Astăzi vom vorbi despre ceea ce, în esență, este o știre veche, reiau și citez dintr-un articol publicat de HotNews (aici):
„(…) Forțele Navale vor să contracteze construirea în România, pe termen foarte scurt, a două nave de patrulare (OPV – Offshore Patrol Vesel), au detaliat sursele HotNews.ro. OPV-urile, în general, sunt nave mai mici și ușoare, nu neapărat militare în concepție și sunt gândite mai mult pentru patrularea zonelor de litoral, fără a avea la bord sistemele și armamentul pe care România le-ar fi vrut, de exemplu, pe celebrele corvete. Totuși, conform surselor HotNews.ro, OPV-urile pe care România le-ar vrea construite în țară, ar urma de fapt să fie mai apropiate ca nave de corvete, din punct de vedere al sistemelor și armamentului de la bord. Cele două nave ar trebui să înlocuiască de urgență cele două corvete din clasa Tetal-I.”
Mai multe detalii despre clasificările navelor militare găsiți în acest articol intitulat sugestiv „Crucişătoare. Distrugătoare. Fregate. Corvete. OPV-uri (Offshore Patrol Vessel). Cine sunt ele si ce ar trebui să facă fiecare” din seria Nave celebre accesând acest link.
Forțele Navale Române încă mai operează și în sfânta zi de azi două corvete de clasă Tetal I, „Amiral Petre Bărbuneanu”, având număr de bordaj 260, construită şi intrată în serviciu în 1983, sau, conform Janes, construită începând cu 23 Mai 1981 şi intrată în serviciu în 4 Februarie 1983 şi “Viceamiral Eugen Roşca” având număr de bordaj 263, construită începând cu 1986 şi intrată în serviciu în 1987, sau, conform Janes, construită începând cu 11 Iulie 1985 şi intrată în serviciu începând cu 23 Aprilie 1987.
Un scurt calcul ne arată că Bărbuneanu are astăzi frumoasa vârstă de 41 de ani în timp ce mai „tinerica” Roșca are doar 37 de ani. Cele două nave au următoarele caracteristici tehnico-tactice, ca să vedem ce vrem să înlocuim cu noile „OPV-uri”:
- Deplasament standard: 1385 tone;
- Lungime x lăţime x pescaj: 92,42 x 11,41 x 3,16 (m);
- Propulsie: 4 x ALCO 16R 251 FMA, creditate cu 3285 CP fiecare, acționând patru elice, din care două cu pas fix şi două cu pas variabil. Cel mai probabil Tetal II le-a avut de la început iar la Tetal I au fost introduse după 1990 la pachet cu schimbarea reductoarelor inversoare, în aceeași configurație, două elice cu pas fix și 2 cu pas variabil;
- Viteza maximă: 24 Nd
- Surse energetice: 4 diesel – generatoare de curent electric alternativ MB 836 (unele surse creditează cele două nave Tetal I cu doar 3 diesel-generatoare);
- Echipaj: între 90 și 100 de oameni (41 soldati-gradati profesionisti, 1 subofiter, 34 maistri militari si 10 ofiteri);
- În prova şi în pupa, câte o turelă dublă AK-726 cu tunuri de 76 mm, capabile de maxim 120 de lovituri pe minut la 15 km distanță (conform altor surse vorbim de o cadență de maxim 90 de lovituri/minut);
- Tot în prova, două lansatoare de grenade reactive antisubmarin, RBU 2500 cu 16 tuburi, cu raza de 2500 m, încărcătură de luptă de 21 kg;
- 2 turele AK230, situate paralel pe suprastructura pupa, capabile de 500 de lovituri pe minut la o distanță de 4 km (conform altor surse, cadența ar fi de maxim 2000 de lovituri pe minut);
- 2 turele cu omniprezentele mitraliere de 14,5 mm;
- 2 x 2 tuburi lans-torpilă pentru torpile de 533 mm, având o rază de 25 km şi o viteză de 50 de Nd. Încărcătura de luptă are 300 de kg;
- 2 lansatoare de contramăsuri PK16 amplasate pe suprastructură deasupra torpilelor;
- Un radar de cercetare aeriană şi de suprafață în bandă F – Strut Curve, amplasat în vârful catargului;
- 2 radare de control al tirului în bandă H/I. Este vorba de un radar HawkScreech pentru turelele de 76 mm si de un radar Drum Tilt pentru cele de 30 mm;
- Un radar de navigație Nayada în bandă I;
- Sistem IFF;
- Sonar în chilă Hercules MG322, posibil si sonar imersat.
După cum sintetizam într-un articol mai vechi (disponibil aici), corveta de clasă Tetal I este asemănătoare tehnic unei nave sovietice construită în decada 1960-1970, cu artileria (AK-726 – 1963, AK-230 – 1959) și senzorii acelor vremuri (Strut Curve, radar de cercetare 2D – 1960, Hawk Screech – radar de control al focului pentru turela AK-726 – 1954, Drum Tilt – radar de control al focului pentru turelele AK-230 – 1961).
Cele două corvete nu au trecut niciodată printr-un proces de tip – „Mid Life Update” așa că, în esență, vorbim de două nave complet perimate din punct de vedere moral. Spun doar „moral” pentru că în ultimii ani s-au efectuat o serie de reparații de mai mare amploare menite mai degrabă să îmbunătățească condițiile de viață la bord decât să adauge vreo „capabilitate” ofensivă sau defensivă demnă de secolul în care trăim.
Conform planurilor inițiale, programul de înzestrare cu corvete (eșuat lamentabil) ar fi trebuit să inlocuiască cele patru unități de clasă Tetal I / Tetal II „unu la unu”. Nu este cazul, programul a fost anulat fără a pune nimic în loc.
Să revenim la articolul de pe HotNews.
„Totuși, România și-ar dori ca navele OPV-uri pe care să le cumpere să fie mai mult de atât, să aibă sisteme și armament mai degrabă la nivelul unor corvete, deși ele nu se vor numi corvete – un termen care a prins deja o conotație negativă în rândul oamenilor din sistem, spun pentru HotNews.ro surse apropiate situației.
Alte surse, din industrie, spun însă pentru HotNews.ro că dacă România va dori ca pe aceste OPV-uri să instaleze sisteme de rachete, navele din start vor trebui construite după alte standarde, să aibă alte ranforsări și alte elemente de echilibrare specifice navelor militare, astfel încât o platforma mai potrivită ar fi tot una militară de tip corvetă.
Pentru acest proiect însă MApN nu va acorda direct contractul unei companii, spun sursele HotNews.ro, ci va exista o procedură competitivă care se va desfășura accelerat. La o astfel de procedură de achiziție e mai mult decât clar că Damen Galați are prima șansă – este singurul constructor naval din țară și are un șantier în care chiar și-n prezent ridică nave militare pentru alte țări.
Singura diferență este că pe navă, indiferent care va fi ea, vor fi instalate sisteme americane: Combat Management System, sistem de rachete anti-navă, radare, sonare și alte tipuri de armament. Nu e clar însă dacă aceste nave vor avea sau nu pe ele și vreun tip de sistem de apărare antiaeriană cu rachete.
Alte informații din interior, neconfirmate însă de toate sursele HotNews.ro, spun că această achiziție de 2 nave OPV ar fi de fapt un prim pas, urmând că dacă programul se desfășoară rapid și e un succes, MApN ar putea să mai achiziționeze ulterior încă două nave similare, astfel încât să poată înlocui și celelalte două corvete vechi din clasa Tetal-II.”
Deci, ca să rezumăm, mai nou vrem o navă de tip „OPV – Offshore Patrol Vessel” (pe românește, navă de patrulare, mai apropiată din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-tactice de o navă specifică Gărzii de Coastă) pentru că cel de corvetă a căpătat, pe bună dreptate, „conotații negative”. Dar, de fapt, noi tot o corvetă vrem, cel puțin din punct de vedere al armamentului și senzorilor care vor fi, indiferent de modelul ales, americane. Bineînțeles, pentru că ne grăbim, se va organiza o procedură competitivă care se va desfășura accelerat! Ha-ha-ha-ha-ha-ha-ha (la nesfârșit).
Și spun asta pentru că de la articol a trecut fix un an și nu s-a mai auzit absolut nimic de această procedură competitivă care se va desfășura accelerat! Sau cel puțin, eu nu am mai auzit… Iar în acest timp relațiile dintre Damen și statul român s-au tot deteriorat astfel încât, cunoscând „sufletul” românului, am dubii serioase că ai noștri ca brazii ar mai folosi Damen în acest scop în ciuda faptului că sunt de departe cei mai capabili să implementeze rapid un astfel de program „urgent”. M-aș bucura foarte tare să greșesc…
Produsele Damen în cazul nostru concret sunt extrem de cunoscute. Eu am dubiile mele proprii și personale vis-a-vis de standardele folosite de cei de la Damen la clasa Sigma. Este clar că standardele europene sunt inferioare celor americane, aici avem exemplul fregatelor de clasă Constellation a căror comonalitate cu proiectul donator FREMM este în prezent de sub 20%… Am abordat acest subiect într-un articol mai vechi pe care vă recomand să-l recitiți, este disponibil aici.
Să luăm de pildă Damen Sigma 9113 care este promovată ca și corvetă și este construită în baza unui mix de standarde comerciale şi militare, cu o rezistenţă moderată la şoc, fiind mai degrabă o navă de patrulare cu capacităţi tehnico-tactice sporite decât o corvetă în adevăratul sens al termenului. Practic, cel mai probabil Sigma 9113 se pliază foarte bine pe cerințele enunțate. Ceea ce poate că ar fi ok dacă n-am avea un război la graniță…
Un alt exemplu despre ceea ce vreau să evidențiez, vizual, mai jos. Este vorba de o comparație Iver Huitfeldt vs. Type 31. (Stânga) pasaj într-o fregată din clasa Iver Huitfeldt despre care se spune că este construită după un mix de standarde comerciale și militare. (dreapta) Locația echivalentă într-un Type 31 prezentată în modelul CAD. Acest lucru demonstrează modul în care standardele mai ridicate de supraviețuire și redundanță ale Type 31 sporesc complexitatea (și prețul). Dar și șansele de supraviețuire în caz de avarii majore.
Revenind la cele prezentate în articolul de pe HotNews, este clar că Damen ar avea șanse foarte mari să câștige un astfel de contract.
O alternativa sunt și cei de la Vard care ar avea soluții pentru un astfel tip de navă. La Tulcea s-au construit cele trei nave de clasă Jan Mayen, dar integrarea finală s-a făcut în Norvegia. Cei de la Vard au un proiect interesant, Vard 7 125 NGOPV despre care puteți citi mai multe aici. Nici Vard 7 115 NGOPV nu este de lepădat… Info suplimentar aici. Bineînțeles, cei de la Vard pot lesne prelua și modele de navă din gama celor de la Fincantieri. Până la urmă, italienii vroiau să facă la Vard România corvetele de clasă Abu Dhabi dacă ar fi câștigat celebra licitație…
Ultima opțiune este reprezentată de cei de la Piriou care au deschis o subsidiară la Giurgiu. Aceștia construiesc și OPV-uri, unul dintre ele fiind modelul OPV 90 la care, dacă aruncați o privire, veți descoperi o siluetă familiară.
Littoral Combat Ship, sub-clasa Freedom
Și încet, încet, ajungem la opțiunea SH, atât de dragă nouă… Este vorba, bineînțeles, de celebra Littoral Combat Ship, sub-clasa Freedom, despre care am mai vorbit în numeroase ocazii.
În acest caz concret al OPV-urilor ce se vor a dota Forțele Navale Române, Freedom poate intra cumva pe ușa din dos, prin intermediul programului Excess Defense Articles / Foreign Military Sales. US Navy a scos în ultima vreme din serviciu mai multe nave ale clasei care, în acest moment au ca status: Stricken, Final Disposition Pending. Asta înseamnă că o navă militară este scoasă oficial din Registrul navelor militare al US Navy ceea ce constituie o etapă preliminară înaintea casării urmând ca nava să devină disponibilă pentru vânzare sau transfer către alte țări. Acest status este în acest moment aplicabil pentru USS Milwaukee (LCS 5) – 10,8 ani vechime, USS Detroit (LCS 7) – 9,9 ani vechime, USS Little Rock (LCS 9) – 9,2 ani vechime și USS Sioux City (LCS 11) – 8,7 ani vechime.
Vis-a-vis de clipul de mai sus, în principiu, în momentul în care valurile dezvoltă creste albe vorbim probabil de o mare de gradul 4 sau chiar 5 pe scara Beaufort (vezi aici ce înseamnă această scară), adică valuri de 1,5 până la 2,5 m.
Cele mai noi, LCS 9 și 11 au fost nave dedicate luptei la suprafață (după ce Marina SUA a decretat că fiecare navă urmează să execute un singur tip de misiune, lupta la suprafață sau lupta împotriva minelor marine după ce a renunța la modulul specific luptei antisubmarin).
LCS-urile sunt proiectate pentru o durata de viață de 25 de ani, ceea ce înseamnă că niciuna din navele de mai sus nu a ajuns nici măcar la jumătatea duratei prognozate de viață. Conform Raportului Departamentului Marinei publicat în aprilie 2022 (menționat mai jos), pagina 14, prețul unei nave de tip LCS pare să se situeze undeva între 480 și 535 de milioane USD (la nivelul lui 2022). Asta înseamnă aproximativ 429 – 478 milioane Euro pentru o unitate nou produsă. Cea mai bună ofertă din programul ratat al corvetelor era de 1,2 miliarde Euro pentru patru corvete Gowind 2500 și modernizarea celor două fregate T22R, fără armament care ar fi făcut obiectul unor contracte separate.
Problema transmisiei
Una din principalele probleme ale navelor din sub-clasa Freedom o constituie defectul de proiectare al transmisiilor construite de Renk AG, defect care împiedică navele să folosească întreaga putere dezvoltată de sistemul de propulsie de tip CODAG. Conform celor de la Breaking Defense, problema a fost rezolvată, transmisia fiind reproiectată de cei de la Renk AG, costul reparațiilor fiind de 8 până la 10 milioane USD / navă din care jumătate din sumă este suportată de Lockheed Martin conform înțelegerii cu US Navy. Un aspect interesant este că americanii aveau în vedere efectuarea reparațiilor și la navele care urmau a fi scoase din serviciu, sau fuseseră deja scoase din serviciu în vederea transferului lor către țări partenere interesate. Este foarte posibil ca LCS 11 să fi fost reparată deja înainte de a fi scoasă din serviciu. În cazul în care există un interes serios pentru achiziționarea LCS 9 și LCS 11, avem certitudinea că problema transmisiei poate fi rezolvată cât timp navele se află încă în SUA, prețul reparațiilor urmând a fi suportat de americani sau dedus din prețul celor două nave.
Problema costurilor de întreținere, operare și modernizare
O altă problemă vehiculată în spațiul public (probabil și în scopul de a convinge Congresul să accepte scoaterea din serviciu a unor nave extrem de tinere) a fost cea privind costurile generate de navele acestei clase. Conform unui raport neclasificat al Departamentului Marinei (poate fi lecturat integral accesând acest link), pagina 24, publicat în aprilie 2022, costurile anuale generate de o navă de tip LCS sunt de 69,4 milioane USD. Dar, ca de obicei, diavolul este întotdeauna în detalii. Astfel, această sumă reprezentând costuri anuale de operare, întreținere și modernizare continuă este compusă din:
- Unit-Level Manpower (costul forța de muncă per navă) – 11,4 milioane USD / an. Practic, vorbim de costul aferent echipajelor, US Navy folosind două echipaje pentru aceeași navă – Blue / Gold Crew.
- Unit Operations (costul aferent operării unei nave) – 7,8 milioane USD / an.
- Maintenance (întreținerea unei nave) – 24,9 milioane USD / an. Un aspect demn de menționat aici este că întreținerea este asigurată de contractor – Lockheed Martin, fiind astfel mult mai scumpă decât întreținerea asigurată de echipaj și de arsenalele US Navy.
- Sustaining Support (nu mi-e foarte clar aici, Alex?) – 4,9 milioane USD / an.
- Continued System Improvements (modernizări continue ale sistemelor, ceva ce la noi se întâmplă din an în paște) – 15,7 milioane USD / an.
- Indirect Support (suport indirect, nici aici nu mi-e foarte clar, Alex?) – 4,7 milioane USD / an.
Practic, această sumă poate fi redusă simțitor prin transferul întreținerii navelor de la contractor la marină și prin implementarea programului de modernizare și îmbunătățire a sistemelor navelor – Lethality and Survivability (L&S), în șantierele americane înaintea livrării lor.
Ce presupune programul Lethality and Survivability (L&S)
Reprezentantul Lockheed Martin, DePietro a declarat la SNA 2019 că programul L&S include integrarea și instalarea rachetei Naval Strike Missile (NSM), îmbunătățirea sistemelor de război electronic prin instalarea AN/SLQ-32(V)7 SEWIP, sistemul de lansare a contramăsurilor de tip Nulka MK 53, îmbunătățiri la tunul de 57 mm prin instalarea sistemului de control al focului Mk 48 Mod II și multe altele, precum și trecerea navelor din sub-clasa Independence la sistemul centralizat de conducere a luptei bazat pe Aegis – COMBATSS-21 pe care sub-clasa Freedom îl utilizează deja. Acest program include efortul de proiectare și dezvoltare necesar pentru a sprijini introducerea și desfășurarea unei linii de bază Flight 0+ (LCS 3/4 și următoarele) cu încorporarea lecțiilor învățate din proiectarea și construcția USS Freedom (LCS 1) și USS Independence(LCS 2).
Rămâne de văzut dacă, în cazul în care se va decide să achiziționeze LCS, România va primi acces la SEWIP și la Nulka dar rămâne opțiunea Terma, instalată pe cele două fregate T22R.
Clipul de mai jos ne demonstrează una din cele mai eficiente soluții împotriva ambarcațiunilor fără echipaj kamikaze care au redus la tăcere flota rusă a Mării Negre.
DePietro a mai vorbit cu cei de la Naval News și de instalarea unui lansator vertical de tip Mk-41 VLS cu opt celule în locul unuia din tunurile de 30mm ce fac parte din configurația de luptă la suprafață îmbunătățind simțitor capacitățile de luptă antiaeriană prin accesul la racheta cu rază medie de acțiune Evolved Sea Sparrow Missile. Probabil că în locul Mk-41 VLS poate fi instalat un sistem Mk-56 VLS al cărui cost este ceva mai redus.
Vedere detaliată a „LCS-ului modernizat”. De la stânga la dreapta: Lansator SeaRAM, modul de rachete suprafață-suprafață (SSMM) pentru rachete Longbow Hellfire, un singur Mk44 Bushmaster (tun de 30 mm) la tribord, 8x Mk41 VLS la babord și 4x lansatoare de contramăsuri Nulka.
LCS-ul modernizat va dispune de 8 rachete anti-navă de tip Naval Strike Missile pe care le va opera și România.
Problema supraviețuirii în luptă. Adică soliditatea și nescufundabilitatea
Un alt argument des invocat de marina SUA în vederea retragerii premature a LCS-urilor a fost cel al capacității acestui tip de navă de a lupta într-un mediu puternic contestat. Ca să înțelegem, navele flotei americane sunt încadrate în 3 clase din punct de vedere al capacității de a supraviețui în caz de avarii majore.
Potrivit Normelor 9070.1A ale Marinei SUA, la proiectarea navelor de suprafață ale Marinei SUA sunt luate în considerare trei clase/standarde de supraviețuire: Nivelul 1 (scăzut); Nivelul 2 (moderat); și Nivelul 3 (ridicat). Portavioanele, crucișătoarele și distrugătoarele sunt proiectate la Nivelul 3. Navele de război amfibii și unele nave de reaprovizionare sunt proiectate la Nivelul 2. Ambele versiuni ale LCS, Freedom și Independence, nave de luptă împotriva minelor (dragoare sau vânătoare de mine), nave de patrulare (aici s-ar încadra și OPV-urile noastre) și nave de sprijin sunt proiectate la Nivelul 1. De aici lipsesc fregatele care nici ele nu se incadrează la Nivelul 3, sunt de Nivel 2. Și mai există navele Marinei SUA care sunt construite la standarde comerciale.
Un raport al Pentagonului din 2012 ne spune că LCS-urile sunt încadrate de Marina SUA la Nivelul 1+. Conform raportului citat, „nu se așteaptă ca LCS să-și mențină capacitatea de luptă și de a-și îndeplini misiunea după ce primește o lovitură semnificativă” dar, „marina SUA a decis să proiecteze LCS la ceea ce numește un standard de supraviețuire de Nivel 1+, care este mai mare decât standardul de Nivel 1 la care au fost proiectate navele actuale de patrulare și navele de luptă împotriva minelor, dar mai mic decât standardul de Nivel 2 la care au fost proiectate fregatele actuale din clasa Oliver Hazard Perry (FFG-7).”
Acest subiect este luat foarte în serios de americani, dovadă clipul de mai jos.
Însă aici trebuie să ținem cont de faptul că Marina SUA are standarde superioare de supraviețuire marinelor europene continentale. Exemplul de mai sus cu adaptarea FREMM la cerințele de supraviețuire ale Marinei SUA este elocvent.
Vorbim despre date clasificate acum, dar aș putea paria că Nivelul 1+ al Marinei SUA este peste orice corvetă / fregată de clasă Sigma, Gowind sau AbuDhabi, poate chiar la paritate cu cel al fregatelor europene așa cum este FREMM de exemplu.
Acestea fiind spuse, închei prin a cugeta că, uneori, ceea ce nu e bun pentru unii poate fi bun pentru alții și vă las în compania USS Marinette (Little Crappy Ship 25).
P.S. În clipul de mai sus se vorbește la un moment dat de vibrațiile generate de navă și sunt trecute în revistă măsurile luate pentru amortizarea lor. Vibrațiile generate de nava în sine prezintă importanță în lupta antisubmarin. Americanii nu au prevăzut navele de tip LCS cu un sonar ambarcat încă de la început fiind avută în vedere soluția unui sonar tractat cu adâncime variabilă, mai puțin afectat de zgomotele generate de navă. Chiar dacă americanii au renunțat la modulul de luptă antisubmarin, LCS-urile prezintă avantajul de a putea opera un elicopter antisubmarin iar imensul spațiu de sub helipad poate primi în continuare un sonar tractat.
„Indirect Support (suport indirect, nici aici nu mi-e foarte clar, Alex?) – 4,7 milioane USD / an.”
opsec
Problema cu varianta americana de Freedom o reorezinta fix US Navy. Una s-a vorbit si alta au facut! Nu ar fi prima data cand US Navy da cu mucii in fasole.
Cele 300 tone extra sunt fix pix la o nava de 6000 tone(parca atat are o FREMM?)
O parte sau dus si in largirea navei din ce am citit. Asadar standardele nu sunt chiar asa de duferite(desi exista destule diferente).
Apoi reproiectarea structurii dar si a chilei au contribuit si ele.
In cele din urma s-a ajuns la o nava cu muuuult mai scumpa decat FREMM dar nu neaparat si mai buna cand iei in calcul costurile.
Ziceau la un moment dat cei de la US Navy ca reprouectarea era ptr a ajuta noile fregate sa tina pasul cu portavioanele. Doar ca fremm facea asta deja fara nici o jena.
Sunt multe de spus despre programul FFGX.
US Navy au fost si urechiti bine ptr acest program si a fost prezentat ca fiind inca un program dus prin garla de catre marina.
Ar mai fi faptul ca unora de oe acolo le-a cazut nasol faptul ca marina americana a luat un model european ptr nevoile lor. Umbla vorba ca modul in care au decurs lucrurile nu e chiar intamplator in cazul asta.
Opsec o laie. Astia sunt termeni folositi estimarea de costuri legate de achizitii si bugetarea O&M.
Sustaining support =
– System-specific training
– Support equipment replacement and repair
– Systems engineering
– Program management
– Data and technical publications
– Simulator operations and repair
Indirect Support = An indirect cost that cannot be directly traced to a specific cost object for the system. Usually includes advertising/public relations, pier side communications and computing, pier side utilities, pier side security, pier side victualing for specific items not associated with the direct operation of the system. Indirect support costs are usually paid for through various provisions in the Defense Working Capital Fund with money being allocated to combat support agencies such as DISA, DLA, etc. for supplying specific goods and services.
–
Eram 110% sigur ca asa te fac sa comentezi. Multumim pentru informatii.
Merci!
Pt LCS-uri nu poti transfera mentenanta la marina si echipaj pt ca Lokheed a facut o faza nasoala si inca de la inceput si-a pastrat toata documentatia necesara pt ei. Deci din punctul asta de vedere, pt noi ar iesi chiar mai scump, pentru ca ar trebui sa platim Lokheed sa disloce pana in Romania niste tehnicieni americani pentru a face intretinere banala…
Apoi despre transmisie… am inteles ca nu era chiar fezabila, ca ar fi fost foarte scumpa reparatia si ar fi presupus eviscerarea navei pentru a ajunge la locul vizat. De altfel, daca ar fi costat doar 11 milioane de dolari, de ce nu au pastrat navele in serviciu?
Si in final, nu ai pomenit nimic de tendinta tipului de LCS din care face parte si Independence de a se crapa in timp si mai ales pe mare agitata…
Te rog eu mult Nicolae, nu le da idei tampitilor si tradatorilor de prin MAPN, ca o sa ne trezim cu vreo 4 copai din astea, pline cu amirali si comandori, care (si pentru ca) nu vor naviga niciodata, intr-o maniera complet de necrezut de inrautatire a capacitatilor marinei fata de prezentul in care macar Tetalurile mai ies pe mare!
Nulka ai SEWIP? Niet Tatiana. Astea sunt ciuce pentru cele cinci perechi de chioambe. Posibil să ai acces la o versiune a Slick 32 care nu este comparabil cu SEWIP
Da, am zis si eu ca nu cred ca am primi acces la SEWIP si Nulka, cred ca tot de la tine stiam ca e “rezervat” doar pentru cele 5 perechi.
Slick 32? La o scurta cautare dupa nume, pare sa fie acelasi AN/SLQ-32, dar o versiune mai veche? Poti detalia rogu-te? 🙂
Sunt operatori de AN/SLQ-32 (V) 2 precum Polonia, Egipt, etc. care sunt instalate pe fregatele din clasa OHP. Acestea sunt in esenta sisteme pasive de avertizare. Probabil ca exista posibilitatea de a achizitiona (V) 3 care au capabilitati de atac electronic care acum par rudimentare in comparatie cu (V) 6 si (V) 7. Un operator de (V) 3 cred ca este Taiwan pe distrugatoarele din fosta clasa Kidd.
https://www.navsea.navy.mil/Portals/103/Documents/Exhibits/SNA2022/SNA2022-CAPTJasonHall-SEWIP.pdf
Nixie e si ea cu acces restrictionat?
Nu.
Acum o sa apară ciolovecul strumpf și o sa ne spună el cat de prosti suntem dacă cumpărăm LCS, bla, bla, bla… Și nici F35 „nu sunt bine de nimic”
Efectiv nu poți să respiri de dorul meu. Te anunț cu regret că am fost printre primii care au susținut teoria LCS. Dar nu ai de unde să cunoști asta,ești biban pufos pe aici.🐣🐤🐥!!😂😂
Asta cu “teoria LCS” pot s-o confirm, asa este! 🙂
Si eu pot confirma
Habemus Strumpfus! Vivat la teoria de LCS! Macar sa aiba FNRo cel putin 2 Freedom class, frumos ar fi vreo 4 cu de toate pe ele ca la ce are acum FNRo spre comparatie 4 LCS Freedom class ar fi mega dotare beton! Cele 2 Tetal 2 nu pot face treaba de OPV?, Normal daca s-ar mai moderniza ceva la ele si poate schimbat motoarele alea fumegacioase.
Ce se mai aude despre modernizarea si reinarmarea celor 2 fregate Type 22 si celor 3 Tarantul 1? Iar au amanat-o politrucii romani sine die pt ca nu se intzeleg la shpagi si comisioane trase din banul public? S-ar mai putea reinarma si moderniza freagata Marasesti sau nu se mai merita financiar?
De submarinele…2 bucati Scorpene class ce se mai aude? Canci total se observa…pt moment.
Faza este ca ArmRo si FNRo acum au nevoie de armament modern si performant nu peste 3-4 ani pt ca acum este razboi in Ucraina la granitza Romaniei. Problema este cum se manageriaza finantzele si unele interese pt dotarea ArmRo.
Pai daca o sustine strumpf, avem si o confirmare de la FSB ca LCS-urile chiar ne-ar aduce mai multa paguba decat capabilitati…
La noi pe parte navala totul este pus pe stop…OPV-uri , corvete . submarine , deocamdata vise umede . Poate de la anu sa vedem ceva cu un alt guvern , parlament , presedinte..mai responsabili decat astia…desi ma indoiesc ca se va misca ceva . Pana in final tot o sleahta ca astia va veni la guvernare….Pacat , mai ales ca avem in tara doua comapnii mari care ti-ar putea construi o flota de la zero .
La programul asta totul tine de costuri la noi ,daca e mai ieftin sa ia ceva ce va intretine Lockheed-Martin prin porturile noastre sau vom construi ceva cu Damen si Vard ,naspa sunt relatiile de rahat dintre politicienii nostrii si mariii constructori navali de la noi care nu vor sa doneze la partid
Precum spun de monitoare la fel si cu LCS , PENIBILE !
La fel de penibil ca vase mai mari de 2000 de tone. Acelasi lucru fac vase de 600 de tone.
De ce penibile? Ca nu sunt Made in Israel sau ca nu au ingramadit ca voi toate echipamentele posibile pe o coaja de 500 tone deplasament? 🙂 De ce v-ati mai obosit cu corvete de 2000 tone daca alea de 600 tone sunt suficiente? 🙂
LCS-urile au fost concepute, printre altele, sa inlocuiasca Cicloanele din Golful Persic dar sa inoate pana acolo singure nu in spinarea unei nave specializate de transport. Ideea a fost buna, implementarea a lasat de dorit pen’ca americanii (congresmenii lor mai ales, ca au votat continuarea constructiei de nave desi era clar ca se va renunta la ele, dar na, constructia de nave aduce mai multe voturi decat aia de module de lupta) s-au plictisit rapid de dezvoltarea modulelor specifice.
LCS are plusuri si minusuri, ca orice nava. Deplasamentul ala de 3000+ tone aduce si multa flexibilitate, ceva ce nu prea poti gasi pe o coaja de 500 tone.
Ti-am vazut si postarea de la PMR, o alternativa mai moderna la Saar 4/4,5 este asta: https://en.wikipedia.org/wiki/Ambassador_MK_III_missile_boat
Raspunsul meu obisnuit:
600 de tone fac fata si au experienta
combatanta bogata.
Saar 6 , acelea de 2000 de tone tin mai
multe zile pe mare ca sa fac fata in Marea
Rosie , la coltul Africii dar si in Mediterana
la zona economica inclusiv platformele de
gaze care doresc paza continua.
🙂 Tu ai inceput si aici au sa spuna ca
sunt arogant, dar tot ce spun e cu umilitate dar cu capul sus si din experienta empirica personala, ca un sfat bun pentru neincercati.
Te contrazice insasi procesul de dotare cu nave al propriei marine… 🙂
Ati inceput cu Missile Boats si mentineti si astazi o flotila de Missile Boats, dar cand ati dat de bani (sprijin american nerambursabil) sau ati primit reduceri substantiale datorita sentimentului de culpabilitate german, v-ati dotat cu nave din ce in ce mai mari. In anii ‘90 ati luat Sa’ar 5 cu care ati sarit de 1000 de tone deplasament iar acum ati luat Sa’ar 6 cu care ati ajuns la 2000 tone deplasament.
Obisnuiti cum sunteti sa fiti mai mereu pe cont propriu, fara a face parte din vreo alianta de genul NATO dar mai mereu sustinuti puternic de SUA ori de cate ori e nevoie sa fie descurajat vreun oponent gen Iran (vezi portavioane si comunicate de presa cu cate un SSGN amusinand prin Golful Persic) pierzi si tu din vedere faptul ca Romania trebuie sa-si aduca si ea contributia la grupurile de lupta din Mediterana (SNMG 2 si SNMCMG 2) si la operatiunile sub egida UE – Atalanta, sau NATO – Sea Guardian, tot in Mediterana.
Si, for your information, si noi avem platforme de protejat… Prezente si, sper eu, si viitoare… 🙂
Daca n ai vase mari, nimeni nu ti cere
sa dai contributie la mediterana si cine
vrea, sa dea ceva contributie fiscala.
Vase de 2000 de tone nu zic contra dar
aici aud de 4-5 mii….LCS….regina….
regele…😄
Cu Saar 6 uiti ca au venit goale, numai
cu radar de navigatie si oto 76.
Restul, totul ce i pretios a fost montat
acasa.🙂
BTW, vorbind aici de Saar 4.5 , chiar
azi una a doborat 2 drone in Marea Rosie
si alta o drona in Mediterana. Noi vorbim
si ele fac performante.😉
Foarte bine, dar nu e ceva ce n-ar face si un LCS… 🙂
Si un portavion….😃
Lasand la o parte programul OPV-urilor eu as fi foarte multumit daca MApN s-ar tine de cuvant si ar semna anul acesta pentru modernizarea celor trei NPRuri. Ar fi un prim semn ca Marina este luata in serios.
Cateodata e mai multa munca de
integratie de sisteme occidentale
pe un vas vechi decat integrare pe hartie intr un vas nou si ajungi la aproape acelasi pret luand in consideratie viata prelungita a acelui nou.
Sa daca si cand apare vreo notificare DSCA cu rachete si echipamente de lupta… Ca ala ar fi un prim semnal. Din ce stiu, le (sau le-au) remotorizat pe model T22R. Desi unii spuneau ca nu se poate.
Vorba maestrului Dem „Bibanul”: Ce avem noi aici?? Avem mură in gură. Vor Două OPV .Adică Nave de patrulare in largul litoralului(off shore= in largul țărmului). Iar muricanii retrag Intr o veselie LCS uri. Care ce înseamnă? Nave de luptă în zona litoralului. Aceeași Mărie cu altă pălărie.Faza cu așa zisa construcție în țară se rezolvă elegant. Modificările(rachete NSM și torpile AS cel mai probabil) vor fi făcute loco. Acilisea.Și scapă și aliatul strategic de niste cartofi al dracu de fierbinți și noi scăpăm de afumătoarele Tetal. Acu’ să vedem Prețul Corect 💰💰💰💰!!
Tu crezi ca vase se cu.para cu kilu
la piata. Asa te exprimi din neintelegere totala. Nu examin alte
idei ale tale, dar vase nu sunt legume si nu le cumperi pe raft, le
faci intai niste caracteristice la care
tu dai chix.
Deja am luat f16 la kil
Nu
Ouch!! Ți se strică Google Translate??
In planul de achiziții (pe împrumut) intrau, pe lângă dotarea cu armament a 2 fregate, și achiziția a 2 LCS (suma vehiculata: aproximativ 300 milioane USD)
Alea sunt cele doua LCS, ce naiba sa iei nou cu 300k…
Chiar daca i asa, se v a dovedi ca s sac
fara fund. Aualeu se duce bugetul MAPN
pe garla.😃
Ăsta e doar prețul pentru un f-35, ce e așa exagerat?
Eu n-am vazut nimic de genul asta. Ai vreo sursa pentru asta?
https://mil.in.ua/en/news/romania-plans-to-purchase-two-patrol-ships/
Merci! Dar acolo nu scrie nimic de LCS, doar de bugetul de 300 milioane euro si de faptul ca va fi o procedura competitiva ceea ce cumva exclude versiunea achizitionarii de LCS. Ma rog, naiba stie ce mai inteleg ei prin procedura competitiva.
Am citit undeva (din păcate nu îmi amintesc unde) că vor fi LCS.
Oricum banii sunt puși la dispoziție de guvernul SUA și logic ar fi că navele sa fie tot produse de SUA.
Procedura competitivă poate fi între LM și GD (Freedom vs Independence) la fel de bine cum poate fi indicată competiția de modernizare a navelor (cu 300 de milioane greu de crezut că vor fi noi).
Având în vedere pericolul pentru navigație și investiții generat de minele din MN EU tind să cred că vor fi LCS-6 și LCS-8
Daca ar fi sa aleg, sigur as merge pe Reformador-ul furnizat de Damen mexicanilor si care, probabil, a fost ofertat si catre Romania la licitatia corvetelor (poate cu 76mm la noi in loc de 57mm la mexicani).
Combinatia ESSM + RAM + 57mm mi se pare cea mai reusita pentru o corveta.
Vardurile 125 si 115 mi se par rahitice pe partea de aparare antiaeriana. Probabil ar necesita modificari de proiect, ptr introducerea de vls-uri. O spun cu regret, avand in vedere ca proiectul ar putea de de lucru santierului naval de la Tulcea (bine, plus Braila).
Freedom ca OPV ….. prea mare, prea putin inarmata ….. nu mai vorbesc de costurile de exploatare.
As vedea-o echipata cu containere de misiune pentru aparare antiaeriana, instalate la pupa, lucrand in tandem cu F-urile si suplimentandu-le capacitatea de aparare antiaeriana.
Nu vad cum am putea pune pe F-uri VLS-uri varianta Strike, ptr SM6 (de exemplu), asa ca 2 containere cu SM 6 si unul cu ESSM instalate la pupa Freedom ar permite, sa zicem, deplasarea rapida si crearea unei bule de interdictie aeriana in ZEE, la platformele de foraj/extractie.
Varianta cu VLS-ul in suprastructura Freedom nu mi se pare fericita, as lasa tunul de 30mm acolo, din motive de USV.
La fel, solutia cu NSM-urile la prova limiteaza campul de tragere pentru tunul de 57mm, o arma foarte performanta in rol antiaerian, antiracheta si anti USV.
Probabil le-as urca in suprastructura, in locul Nulcilor, cu eliminarea puntii dintre cele doua compartimente deschise. Lansatoarele de contramasuri nu ocupa mult loc si pot fi mutate altundeva pe suprastructura.
Alte roluri ptr Freedom ar putea fi nava-mama ptr USV-uri, minare pe caile de deplasare a adversarului.
Nu discut de containere de misiune cu Tomahawk ptr ca nu vom primi.
Poate containere de misiune ptr LRASM si urmasii.
Avantajul Freedom fata de Sigma costa din faptul ca, daca dam comanda, le vom avea probabil in 2025. Apoi intervin discutiile despre costuri si moduri de utilizare.
Ar mai fi discutia despre clasa de protectie a navelor.
Cand adversarul trage cu Onyx si Klub, clasa 1+ fata de clasa 1, la o nava de 2-3000 tone, probabil iti va intarzia scufundarea cu 15-20 minute, dupa primirea loviturii.
Nu o spun cu ironie, pur si simplu trebuie puse in balanta costurile+timpul suplimentar de construire, versus plusul de survabilitate obtinut.
Nu cred ca pupa curand Damen contract dupa circul de la Mangalia, unde au descoperit ca 55 mlioane euro au fost plimbati de Damen dintr un buzunar in altul. Acu”m ce sa vezi nu i a mai impiedicat statul sa administreze ei cum vor si au scos din „Joben doua contracte de reparatii nave. @ Nicu_4 , spunea ca sunt donatii pentru Ciolacu…..Eu cred ca se incearca sa puna „patura pe tambal” cum se spune sa iasa bine cu cei 55 milioane de euro spalate si trag nadejde sa fabrice cele doua OPV. Dar dupa cum stim OMV a incercat sa forteze mana guvernului sa modifice legea offshore de extractie a gazelor, ba chiar au intentat un proces statului, care nu s a speriat de asta ! Acum au venit la guvern,ca si cum nu s a intamplat nimic si vor facilitati si sprijin sa in vesteasca in centrale de producere a energiei pe gaze si posibila preluare si modernizare a unor combinate de producere a ingrasamintelor, care functioneaza pe gaze, cand fabrici un produs castigi mai mult decat a vinde gaz la teava….. Asa ca nu i vad bine pe Damen. Daca luam LCS de la americani sigur modernizare o fac Ficantierii la Vard.
administratorul general la Santierul naval Mangalia in momentul in care au primit contractele de care vorbesti este Guvernul Romaniei prin reprezentantii sai in adunarea generala care daca nu ma insel sunt numiti de Ministerul Economiei,indiferent cat de pompos numesc propagandistii psd santierul Damen ,deci da imi mentin parerea ca sunt niste contracte care asigura linistea lui ciolacu inainte de alegeri acolo dupa probabil il vor inchide ,iar eventula contracte de modernizare se vor duce la snc ,tu poti crede ce vrei un sfat parca au scos astia un episod nou la Romania te iubesc studiaza-l poate intelegi ce tot marai eu pe aici eu sincer,eu nici nu am chef sa il vad ca nu e nici ceea mai mica noutate ,si nu iti face iluzii ca respective contracte militare nu sunt in aceeasi oala ca alea civile ,e acelasi stat
Nu au nas cei de la Vard sa faca modernizarile la LCS, mai ales ca vorbim de upgradarea sistemelor de armamente.
Probabil, le vor moderniza „la America”.
Cumpararea LCS-urilor cat si bagatul de bani in inarmarea celor doua fregate de 40+ ani sunt bani aruncati pe fereastra….nave noi , moderne si cu armament la zi daca tot dai un ban…restul sunt carpeli….Pana si amarati astia de ucrainieni cu razboiul pe cap au resusit sa-si construiasca o corveta sau fregata , ce naiba este…
Eroule, nivelul de protectie chiar conteaza. O nava cu deplasament similar LCS, Stark, a incasat 2 Exocet si multi marinari au apucat sa povesteasca cum a fost. E adevarat, Stark era o fregata de nivel 2, OHP dovedindu-se foarte rezistente, o alta a sarit pe o mina si a supravietuit. E adevarat si faptul ca englezii au pierdut un T42 de la o Exocet dar se vede ca si-au invatat lectia, vezi poza din articol.
Nu degeaba americanii si englezii pun mare accent pe nivelul de supravietuire si pe combaterea avariilor.
Nu orice lovitura de racheta iti aduce automat scufundarea navei, fie ea Onyx sau Klub pe care, btw nu le-am vazut (din fericire) inca l-a lucru.
P.S. Cat despre USV-uri, LCS-urile vin cu ceva foarte util, alea 24 de Hellfire tocmai pentru asta exista acolo.
Pardon dar asta e chestiune de compartamente etanse si control de
pagube, nimic de blindaj care la maximum
poate fi existent contra glont 0.5.
Pardon, dar unde am pomenit eu de blindaj? 🙂
Tetal-urile ce nivel de protectie au? Sa fim seriosi, LCS sunt peste tot ce avem noi acum la nivel de nave, toate spre 40 de ani, moment in care nici rezistenta materialelor nu mai e ca in tinerete. Noi avem nevoie de nave noi cat mai rapid, nu cred ca o sa fie timp sa construim nave la cat de incet ne miscam.
Avem ce sa facem cu 2 trimarane, si nu ne ramane decat sa ne inarmam S’aar class style
Am propus in trecut sa cumparati/inchiriati navele ukrainiene care
s au construit in Turcia. Un chilipir
fc ukrainienii nu pot sa le foloseasca.
Daca au sa indrazneasca sa le folosesc,
rusii au sa le scufunde cu placere sigur. 🙂
On an Israeli censored forum (https://www.fresh.co.il/) it is proposed to establish а marines – charedim/orthodox, without women, is therefore more appropriate for them…(smiley) https://waronline.org/fora/index.php?attachments/51831603-jpg.296069/ PS. LCS? It will be a long and extremely complex process- сan’t afford… It’s not the money. IMHO. Regards…
https://www.bursa.ro/achizitia-corvetelor-anulata-dupa-patru-ani-niciun-vinovat-tras-la-raspundere-81044054
„…Saga achiziţionării corvetelor a început în anul 2016, când pe baza unui document elaborat de Forţele Navale Române şi aprobat de MApN, guvernul Cioloş a aprobat o hotărâre de guvern prin care corvetele urmau să fie construite în Şantierul Naval Damen din Galaţi. Pentru că valoarea contractului depăşea 100 milioane euro a fost nevoie de aprobare din partea Parlamentului, aprobare ce nu a mai venit deoarece la finalul anului 2016 s-a schimbat configuraţia politică şi conducerea ţării a fost preluată de coaliţia PSD-ALDE-Pro România-UDMR. Timp de mai bine de un an, achiziţia corvetelor a rămas în stand-by, pentru ca în anul 2018 noua majoritate politică să dispună prin guvernul Dăncilă anularea hotărârii de guvern aprobată de guvernul Cioloş şi aprobarea uneo noi hotărâri de guvern privind demararea unei proceduri pentru care a alocat 1,6 miliarde de euro, pentru cumpărarea a patru corvete militare multifuncţionale….”
Nu mai aveam ce discuta acum dar aveam 4 corvete N O I pe mare si 2 fregate modernizate adica aproape o flota de aparare pe Marea Neagra in conditiile unui razboi in apropiere ! Nu mai vorbim de situatia financiara a tarii care s-a deteriorat grav (deficit 7 poate 8%, imprumuturi de cca 180 miliarde $ fata de 120 atunci, etc) din 2017 pana in sept 2024.
Vă salut pe toți ! Vorbe,vorbe,vorbe ! Din punctul meu de vedere nu o sa se intample nimic ! In afara de acele remorchere noi marina militara nu a mai fost dotata cu nave noi(scuze , au fost luate 2 salupe noi pe fluviu !) Fregatele engleze sunt la mana a 2 a de asemenea și vanatoarele de mine(unul a ajuns iar celalalt o sa vina ). Dar oricum speranta moare ultima ! Un fost „marinar” care a sperat toata „cariera ” lui la nave noi !
„prețul reparațiilor urmând a fi suportat de americani sau dedus din prețul celor două nave”
Logic ca navele pe care le retrag nu trec prin procesul de reparatii a transmisiei… deci cel mai probabil cumparatorul va suporta integral pretul reparatiei, in cazul in care guvernul SUA nu obliga Lockheed Martin la participatia la cost (obligatia se aplica probabil doar pentru cele in inventarul U.S. NAvy, fiind contract cu acestia din urma)
Din cate stiu, una din ultimile doua pe lista de inactivare, Little Rock parca, era propusa si la reparatiile transmisiei chiar inainte de retragere. Nu am gasit niciun articol care sa confirme ca s-a facut, dar instelatii din US Navy spuneau ca daca vor sa aiba vreo sansa de vanzare trebuie sa le repare ei inainte.
Oameni buni! Noi cumpărăm avioane de 85 mil cu 250 mil. Întrebare: cu cât credeți că vom cumpăra vasele astea?
Eu unul m-as uita cu atenție la Independence. Lăsând la o parte problemele cu coroziunea, pe care ar fi rezolvat-o, pentru noi s-ar potrivi mănușă sa înlocuiască puitorul de mine si unul doua deminoare. Ar putea sa lanseze drone marine de toate felurile (atac si deminare, de tip submarin sau suprafata), chiar sa fie centru de comanda pentru un sistem gen Blue Whale. De asemenea ar putea plaseze mine marine (nu stiu daca asta e termenul 😀 ), iar la nevoie sa lanseze RHIB-URI cu infanteristi marini. Dacă le mai înarmezi cu NSM ai parte de o nava multi-role foarte valoroasa.
Și as avea alta abordare, dacă tu ca marina ajungi la concluzia ca poți sa intreti LCS-urile și nu te falimentează si nu o sa le ai drept bibelou, pai înlocuiește și cele doua T22 plus Tetal 2 și uite cum ai marina pentru urmatorii vreo 20 de ani. Mai vin în anii viitori LCS-uri Freedom la decomisionat.
Scuza ma dar spui niste lucruri la care nu intelelegi deloc in materie.
La naiba, Dov! Mi-ai rănit sentimentele! Eu credeam ca sunt expert în marina 😀
Scuza ma de inocenta mea🙂
M-am uitat si eu cu atentie mai demult 🙂
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-o-idee-nastrusnica
In order to get away from the pier (just!) the whole crew has to work like one strong team and makе of admission to professional activities. The ship very demanding and specific… Congrats!
On the other hand, just 2 people on the deck are enough to sail it… 😉 🙂
Play Station 5 doreste numai o persoana🙂
Da, dar e nevoie de doi ca sa fie mai amuzant… 🙂
Echipaj de siguranta ca la vase mici😄
1. Problema Damen, că acum chiar are o problemă cu Damen e de două feluri. Tehnică: OPVurile Damen sunt ceea ce scrie la definitia de OPV – adică nave destinate pazei de coastă, construite după standarde în general civile și care nu se pretează purtării directe a unui război naval. În Marea Neagră ai război naval. Punctum. Apoi poltic, statul român a pus numai piedici Damen pentru a se dezvolta în România. Damen are nevoie de Mangalia, dar s-a trezit Tudose să facă bărcuțe acolo. Poate stimulat un pic de Fincantieri… În momentul de fața avem conflict juridic deschis pe mai multe paliere între statul român și Damen. Șansele de a merge pe mână Damen sunt mici din punct de vedere politic.
2. MApN a data semnale că ar merge pe mâna Turciei la nave de suprafața. Vizita lui Tîlvăr în TR pe la șantiere e un semnal în acest sens. Cum cei cu galoane multe de la Marine plâng după nedreptatea făcută lui Bosânceanu de francezi, șansele cresc pentru turci. Mai ales că OPV-urilor sunt mai mult corvete. Poate chiar și un transfer de tehnologie pentru SNC mai știți? Problema turcilor e că au acum acces limitat la tehnologiile militare occidentale.
Singura soluție reala pe termen scurt, dacă se vrea o creștere rapidă a capabilităților e achiziția de LCSuri din SUA. Două bucăți, clasa Independence nu Freedom. De ce? Nimeni nu garantează că acel defect al cutiei de viteze al Freedom va fi remediat corect vreodată. Singura problema cu Independence în mod real sunt niște deformări care pot fi corectate în șantier. E aluminiu dar ne descurcăm. Pe noi ne interesează nave care pot patrula EEZ și ieși din când în Marea Mediterană. Independence ok. Și pot duce două misiuni – antinavă cu NSM și elicoptere (2+1 UAS) și anti-mină. Vânătoare de submarine rămâne la T22R. Puntea aia mare de aterizare plus spațitul pentru containere se pretează pentru GNFOS pentru a acționa în cazul atacării platformelor offshore.
A doua soluție, achiziția unei variante de Sigma, POLA de preferat ca echipare și deplasament, pe termen mediu. Și pe urmă mai vedem cu programul EPC, care poate livra după 2030. Dar asta depinde de repararea relației politico-administrative cu Damen.
Ar mai fi de purtat o discuție cu Italia și Franța. Franța ar putea renunța la un FDI în favoarea noastră – scăpăm de Mărășești. Sau la un PPA poate chiar două în cazul Italiei.
FDI nu cred, poate LAfayette
Corvetele de clasa Ada nu mi se par o optiune tocmai rea si, spre deosebire de turci, noi avem acces la tehnologiile militare occidentale. Ce-mi da mie cu virgula aici este capacitatea tehnica a SN Constanta de a duce la capat un astfel de proiect. Cei de la Naval Group in 2017 credeau ca da sau cel putin asa mi-a spus mie atunci un reprezentant de-al lor in hangarul lui Guepratte.
Ca instelatii de la Constanta prefera sa lucreze “local” este destul de evident, vezi licitatia recenta pentru Antipa castigata de unii cu 10 angajati abonati la “cornul cu lapte”. Practic niste patiseri vor instala sisteme pe Grigore Antipa. Chestia asta pute de pe Marte…
Pe scurt, cu Ada mi-e ca platim cat nu face ca sa poata unii sa intoarca altora banii de vile cu piscina.
Asa ca, in aste conditii, prefer LCS.
Da , dar respectivi patiseri sunt iubiti de partidul stat!!! Deci cine crezi ca va picta numarul de bordaj , daca e sa luam ( Doamne ajuta!) LCS.
In momentul de fata ai trei santiere legate la industria europeana navala, aia serioasa cu acces necondiționat la tehnologie: Damen, Fincantieri/Vard si Piriou / Naval Group. De ce să optezi ptr un design turcesc? Ne-am sabota singuri industria navală aia pe care o ai.
incurcate sunt caile spagii
Discutam strict dpdv caracteristici tehnico-tactice optiunea Ada de care tu ai adus vorba… Altfel, aici nu e vorba de mine, e vorba de ce par sa faca ai nostri instelati & politicieni.
Chiar daca mi-a displacut puternic ce au facut cei de la Damen dupa ce au pierdut licitatia pentru corvete (asa e cand securistii tai is mai prosti decat ai celorlalti), pana la urma si-au exercitat un drept prevazut de lege. Numeroasele litigii pe care le-au initiat au servit scuza perfecta pentru ai nostri ca, in final, sa nu mai faca nimic.
Intr-o lume normala, avand in vedere dezastrul dotarii FNR, am putea da lejer de lucru tuturor santierelor din tara in urmatorii 15-20 de ani. Practic avem nevoie de nave de tip fregata/corveta, nave purtatoare de rachete, nave de lupta impotriva minelor, nave de suport logistic, nave hidrografice, remorchere, barci de asalt pentru puscasii marini, etc samd Logica spune sa folosesti santierele navale din tara doar ca prin asta noi, nu spui cine, intelegem sa folosim doar anumite santiere din tara…
Gândiți puțin pragmatic, e nevoie urgenta pentru 2 nave de patrulare care sa asigure echipajului un confort la nivelul anului 2020 nu 1920 cum e Tetal.
Nu trebuie sa fie cine știe ce cuirasate, ci nave cu capabilitati AA și AS, pentru restul poate chema aviația de la sol.
Când nu ai nici bani și mai iei și pe datorie, varianta SH cu 300 mil este singura opțiune viabila.
Ca nave de patrulare nu sunt nave rele, voi credeați ca în FNR va forja cineva un Freedom pana la viteza unei torpile? Ei se dau azi cu Tetal la care dacă ții turate cele 4 Alco preistorice nu mai stai în sala motoarelor și camerele alăturate de căldură.
Azi am chef de o aroganță. Cum ar fi să cumpere ăștia doua Freedom pe post de OPV(fără VLS doar cu RIM ul și NSM) și două Independence ptr marinși ?? Așa devine plauzibilă și achiziția celor 65 de rățuște AAV7. Hangarul multimisiune de sub puntea cariciopterelor(1400m2 și 7m inaltime) poate găzdui lejer 33AAV uri. Mai are nevoie de o trapă de lansare in spate(deja are ceva ptr transp. roll-on,roll-off). Și ne am tras și nave super rapide de debarcare😂😂😂.
Dincolo de gluma, ai in portofoliul Damen tot ce vrei.
Gutu-n-morgen, Dragnea!
PS- daca vad vreo LCS la noi in flota, jur c-o scufund la dana… ma urinez pe ea cu bolta, e de ajuns pentru coroziune.
😄😃😀
Da,dar Holanda nu e aliatul strategic. Care aliat vrea și el să își scoata din paguba LCS. Mie chiar îmi plac. Mai ales trimaranul. Zici că e warbird Klingoniana.
Daca au interes sa isi mentina prezenta in Romania pe termen lung nu ne baga in paguba. Oricum, capacitatea lor de a face scenarii pe termen lung e superioara oricarui alt centru de decizie din Nato… aici e vb despre rusi, turci si chinezi, nu despre spaga lui Bosinceanu.
Daca livreaza ceva barci de aluminiu, posibil sa aiba in vedere intarirea bazei industriale pentru reparatii si asamblare de asa ceva in perspectiva.
Daca as face misto a zice service pt Strykerele bulgarilor 🤪
O sa vezi si cum zice Strumf-olini……2 poate 3 Freedom class si 2 Independence class , sper eu cu de toate pe ele ca la shawarma. Pt ca o sa ni le baga pe gat partenericiul strategic din cauza razbelului de la ucrania (asa zic latinoshii shi quebecoshii) si pe bani cam multi daca vor pune de toate pe ele si cat mai performante, sper dinou eu. Si tot la impulsul foarte pro-fund al partenericiului strategic se vor moderniza si reinarma cele 2 Type 22, cele 3 Tarantul 1 si poate Marasesti-ul si tansformate in OPV-uri + modernizate si remotorizate cele 2 Tetal 2. Se mai gasesc vreo 3 submarine sh modernizabile si gata ArmRo/FNRo va avea o mareatza flota de lupta la baltoaca neagra.
Incearca faza cu urinatu pe LCS-rili amerecane daca le vezi in dotarea FNRo.Succes!
Pe bune,iar ai inceput delirul. Îți dă muricanu’ un deget și tu ii iei mâna cu umăr cu tot. Nu vrei și vreo două AB uri(din alea Flight 1)? Și eventual un Nimitz din alea de le retrag în curând)?Sau două-trei LA uri 🚀🚀💥💥!
Nobody in the Europe can’t handle it, even in Greece. (smiley) Israel refused оf these (in „beast mode”! ) at the time: – does not correspond to the requirements. Well, you have three shipyards. Success!
Văd totuși OPV-urile ca fiind utile în trei situații pentru marina militară:
– navă de antrenament complexă, care să simuleze sistemele de armament ale unei corvete/fregate.
– SIGINT
– Puitor de mine / atelier flotant for whatever misiuni auxiliare. Inclusiv pentru scufundări.
Pentru ultimele două aplicații adaptăm corpul.
Ah da și legat de Marea Neagră, partea de „joint” – s-au băgat foarte mulți bani în Forțele Aeriene, dar nu avem capabilități antinavă pe F-16. Mic drop! Adică oamenii trebuie să se ducă cu bomba ghidată laser să dea în fregata/corveta rusă/navă de desant sau cu rachete Maverick… gen.
LCS-urile astea parcă erau în vizorul grecilor…
https://www.navalnews.com/naval-news/2024/01/greece-closer-than-ever-to-procure-lcs-from-the-u-s/
Ce e ciudat în povestea asta e că singurele amenințări practice acum din partea rușilor sunt submarinele și rachetele. Și să vii cu nave care tocmai că nu au apărare antisubmarine e parcă prea stupid!