
Preț
Pentru preț avem două exemple recente. Primul are ca obiect solicitarea făcută de Belgia pentru livrarea a 4 MQ-9B SkyGuardian Remotely Piloted Aircraft (RPA) și toate cele necesare, inclusiv antrenamentul piloților/mecanicilor și piese și întreținere pentru primii 5 ani de funcționare la un cost total estimat de 600.000.000 USD. Al doilea exemplu se referă la programul britanic de achiziție a 3 MQ-9B SkyGuardian/Protector, prețul fiind de 80.000.000 USD, cu posibilitatea de a mai achiziționa încă 13 aparate cu 230.000.000 USD. Nu cunosc exact ce include contractul britanic însă diferența față de programul belgian este foarte mare, chiar dacă notificările publicate de DSCA conțin de obicei un preț mai mare decât cel final. Pentru US Air Force, prețul pare să fie undeva în zona celor 16 – 17 milioane USD/aparat.
Alternative
Din nou, nu prea sunt…
Lockheed Martin MH-60R/S
Descriere și misiuni
Iată că am ajuns și la briceagul elvețian zburător care este MH-60R. Aflat în serviciul US Navy dar și al altor marine, este principalul elicopter de luptă navă-navă și antisubmarin al flotei. Nu voi insista prea mult cu descrierea misiunilor pe care este capabil să le îndeplinească pentru că sunt destul de puține lucruri pe care acest elicopter nu le poate face.
Caracteristici tehnice principale
Caracteristicile tehnice detaliate pot fi citite aici. Mie mi-a atras atenția rata de disponibilitate de 98% și costul orei de zbor, estimat de producătorul său la mai puțin de 5.000 USD. Un alt aspect care merită menționat este că pe MH-60R a fost integrată și racheta navă-navă NSM, care se pare că va intra și în dotarea Forțelor Navale ale României.
Versiunea MH-60S este dedicată luptei împotriva minelor marine fiind echipată cu un sistem aeropurtat de detecție a minelor (AQS-20A Mine Detection System) și cu un vehicul pilotat de la distanță (remotely operated vehicle-ROV) de la BAE Systems – Archerfish dar poate îndeplini și alte misiuni.
Ambele versiuni au aceeași configurație a cockpitului facilitând conversia piloților de la o versiune la alta.
Elicopterul are o viteză maximă de 140 Nd (260 km/h) față de peste 200 Nd în cazul Sea Guardian, un plafon maxim de 13.000 de picioare (circa 4000 m) altitudine și o autonomie de 3 ore.
Preț
Briceagul elvețian vine și cu un preț pe măsură. Pe site-ul DSCA sunt mai multe anunțuri: 7 (șapte) aparate pentru Grecia (și multe altele, detalii aici) la un preț estimat de 600 milioane USD, 6 (șase) aparate pentru Qatar la un preț estimat de 750 milioane USD (detalii aici), 24 de aparate pentru India la un preț estimat de 2,6 miliarde USD (detalii aici) sau 8 (opt) aparate pentru Mexic la un preț estimat de 1,2 miliarde USD (detalii aici).
Necesarul României ar fi de cel puțin patru aparate pentru prognozatele corvete, specializate în lupta antisubmarin. Dată fiind specializarea navelor, se impune în opinia mea achiziția unui elicopter capabil, iar MH-60R pare a fi candidatul ideal, în ciuda prețului mare.
Alternative
Alternative sunt pe piața, fie că vorbim de NH-90, fie că vorbim de produsele Leonardo sau ale Airbus. Dar nici ele nu sunt tocmai ieftine. O alternativă ar fi S70i produse în Polonia configurate special pentru nevoile noastre, capabile să ducă lupta antisubmarin (sonar imersat, balize acustice, torpile) și navă-navă (integrare NSM).
Boeing P-8A Poseidon
L-am menționat doar ca să ne facem o idee, aparatul este mult peste posibilitățile noastre financiare și, sincer, cred că nu prea avem ce face cu el, cu atât mai mult cu cât americanii trimit des așa ceva în Marea Neagră.
Poseidon este un aparat de patrulare maritimă, luptă antinavă și antisubmarin. Are capacități extinse de recunoaștere și război electronic.
La origine este un Boeing 737-800ERX proiectat să lucreze în mediul marin și să fie folosit în condiții grele timp de 25 de ani sau 25.000 de ore. Viteza maximă este de 490 Nd, plafonul de 41.000 de picioare iar autonomia este de 4 ore în zona desemnată în timp ce raza de acțiune este de 1.200 Mm.
Ca și în cazul MH-60R, sunt puține lucruri pe care acest avion nu le poate face. Și la fel ca celălalt, prețul este pe măsură: 9 (nouă) aparate a comandat Marea Britanie în 2016, prețul contractului fiind de peste 3,9 miliarde USD, la care s-au mai adăugat până acum investiții în infrastructura aeroportuară de aproximativ 470 milioane lire sterline.
Câteva concluzii
În opinia mea, forțelor noastre navale le-ar putea fi foarte utile dronele de tip Seagull sau CUSV utilizate în misiuni de recunoaștere, de luptă antisubmarin sau împotriva minelor, suplimentând cele patru corvete specializate în lupta antisubmarin și poate chiar înlocuind o parte din dragoarele maritime.
De asemenea, Sea Guardian ar fi o platformă extrem de utilă pentru a beneficia de o imagine clară, în timp real, a zonei noastre maritime, sistemul fiind totodată capabil să dirijeze focul bateriilor de coastă sau al vedetelor blindate/monitoarelor/navelor noastre de luptă.
În opinia mea, Sea Guardian poate suplini cu succes lipsa unui avion de patrulare maritimă cu echipaj la bord și este mult mai adaptată posibilităților noastre financiare. Care știm că sunt limitate.
Dronele sunt și rămân singura posibilitate de a avea atât calitate cât și cantitate.
Singurul care rămâne indispensabil este elicopterul.
Nicolae
Surse:
https://defensesystems.com/articles/2017/05/04/seahunter.aspx
https://www.darpa.mil/news-events/2018-01-30a
https://en.wikipedia.org/wiki/Sea_Hunter
https://www.navair.navy.mil/product/MH-60S-Seahawk
https://en.wikipedia.org/wiki/Sikorsky_SH-60_Seahawk#MH-60S
https://en.wikipedia.org/wiki/Sikorsky_SH-60_Seahawk#MH-60R
https://www.lockheedmartin.com/en-us/products/sikorsky-mh-60-seahawk-helicopters.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Boeing_P-8_Poseidon
https://www.usna.edu/NavalAviation/FixedWingAircraft/P8A_Poseidon.php
https://www.boeing.com/defense/maritime-surveillance/p-8-poseidon/index.page
https://www.boeing.com/features/2020/05/us-navy-awards-15-billion-order-for-p-8a-aircraft.page
https://www.ga-asi.com/images/products/aircraft_systems/pdf/SeaGuardian_DataSheet_111418.pdf
https://www.ga-asi.com/maritime-solution/
https://elbitsystems.com/media/Seagull-USV.pdf
https://elbitsystems.com/products/uas/unmanned-surface-vehicle/
Elbit Systems Integrated Active Towed Array Sonar onboard its Seagull USV
Sea Guardian aka versiunea maritima a Predator.
Argumente pro comparativ cu argumente contra la celelalte.
Persistenta îndelungată (prin autonomie), pasăre relativ rapida în zona tactica de interes. Retragere relativ rapida în caz de creștere a riscului. Nu, nu poate scăpa de interceptoare inamice dar dacă exista indici privind intenția inamicului de a dobora ținte aeriene poate fi retras într-un timp rezonabil. Nu i pierderealor nu e un capăt de tara, atâta timp cât NU LE PIERZI PE TOATE ÎN 2 ZILE.
Contra USV.: pentru cei care nu spera sa dețină superioritatea maritima (și noi nu suntem printre ei) extrem de vulnerabile și „ținte fixe” la ce viteza de intrare ieșire din zona tactica pot înregistra. Poți spera în camuflate ca trafic civil, dar în caz de.. nu știu câți pescari vor mai ieși în larg, ca să poți spera ca al tău USV se va pierde în mulțime.
Aparatele cu echipaj nu asigura persistenta îndelungata și pierderea e dezastru propagandistic. Deci pentru misiunea de cercetare maritima avansata la Marea Neagra nu. Pentru alte misiuni evident sunt prima opțiune.
Sea Guardian poate fi vulnerabil la bruiaj pe cand cele cu echipaj nu. In plus este relativ lent comparat (max. 480km/h) cu alti vectori aerieni. Dar da, avem nevoie de el, dar nu ca unica optiune din inventar.
USV, la fel, are rolul sau, dar limitat, fie in jurul unui grup de nave mama fie intr-o zona desemnata. Elicopterul la fel, avand avantajul ca poate desanta sau prelua personal.
Pentru mine e o lista cu ce ar trebui sa luam dar etapizat, pornind de la elicoptere pentru nave si coasta, la Guardian, apoi USV-uri si apoi avion de patrulare marina, insa mai mic si mai rapid decat Orion sau platforme derivate din aerobuze.
Nu am inteles de ce te-ai dus direct la Poséidon, in loc de platforme mai mici si mai ieftine.
@Marius
M-am dus direct la Poseidon pentru ca este cel mai capabil, cel putin asa reiese din pliante… 🙂
USV n-are nici pe departe un rol limitat, din contra. Vanatoarea de submarine/mine este o misiune care necesita resurse importante. USV-urile fiind capabile sa tracteze un sonar imersat pot contribui, atribuindu-se-le raioane de cercetare in sustinerea flotei. Pot ramane in raion mult mai mult timp decat o poate face elicopterul ambarcat si ofera mult mai multe optiuni comandantului grupului de actiune. In plus, vecinatatea grupului de lupta le face mult mai usor de aparat de „interventii nedorite” atat timp cat ai o racheta gen Helfire/Spike sau NSM pe elicoptere.
In rest, daca nu putem folosi Spartan-ul prin instalarea unui kit pentru asa ceva, sincer, nu prea vad justificata cheltuiala, cel putin nu acum cand toate urla.
Cat costa kit-ul de Spartan + modificare vs. un avion gata configurat, in genul Bombardier/Falcon, ca sa fie si mic si rapid? Ne cacaim pentru cateva zeci de milioane pentru o treaba facuta pe jumatate?
Cat despre USV, e limitat prin viteza si link-ul de date, la asta ma refeream, ideea fiind sa le folosesti la limita apelor teritoriale sau a gruparii de nave. Nu prea il vad lucrand autonom la 200km de coasta sau de grupul de nave, in conditii de razboi. Daca si costa mai mult decat Reaper, chiar daca misiunile sunt putin diferite… In fine, e o directie de viitor, dar imi pare cireasa de pe tort, alaturi de avionul dedicat de patrulare marina. In prima faza l-as vedea mai mult in versiunea mai mica, posibil si ca si interceptor…
Foarte bun articol, sunt insa putin surprins ca nu sunt luate in considerare si dronele submarine, cred eu ca ar trebui sa fie prioritatea nr. 1 in MN (si mine moderne)
E drept ca ORCA nu e operational dar tare mi-ar placea cateva dintre ele in arsenal.
Multumesc! Daca intram si pe zona dronelor submarine terminam articolul in secolul urmator… 🙂
Si unul gata configurat, in genul Bombardier/Falcon cat costa? 🙂 Cat costa operarea unui nou avion, scolirea pilotilor, tehnicilor, infrastructura? Ca nu cred ca-ti permiti sa le tii in ploaie si zapada… Alea cateva zeci de milioane vor sari lejer catre peste 100, sau chiar 200 de milioane, ca-ti trebuie macar 2… Cate Sea Guardian iei de banii astia?
Sea Guardian nu poate tracta o draga mecanica sau magneto-acustica dupa el. Si desi sta mult in aer, nu sta 4 zile… Misiunile desi par similare, modalitatea de implementare e complet diferita.
Chestiile astea (USV-urile) nu sunt chiar atat de usor de detectat precum crezi.
Pai tocmai, sa ramanem la comparatie intre avioane: adica sa cumperi un C-27 sau C-130 si apoi sa aplici kit-ul de configuratie sau sa iei unul dedicat cu toate integrate. Scolirea echipajului si restul costurilor le ai la ambele.
Sea Guardian sau alt UAV echivalent pentru mine eu un MUST BUY, nu la optiune cu alea cu echipaj uman de mai sus. Cum ziceam si la articolul despre Viking, astea cu echipaj uman ar trebui sa aibe mai ales rol de releu si platforma de coordonare/comanda pentru roiul de drone, fiind optiunea de linia a doua in caz de bruiaj sau indisponibilitate a celor ne-umane. La nave, idem.
Marius, noi deja avem si Spartan si Hercules, avem deja infrastructura necesara operarii lor, inclusiv pilotii si tehnicienii.
Nu stiu cat costa kit-ul cu pricina, dar cu siguranta va fi mai ieftin decat sa iei alte aparate nou-noute, dupa care sa mai cheltuiesti alti bani cu operationalizarea lor, apoi alta distractie cu intretinerea lor s.a.m.d.
Uite: https://www.lockheedmartin.com/content/dam/lockheed-martin/aero/documents/C-130J/MG180389_C-130Brochure_NewPurchase_Final_Web.pdf
Si aici: https://www.navyrecognition.com/index.php/news/naval-exhibitions/dsei-2015-naval-show-daily-news/3113-lockheed-sees-its-sc-130j-sea-herc-as-the-affordable-solution-to-answer-uk-future-mpa-needs.html
avem deja aparate, dar au alte misiuni, asa ca fie iei altul in locul celui deturnat, fie iei de la inceput un alt aparat pentru noua misiune.
aPoi ditamai aerobuzul e o tinta pe care ti-o doboara si cu Volhov, sau cu minunatele alea S-uri din Crimeea care bat teoretic la peste 300km distanta pentru tinte mai slab manevriere. Odata ce s-a tras spre el, in fara de contramasuri chaff&flares + DIRCM nu prea stiu ce mai poate face… poate are timp sa coboare la rasul marii in speranta ca nu au AWACS ridicat si radarele de la sol nu il mai vad.
Si Bombardier sau Falcon nu sunt tot niste tinte facile? 🙂 Ce alte masuri de autoaparare in plus ar avea aceste „avioane dedicate”? Ca in esenta, tot aparate civile sunt la origine.
Daca vrei ceva gandit militar din start exista o singura optiune: S-3 Viking. Ala face si looping-uri si tonouri si, in general, se comporta ca un avion de vanatoare, fiind extrem de manevrabil.
La fel si Spartan-ul sau Hercules-ul.
Aniuei, nu tin mortis sa te conving… 🙂
am postat gresit mesajul, ma adresam autorului articolului.
voiam insa sa precizez ceva si aici, din cate stiu Spartan are doar o varianta de comunicatii, EC-27 Jedi care se pare ca e inca in dezvoltare. N-ar fi rau si pentru noi insa pare sa se adreseze mai mult trupelor de uscat.
Intr-adevar ar trebui inceputa si la noi discutia despre avioane de supraveghere maritimia si mai departe, EW, SIGINT, ELINT etc.
EC-27 Jedi ar fi probabil o jucarie folositoare mai ales in contextul in care rusii au aratat capacitati crescute de bruiaj
@Bloomberg
In ceea ce priveste argumentele contra USV, in opinia mea, dupa cum spuneam si mai sus, platforma in sine (nava) conteaza mai putin, ceea ce e important e softul si ansamblul de senzori necesar navigatiei autonome (desi pot fi si pilotate de la distanta) si manevrelor specifice. Prin urmare, din propria experienta (limitata, adevarat) pot sa-ti spun ca o barca din GRP de 40-45 de picioare, cu o inaltime mica (2 m deasupra liniei de plutire), eventual doar catargul cu senzori mai inalt, este foarte greu de prins pe radar, mai ales daca sunt valuri. Fara un radar aeropurtat sunt foarte greu de reperat. Rusii au ceva radare aeropurtate, mostenire sovietica si incearca sa incropeasca un radar aeropurtat pe un elicopter Kamov: https://rnhs.info/noutati-rusesti-la-marea-neagra/
In al doilea rand, misiunile principale sunt AS si dragaj pentru care, de cele mai multe ori, vor actiona impreuna cu platforme cu echipaj la bord si in relativa lor apropiere (raioane de cercetare AS cu sonarul tractat sau dragaj/vanatoare de mine cu draga tractata sau sonar cu scanare laterala impreuna cu navele/elicopterele flotei).
Pentru misiunile de cercetare si recunoastere, trebuie distins intre perioadele de pace – cele mai numeroase, si cele de razboi. Fiind autonome, scad sansele de bruiere a legaturii dar raman vulnerabile (cred, nu sunt specialist) la atacuri cibernetice sau interceptari si deturnari fizice.
Strict pentru cercetare/recunoastere exista si platforme mai mici, mult mai greu de gasit: https://www.popularmechanics.com/military/navy-ships/a34302954/american-made-spy-boat-washes-up-in-scotland/
exact, dependenta de platforme cu echipaje umane cat de cat in apropiere.
Problema ramane bruiajul dar si posibilitatea ca din cand in cand sa ai probleme tehnice si s-o pierzi pur si simplu din control, cum e cazul scotian 🙂
Dar foarte utila in conditii de pace sau tensiuni in zona economica, mult mai ieftin de operat decat nave mai mari cu echipaj.
Dependenta, dar augmentand puterea de descoperire a navelor cu echipaj la bord. Vanatoarea AS indeosebi e un „sport” de echipa. Cu cati ai mai multi senzori, cu atat poti acoperi o zona mai mare. Asa ca e utila si in caz de razboi.
Problemele tehnice raman, daca ai o avarie la motoare sau guvernare sunt sanse mari sa ramana in deriva. E un risc, compensat de beneficii cred eu.
AS nseamnă să patrulezi pana găsești submarinul. Fie ca e fie ca nu e. O drona acvatica se va da de gol în cele din urma prin comunicații telemetrie, zgomot motor, ce o avea ea activ pe ea, și te mai trezești și cu ea captura de război plimbata pe la toate canalele de știri.
Sa nu uitam, Pana la urma Marea Neagra e lac rusesc (și un pic turcesc) noi nu trebuie sa încercăm sa preluam supremația marii, doar sa o contestam pe a adversarului. Dacă vrem sa câștigam supremația trebuie să-i convingem pe aliatii americani sa o facă, pentru ca sunt singurii capabili.
Pana acolo însă avem nevoie de cercetare avansat pentru viitoarele baterii de rachete și pana la urma pentru protecția flotei (avertizare timpurie). Iar pentru asta Predator navaliizat mi se pare cea mai buna alternativa. Platforme cu echipaj? Sunt bune, dacă nu te uiți la eticheta de pret
Nu vreau sa para ca ma contrazic de dragul de a ma contrazice, dar vulnerabilitati similare avem si in cazul Sea Guardian/Predator. Poate chiar mai mari, dat fiind ca sunt pilotate de la distanta si nu autonome.
Nu vreau sa preluam suprematia marii: vreau vehicule cu care sa putem sa ne asiguram o prezenta consecventa in zonele de interes (mare teritoriala si zona economica exclusiva, inclusiv mare libera) fara a cheltui o avere si mijloace cu care sa putem suplimenta senzorii ambarcati la bordul navelor cu echipaj in cazul operatiunilor AS sau de dragare a minelor marine.
Ordinea achizitiilor, in opinia mea, vis-a-vis de aparatele prezentate in acest articol este: elicoptere adevarate, Sea Guardian, Seagull/CUSV, P-8A Poseidon sau similar, desi optiunea unui kit pentru Hercules mi se pare mai buna decat un aparat nou. Primele doua, ideal luate concomitent sau Sea Guardian prima, ca tot n-avem nave pentru elicoptere si nici n-o s-avem prea curand…
Toate bune si frumoase, toata lumea pune accentul in acest moment pe UAV/UCAV si alte dracii mai mult sau mai putin autonome. Dar imi aduc aminte ca acum cativa ani un astfel de aparat, RQ170 pe numele lui a fost deturnat de persi, in conditiile in care nu era arhicunoscut precum reaper sau predator. Off course ca probabil „piratii” nu erau persi(nu ii duce pe aia capul, ci probabil niste baeti cu ochii oblici, aparatul fiind acum construit de chinezi in serie mare). Intrebarea care se pune e urmatoarea: ce te faci in caz de conflict cu jucatori din liga mare(altii decat siria, irak, talibanii, libia, etc) daca te bazezi pe drone si inamicul dispune de unitati cyber care sa ti le faca inutilizabile?
Dupa cum spune si Presedintele (sic!), sansele unui razboi stil WW2 cu un adversar in genul Rusiei sunt foarte scazute. Chiar si tu sustii asta.
Ceea ce nu ne impiedica sa ne-o dam la gioale discret, pe sub mese. Trebuie distins intre vehicule pilotate de la distanta (susceptibile de bruiaj) si vehicule autonome (susceptibile poate de atacuri cibernetice). Asta daca vrem sa nu discutam la modul general, ca la piata… 🙂
Nu am spus sa te bazezi exclusiv pe drone ci sa augmentezi fortele existente cu aceste drone. E o diferenta, nu crezi?
Asa cum ei au unitati pentru atacuri cibernetice, tot la fel trebuie sa ai si tu, ca sa le contracarezi.
NSM vor fi integrabile si pe f-16? sau numai pe puma naval? ca banuiesc ca vor pune pe el si rachete antinava… ca tot nu prea au alte platforme. cel mai haios ar fi sa ia pentru corvete, elicoptere si fregate exocet, ca sa fie si francezii multumiti ca nu luam doar de la americani ? oricum NSM e scula. Daca ar avea o bataie un pic mai lunga sa le putem ameninta si obiectivele de pe coasta, ce bine ar fi! oricum, din ce se vede pe YT are cap de lupta bun, s-a vazut cum da in fregatele alea tinta!
E vorba de JSM (nu NSM) pe F-16 au fost deja testate de norvegieni, vor trebui doar sa finalizeze integrarea si sa faca disponibil pachetul de upgrade.
Pe Puma Naval nu e integrat, ci e propus pentru India pe MH-60R in varianta NSM-HL.
https://www.navalnews.com/event-news/sas-2019/2019/05/sas-19-kongsberg-eyes-helicopter-launched-nsm-missile/
„Prior to executing a strike mission, an advanced off-board mission planning tool allows for route generation through numerous waypoints, terrain correlation for overland flight, and target identification criteria down to ship class specificity. These data are stored in the missile prior to the helicopter lift-off. The NSM-HL missile utilizes MIL-STD 1760 electrical interface and is drop-launched from a standard BRU-14 bomb rack. „
ok. dar noi atunci avand numai nsm, si nu si jsm, din pacate, inseamna ca ne vom multumi sa le lansam doar de pe bateriile de coasta si, eventual, de pe viitoarele corvete si de pe fragate?! ar fi fost bine sa fi putut fi lansate si de pe avioane sau elicoptere, ma gandesc. am vazut, tot pe blog, un puma naval exersand cu o exocet! crezi ca s-ar putea ajunge ca pe nave si pe „zburatoare” sa puna exocet?!
Puma Naval cu Exocet, nu cred, poate Super-Puma/ Puma SM, ca are motoare mai puternice.
Interesant ca pentru prima oara se ia in calcul varianta LCS Independence sh. Pana acum, cam toata lumea stramba din nas. Cred ca ar fi solutia smart, ar rezolva mai multe probleme si cred ca costurile nu ar fi f mari, pentru nevoile noastre netrebuind transformari mari ale navelor.
In rest Sea Guardian, Romeo, CUSV/ Seagull cu nava mama LCS, par a fi alegeri mai mult decat logice. Sea Hunter si Poseidon cred ca ar mai putea astepta (necesare, dar ma gandesc la buget).
Nu cred ca mai luam altceva decat armament american. Ceea ce nu e rau. Si asa nu suntem in stare sa mai priducem ceva.
Sunt tare curios daca se merge inainte cu contractul pentru corvete.
Costurile ptr a aduce primele 4 LCS uri la nivelul ultimelor nu sunt mari, sunt imense. Aproape 2 melearde$. Din aceasta cauza aia vor sa le scufunde decat sa le modernizeze. Dar probabil ca ni le vor „dona” noua si de aia 1,6 miliarde le modernizam noi. Si toata lumea e happy.
si chiar si modificarile alea, cu pretul inclus, vor fi cu cantec si nu vor corespunde in unele cazuri cu solutia de pe platformele ulterioare, mai mature.
Adica anumite probleme de design nu le poti decat petici.
🙂 voi vreti sa le scadeti pretul.
Cum am scris si mai jos, daca chiar nu se merita, nu are rost. Dar, sa luam odata ceva…. ca marina noastra este inexistenta
Nu le scufunda nimeni. Vor fi folosite ca nave scoala.
asta fuse ideea in 2016 ,primele 4 sa fie folosite ca nave de training. anul asta in martie US Navy a hotarat (se asteapta aprobarea congresului) ca pana in 2021 cele 4 sa fie SCRAPPED !! desi,cred ca musiu ciuca tocmai ce a dat cu subsemnatul ca sa le primeasca Romania ca DONATIE. decat sa piarda 4 nave de 10,respectiv 6 ani vechime, statele unite castiga astfel contracte de vreo doua melearde $ ptr : 4 uh60,4 rim116,4 vls mk41,vreo 32 de NSM, 64 ESSM,torpile si alte alea. juma de miliard costa numai cariciopterele cu armamentul ASW de pe ele. cat despre capabilitatile lor ASW ,una din sarcinile lor(cu modulul ASW aferent) a fost tocmai lupta impotriva diesel-electricelor de tip kilo.
Dude nobody is scrapping shit. By March 2021 they will be in mothballs. Mothballing is not scrapping.
Vezi ca deja au MH-60 in exces. Bani se duc in alta parte.
Alex,o idee mai informata despre ce ar putea Romania achizitiona dupa vizita d-lui Ciuca din US te rog daca esti bun
Imi pare rau sa te dezamagesc, dar habar nu am.
Eu cred ca „naftalina” aia o sa fie in port la mangalia. Ei le „doneaza” moka, noi le modernizam cu armament novex luat de la ei, toata lumea e multumita. Iar cariciopterele, chiar daca au surplus nu cred ca le pupam moka. Si nu vor fi 4 ci 6(doua ptr altete), plus o caruta de NSM uri, essm uri, torpile se fac vreo doua miliarde. Europenii iar vor fluiera a paguba. Canci curvete, mica, mistral, exoceturi si pume redenumite. Nu ca mi ar pare rau. Decat un contract pagubos cu naval group care cred ca se termina la pastele cailor, mai bine 4 nave pe loc care cica mai au viata in ele vreo 15 ani(de exploatare americana). Trimaranele chiar imi plac in draci.
Not going to happen.
Vom vedea.
Vezi ca modulul ASW nu este operational. Pentru ASW nu sunt o platforma potrivita.
O iau eu in calcul… 🙂 E o mica-mare diferenta, nu crezi? 🙂
Discutabil in ceea ce priveste modificarile necesare, trebuie armonizate cu CMS-urile pe care le vom avea, candva.
Discutabil daca avem ce face vreodata cu Sea Hunter si Poseidon, eu sunt de parere ca nu avem ce face cu ele.
Corvetele sunt oarecum offtopic, dar inca sunt dosare pe rol cu termen in octombrie. As zice ca incep sa creasca sansele sa fie anulata, oricum 20-20 e pierdut si el…
🙂 Ai putea fi ,pe model american, Secretary of RoNavy.
Colegilor de pe blog le este teama ca ne deturneaza rusii Sea Guardian-ul sau dronele navale. Cred ca tine foarte mult si cum le folosesti si cat de aprope te duci de Crimeea, probabil au o protectie mare la bruiaj, se schimba algoritmii des etc.
Eu sunt fanul sh-urilor destepte, Adelaide class ni le-au furat chlienii, de data asta nu ii mai las cu LCS-urile :). E clar ca vor costa ceva, dar cred ca sunt solutii rapide si atat de costisitoare ca unele noi.
Un avocat ar fi fost util cand au facut licitatiile alea… acum se pare ca se ia pe „direct”, asa ca nevoia scade… 🙂
Atentie, eu propun LCS Independence in alt rol, nu ca inlocuitoare a corvetelor Gowind. Pentru ca, asa cum iti explica si Mihai mai jos si sunt integral de acord cu ceea ce spune, LCS-urile nu sunt o solutie potrivita pentru noi. In nici un caz in rol dedicat antisubmarin.
Eu zic sa asteptam T23-urile… 🙂
Hai ca ati fost destul de expliciti cu privire la LCS-uri, tu, Strumpf, Marius si Mihai. Vorba aia, daca LCS-urile nu sunt bune, atunci macar AB-uri :)))). Nu sariti, am glumit
Nu, nu o sa fie nici un LCS, si asta e un lucru bun. Cu atat mai mult daca se pune problema de sh.
Te referi la „bolile copilariei”? Este clar ca au, dar cerintele US Navy sunt diferite de ale noastre. Nu zic sa le luam cu ochii inchisi, dar ar trebui luate in considerare.
Scuze VS, trebuia sa fiu mai explicit, dar am mai avut o discutie similara cu un alt coleg aici pe forum si am crezut ca scap si asa 🙂 . ( https://www.rumaniamilitary.ro/ministrul-apararii-nationale-in-vizita-oficiala-in-statele-unite-ale-americii ) Reaiu discutia aici:
1) Daca zici de sh-uri asta inseamna primele nave din serie, care au avut probleme serioase, ba chiar atat de mari ca americanii au ajuns la concluzia ca e mai ieftin sa le scufunde.
2) Daca vorbim strict de versiune trimaran, e considerabil mai scumpa.
3) Asa cum zici si tu, cerinte diferite. Daca la noi ideea era ca platformele sa fie in principal dedicate ASW, americanii au avut altceva in minte cand le-au proiectat. Silentiozitatea nu pare sa sa fie punctul lor forte.
4) Din cate stiu, nu au sonar in chila.
5) Tot din cate stiu, nu au VLSuri. Era vorba sa le modifice in sensul asta, nu stiu care mai e stadiul: https://www.navalnews.com/naval-news/2019/03/how-lockheed-martin-plans-to-make-the-freedom-class-lcs-more-lethal-and-survivable/
Sigma sau Gowind in variantele propuse noua sunt foarte ok, la un pret mai mult decat rezonabil, mai ales daca este inclus si upgrade-ul fregatelor.
Acum ce sa zic, fiecare cu gusturile lui.
Gusturi , gusturi, dar daca chiar nu se merita, asta e…. nu o sa stau sa-mi apar ideea doar de dragul de a avea LCS-uri in dotare.
Pana la urma e important daca nava respectiva poate sa iti indeplineasca cerintele. De ex Adelaide class nu au fost bune pentru polonezi, dar au fost bune pentru chilieni. Alte conditii, alti dusmani, alte cerinte.
https://www.hotnews.ro/stiri-international-24338456-nava-spion-esuat-insula-scotia-apropierea-bazei-submarinelor-nucleare-britanice.htm
Multumim Nicolae. Ca de obicei, o informare de exceptie!
Sea Guardian nu are loc si de torpile, daca am inteles bine. Avand in vedere echiparea, nu cred ca mai ramane sarcina utila. Totusi, in caz de conflict, degeaba detectezi submarinul daca nu poti si trage o torpila. Din cate stiu eu, posibil sa ma insel, odata e l-ai detactat prin balize, sonar largabil, etc, trebuie sa tragi imediat pt a submarinul nu sta, se deplaseaza si daca se prinde ca e detectat fuge
In cazul asta ai nevoie de o platforma putin mai mare… mai apropiata de dimensiunile SAAR33
https://www.rumaniamilitary.ro/nave-purtatoare-de-rachete-o-propunere
Seagull are si torpile.
Dupa cum ziceam, vanatoarea AS e un „sport” de echipa, Sea Guardian n-are torpile, dar elicopterul ambarcat are.
https://youtu.be/Gek30-orpbs
Ma bucur ca discutam de Sea Guardian ,Sea Hunter,Sea Gull….insa mai mult decat 3-6 UH 60 Seahawk ?….pt corvete si fregate nu o sa fie….Ce o sa fie aproape sigur Hermes 900 si 450 care pot desfasura misiuni si in spatiul maritim…Elbit Nu o sa fabrice la Craiova pt sarbi…. FT si RoNavy vor trebui sa ia macar 6 Hermes 900 tactice si poate inca 12 Hermes 450 ….daca nu cumva vor sa supere Elbit serios….pana la urma au fost alaturi de noi de 25 de ani incoace,plus sunt f avansati las drone
La alea mari aproape ca as paria pe o ale ca va fi Predator… 🙂
@Nicolae:
cred ca unul din punctele de plecare in alegera unei solutii de dotare cu elicoptere ambarcate si drone va fi Combat Management Systems-ul ce va fi instalat pe corvete si probabil pe fregate (sa nu uitam ca Marasesti are Terma C-Flex, iar probabil celelalte 6 nave vor avea SETIS daca Naval Group va semna contractul)
alt punct de plecare: ce rachete NN vor avea cele 6 nave (4 corvete +2 Type22 cu upgrade): in caietul de sarcini la licitatie nu au existat specificatii clare nici in aceasta privinta, asa incat daca Naval Group va semna contractul, face sens sa ai NH-90 (care are printre altele si anumite performate peste MH-60R/S: greutate utila fie ca e vorba de trupe sau de greutate incarcata; plafon, viteza)
un alt criteriu: este cert in Romania doi producatori au baza pt a dezvolta fie linii de asamblare, fie productie, fie ceva similar: Airbus si Bell. SK si AW au deja in Polonia
@tai (cred ca ti-ai gresit numele… 🙂 )
Chiar ii spuneam lui George zilele trecute ca toata nebunia cu navele trebuia de fapt sa inceapa de la CMS. Ala trebuia ales primul. Iar Tacticos ar fi fost o solutie mai buna (parerea mea) decat Setis (care oricum se trage din Tacticos si e facut cu suportul celor de la Thales). Cam asa au facut finlandezii cu ale lor Pohjanmaa.
Apoi, daca 9LV poate fi facut sa functioneze cu Gabriel, atunci si Setis poate fi facut sa functioneze cu altceva decat cu ce e obisnuit sa functioneze de obicei. Pe bani ma gandesc…
Mi-e indiferent ce elicopter iau, vreau doar sa trecem peste momentul Puma Naval, un elicopter naval nascut batran, mai potrivit pentru Garda de Coasta decat pentru Fortele Navale Romane.
Vazand ce se intampla in ultima vreme, e posibil sa apara surprize majore cu contractul de constructie a corvetelor si de modernizare a fregatelor. Sa zicem ca nu m-ar mira daca se intampla ceva in genul asta.
Pentru Seagull, pretul intre 12 si 25 meleoane se refera la tot sistemul.
Adica pentru MCM si ASW sistemul lucreaza cu 2 nave.
Una detecteaza, a doua actioneaza. Cel putin asa arata videoclipurile.
Daca o iei pentru misiuni de patrulare sau ca nava pichet atunci lucreaza cu o singura nava.
O observatie referitoare la transport. O nava Seagull se transporta cu 3 containere de 40 picioare, nu cu unul.
Utilizarea LCS ca nava mama mi se pare overkill. La fel de bine poti folosi, pentru zona economica, batranele Tetaluri, cu niste gruiuri clasice, fara fasoane. Refurbishate, instalate sistemele de comunicatii si control mai bune, un RAM si ii dai bataie.
Mai degraba le-as folosi ca platforme de lansare pentru drone subacvatice autonome care sa faca rautati prin porturile adverse sau ca high speed minelayer pe caile de comunicatii ale adversarului.
In privinta elicopterelor MH60R/S, plafonul de 4000m le tine in anvelopa de lovire a rachetelor Verba. Nu stiu cat ar fi de greu ptr rusi sa faca o drona submarina, lansabila din tubul lanstorpila de 533mm, care sa iasa dupa cateva minute la suprafata, cu o bila optronica si 2 Verba, si sa-ti pocneasca elicopterul, in timp ce submarinul se indeparteaza la viteza redusa, ptr a nu fi detectat.
Nu exclud total elicopterele de la misiuni antisubmarin dar prefer sa nu le risc.
Sea Guardian sau un echivalent israelian da, patrulare, lansare sonobuoys, descoperire tinte ptr bateriile de coasta.
As completa integrarea de rachete antinava si pe alte platforme, desigur F16 dar ar merge si Spartan, ar merge si Hercules, cu tintele localizate de catre drone sau alte aparate. Odata ce i-ai trimis rachetei informatiile despre tinta, avionul o lanseaza iar ea stie ce are de facut.
As relua ideea mea mai veche cu utilizarea rachetelor tactice ca vector de transport pentru torpile antisubmarin, lansate dupa localizarea submarinului de catre sonobuoys sau alte platforme.
MQ-9 e putin overkill pentru bateriile de coasta, putand furniza info ca tert, e drept. Pt. bateriile de coasta as prefera UAV-uri mai usoare dedicate, cu sarcina utila mai mica si fara acrosaje, dar cu conexiune de date pana la 150-200km distanta de statia de dirijare. Si sa poti opera mai multe, simultan pe directii diferite.
La limita de sus ar merge MQ-1 Predator, dar poate ar merge si ceva un pic mai mic gen RQ-7 M2, ca tot operam 200-le.
Merci de completari! Daca-mi permiti doua observatii:
1) din cate stiu, inca nu exista un sistem operational care sa traga rachete AA din imersiune, elicopterele inca pot zburda linistite. In plus, nu e vorba doar de altitudine, ci si de distanta (daca vorbim de VShorad). De drone care sa fie lansate prin TLT-uri si sa lanseze rachete AA dupa aia nici nu se pune problema acum si cred ca mai dureaza.
2) Ce zici ca racheta tactica respectiva sa lanseze mine? Problema e ca daca vine pe traiectorie balistica e vazuta din cosmos, probabil o drona submarina va putea face treaba mult mai bine, fara surle si trambite.
Prin 2010 aveau DCNS + MBDA unul in propunere pentru Mistral, legat de chiosc si synchro cu periscop 🙂
A3SM Mast version
https://www.youtube.com/watch?v=jIGl42ELB_A
IRIS-T era si ea in dezvoltare cu versiune navalizata pentru submarin U212, IDAS
Da (vroiam sa-ti zic de nemti, dar vad ca ti-ai reamintit si singur), dar ei sunt de partea noastra a gardului… 🙂
Iar la rusi inca se trage de pe umar, din chiosc… 🙂 Iar asta-i mai mult pentru cand esti surprins la suprafata.
„pai da dar” daca francezii „iar tradeaza”, cum se tot sustine din cand in cand, si vand solutia la rusi? 🙂
https://geopolitics.news/europe/italy-will-buy-4-new-u-212-nfs-submarines/
Despre minarea unor zone de gatuire a traficului cu ajutorul unor rachete tactice am vorbit acum un an sau doi.
E adevarat ca o vezi din cosmos dar, pana la urma, obligi oponentul sa-si desfasoare si sa-si consume resurse in zona de amerizare pentru ca nu are de unde sa stie ce i-ai trimis, o simpla mina, una inteligenta sau o drona subacvatica. Sau mai multe.
In privinta dronei lansate din TLT, nu trebuie sa fie ceva complex. Un sistem simplu, ejectat prin TLT, la viteza mica, cu capacitate SAU NU de deplasare la viteza redusa.
Setat sa astepte un numar de minute dupa care sa iasa la suprafata simplu chiar ca o pluta de salvare.
Apoi blocul optronic sa se activeze, cu soft de recunoastere a tintelor si cu lansare automata a rachetei, in momentul cand intra in raza de lovire.
Lansata una sau 2 rachete.
Nici biblioteca de tinte, nici servomecanismele de orientare a bilei optronice si a rachetelor nu sunt un ceva SF.
Principiul de functionare, cu detectarea, recunoastereA si angajarea automata a tintei este utilizat de sistemul BRIGHT ARROW al celor de la IMI.
Noua ne trebuie atatea incat nu ne vedem capul. Suntem un fel de Armenia la un nivel mai mare! 🙁
De acord cu Eroul,Tetalurile,chiar de nu le plac,de pot moderniza un pic cu un RAM ,poate ceva Mica in container cvadruplu,sa pot ramane in uz inca 10 ani,PT lansare drone si second layer defence
BTW am ceva cu ele pt ca s de inspiratie sovietica,de slaba calitate vs designuri vestice,nu altceva
Lasati Tetalurile sa moara linistite! 🙂
The off topic: already known for several years, has recently gained momentum, despite the limited information, some news gets into the press. It can be expected to buy 4 observation posts in the near future, it will allow to control the area of the Baltic Sea, Kaliningrad, Lithuania and Belarus, a large part of Ukraine and Slovakia for 24 hours.
https://www.defence24.pl/aerostat-czyli-awacs-dla-niekoniecznie-bogatych-raport
Wow, I wasn’t aware of this, someone must have read my article 🙂
https://www.rumaniamilitary.ro/un-nou-fel-de-gap-filler
It is! 😉